TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

CURSUL nr.12
Structura cursului (tematicile)

1. Noţiune

RĂSPUNDEREA 2. Forme
JURIDICĂ
3. Condiţii
 Noţiune
RĂSPUNDEREA
 principiu fundamental al dreptului: principiul
responsabilităţii
 formele responsabilităţii sociale: morală,
religioasă, politică şi juridică
 norma (în general, şi cea juridică, în special)
trebuie construită aşa încât să fie respectată de
bună-voie, dar legiuitorul prevede şi sancţiunea
 răspunderea desemnează urmările pe care
subiectul le suferă ca urmare a încălcării normei
 Principiile răspunderii
ENUMERARE
 se poate constata existenţa unor principii comune
caracteristice tuturor formelor de răspundere juridică:
– legalitatea răspunderii (nimeni nu-şi face dreptate
singur)
– răspunderea personală (răspunderea pentru altul sau
pentru lucruri este excepţională)
– prezumţia de nevinovăţie (orice persoană este
prezumată nevinovată, până se dovedeşte contrariul)
– proporţionalizarea sancţiunii în raport cu gravitatea
faptei (de aceea sunt prevăzute limite ale pedepselor)
 Formele răspunderii juridice
ENUMERARE
 fiecare ramură a dreptului cunoaşte o formă de
răspundere specifică, care se caracterizează prin
condiţii speciale de fond şi de formă
 forme de răspundere juridică:
– răspunderea politico-juridică (ex. Preşedintele
în faţa Parlamentului – art. 95 din Constituţie)
– răspunderea civilă
– răspunderea penală
– răspunderea administrativă
 Formele răspunderii juridice
CIVILĂ
 răspunderea civilă:
– condiţiile generale sunt fixate de Codul civil
– forme: contractuală sau delictuală
– răspunderea contractuală revine debitorului unei
obligaţii contractuale de a repara prejudiciul cauzat
creditorului prin neexecutarea ei – 1350 C.civ.
– răspunderea delictuală incumbă persoanei care încalcă
îndatorirea generală de a respecta normele de conduită
şi de a nu aduce atingere drepturilor altei persoane –
1349 C.civ.
– are caracter reparator
 Formele răspunderii juridice
PENALĂ
 răspunderea penală: un raport juridic de constrângere,
născut între stat şi infractor ca urmare a săvârșirii
infracțiunii:
– conţinut: dreptul statului de a trage la răspundere pe
infractor (aplică sancţiunea) şi obligaţia infractorului de
a răspunde pentru faptă (se supune sancţiunii) în
vederea restabilirii ordinii de drept
– forme de sancţionare în cadrul săvârşirii infracţiunii pot
fi: privarea de libertate, amenda penală, interzicerea
unor drepturi, confiscarea
– răspunderea penală nu are caracter reparator (spre
deosebire de cea civilă), ci înlocuieşte legea talionului
(„ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”)
 Formele răspunderii juridice
ADMINISTRATIVĂ
 răspunderea administrativă:
– 3 forme: contravenţională, disciplinară şi patrimonială
– răspunderea contravenţională prezintă multe similitudini cu cea
penală, distincţia principală constând în gravitatea faptelor, mai
redusă pentru cele sancţionate administrativ; se aplică sancţiunea
principală a amenzii (echivalentul pedepsei din dreptul penal) şi
sancţiunea complementară a confiscării (care are natură
patrimonială, similar răspunderii civile)
– răspunderea disciplinară: este angajată faţă de funcţionarii publici
care încalcă obligaţiile de serviciu; faptele se mai cheamă şi
„abateri”; sancţiunile aplicabile sunt mustrare, avertisment,
reducere de salariu, retrogradare, suspendare din funcţie, transfer
disciplinar, destituirea din funcţie
 Condiţiile răspunderii juridice
ENUMERARE
 pentru a se angaja răspunderea juridică este
necesară existenţa cumulativă a unor condiţii:
1. conduita ilicită
2. rezultatul vătămător al conduitei ilicite
3. legătura de cauzalitate între conduita ilicită şi rezultatul
păgubitor
4. vinovăţia autorului faptei
5. inexistenţa vreuneia dintre cauzele care înlătură
răspunderea juridică
 Condiţiile răspunderii juridice
CONDUITA ILICITĂ
 este un comportament (acţiune / inacţiune) care nesocoteşte o
prevedere legală, de aici decurgând caracterul ilicit
 conduita ilicită prezintă pericol social, iar gradul acestuia delimitează
formele ilicitului juridic: cauzarea de prejudiciu (răspundere civilă),
abaterea disciplinară sau contravenţia (răspunderea administrativă),
infracţiunea (răspunderea penală)
 acţiune – ex.: funcţionarul public care dezvăluie anumite informaţii
aflate în exercitarea funcţiei, deşi era obligat să păstreze
confidenţialitatea în legătură cu acestea
 inacţiune – ex.: subiectul de drept este obligat la o acţiune pe care nu
o îndeplineşte (art.203 C.pen. – este infracţiune fapta celui care,
găsind o persoană a cărei viaţă este în primejdie şi care este lipsită de
putinţa de a se salva, nu-i acordă ajutor)
 Condiţiile răspunderii juridice
REZULTATUL VĂTĂMĂTOR
 rezultatul conduitei ilicite constă în urmările dăunătoare pe
care aceasta le cauzează societăţii şi unui anumit individ,
aducând atingere valorilor ocrotite prin drept
 importanţa rezultatului pentru stabilirea răspunderii juridice
nu este aceeaşi în toate ramurile de drept:
– în dreptul civil, răspunderea juridică survine numai
atunci când s-a produs rezultatul ilicit (prejudiciul)
– în dreptul penal şi administrativ, legea stabileşte uneori
răspunderea chiar dacă rezultatul nu s-a produs, dar s-
a creat pericolul producerii lui (exemplu: tentativa în
penal)
 Condiţiile răspunderii juridice
LEGĂTURA CAUZALĂ FAPTĂ – REZULTAT
 pentru ca răspunderea juridică să se declanşeze este
necesar ca rezultatul păgubitor să fie consecinţa
nemijlocită a acţiunii ilicite
 autoritatea abilitată să stabilească o anumită formă de
răspundere trebuie să determine cu precizie legătura:
– reţinând circumstanţele cauzei (elementele necesare care
caracterizează producerea acţiunii şi consecinţele acesteia)
– înlăturând elementele accidentale (condiţii care s-au
suprapus lanţului cauzal şi care au putut să accelereze sau
să întârzie efectul, să agraveze sau să atenueze urmările)
 Condiţiile răspunderii juridice
VINOVĂŢIA
 vinovăţia este atitudinea psihică a celui ce comite o faptă
ilicită faţă de fapta sa şi faţă de consecinţele acesteia
 vinovăţia presupune recunoaşterea capacităţii oamenilor
de a acţiona cu discernământ:
– capacitatea de a înţelege consecinţele propriilor fapte
– capacitatea de a-şi stăpâni comportamentul
 răspunderea juridică se exclude în cazul unui act ilicit
săvârşit fără vinovăţie, cum ar fi:
– minoritatea autorului (exclude răspunderea pe temeiul
discernământului insuficient şi a experienţei de viaţă reduse)
– legitima apărare în care s-a aflat autorul (nu a existat libertate de
voinţă)
 Condiţiile răspunderii juridice
V I N O V Ă Ţ I A – FORME GENERALE
 o faptă ilicită este săvârşită cu intenţie atunci când
persoana care a comis-o a cunoscut caracterul ilicit al
acţiunii sau inacţiunii sale şi, prevăzând consecinţele ei
ilicite, le-a dorit sau le-a acceptat
 culpa este o formă mai puţin gravă a vinovăţiei:
persoana prevede rezultatul faptei sale dar nu-l acceptă
sau nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi
putea să-l prevadă
 intenţia depăşită – fapta intenţionată produce un
rezultat mai grav ca urmare a culpei (ex. tâlhărie cu
moartea victimei)
 Condiţiile răspunderii juridice
VINOVĂŢIA în DREPTUL PENAL
 intenţia este de două feluri:
– directă (atunci când subiectul acţionează deliberat, urmărind
producerea consecinţelor ilicite) şi
– indirectă (când subiectul cunoaşte consecinţele ilicite ale faptei
sale şi le priveşte cu indiferenţă, acceptând producerea lor)
 culpa este, la rândul ei, de două feluri:
– cu prevedere (imprudenţa), când autorul a prevăzut riscul
survenirii unei urmări ilicite, pe care nu a dorit-o sau acceptat-
o, ci a sperat în mod uşuratic că nu se va produce
– simplă (neglijenţa), când autorul faptei nu a prevăzut rezultatul
acesteia, deşi trebuia şi putea să-l prevadă
 Condiţiile răspunderii juridice
CAUZE DE ÎNLĂTURARE A RĂSPUNDERII
 aceste cauze (împrejurări) sunt prevăzute de lege
şi diferă de la o ramură de drept la alta
 prezenţa unei astfel de cauze duce la înlăturarea
răspunderii juridice pentru autorul faptei ilicite
 în dreptul penal răspunderea poate fi înlăturată în
cazul:
– amnistiei
– lipsei plângerii prealabile
– împăcării părţilor
– prescripţiei răspunderii penale