1 DECEMBRIE

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Prof. Logofătu
Cristina
Şc. cu cls. I-VIII
Vădăstriţa
 Paşi către făurirea statului naţional unitar român

- 1859 Unirea Moldovei cu Tara Romanească prin dubla

alegere ca domnitor a lui Al. I. Cuza
 Paşi către
făurirea statului

naţional unitar

român
1877-1878
În 9 mai 1877, România
işi declară Independenţa
faţă de Imperiul Otoman
şi are loc războiul ruso-
româno- turc.
Războiul s-a terminat cu victoria
României şi a Rusiei împotriva
turcilor, obţinerea Independenţei
României şi unirea Dobrogei cu
România. Aspectul negativ a fost
acela că Rusia a anexat sudul
Basarabiei.
Paşi către făurirea statului naţional unitar român

1913
În urma celui de al doilea
război balcanic, prin
pacea de la Bucureşti din
1913, România obţine
CADRILATERUL
(teritoriu ce cuprindea
judeţele Durostorum şi
Caliacra)
Primul război mondial
ANTANTA
RUSIA

FRANŢA
ANGLIA

PUTERILE
CENTRALE

- GERMANIA

- IMPERIUL
AUSTRO-
UNGAR
 Neutralitatea României 1914-1916

Germanofilii Antantofilii Neutraliştii

La sfârşitul războiului
Romania nu era
România putea uni
România făcea parte pregătită de război.
din Tripla Alianţă teritoriile româneşti
In plus tratatul semnat
aflate sub stăpânirea
(Puterile Centrale). cu Puterile Centrale era
Austro - Ungariei
unul defensiv (de
(Transilvania, Banat,
apărare).
Bucovina)

- 1914 – 1916 – neutralitate

- 4 august 1916 – semnarea tratatului cu Antanta
…TRECEŢI BATALIOANE ROMÂNE
CARPAŢII….!
Armata română începe pe 15 august 1916
eliberarea Transilvaniei
Înfrângerea de pe frontul sudic a determinat retragerea din
Transilvania

Turtucaia
 Armata română a încercat să stabilizeze frontul pe Jiu, apoi
pe Olt, apoi pe Neajlov Argeş dar nu s-a reuşit decât în sudul
Moldovei
 1917 Pe aici nu se trece!
Mărăşti Armata a II-a (gen. Al. Averescu)
Mărăşeşti Armata a I-a (gen. E. Grigorescu & C. Cristescu)
Oituz Armata a II-a (gen. Al. Averescu)

 Pacea de la Brest-Litovsk dintre Rusia şi

Puterile Centrale a adus România în
imposibilitatea de a mai continua
operaţiunile militare
 Condiţiile păcii de la Buftea-Bucureşti erau
deosebit de aspre:
• Demobilizarea armatei române
• Austro-Ungaria ocupa crestele Carpaţilor
• Romania cedează Dobrogea Bulgariei
• Resursele României sunt concesionate
Germaniei
Basarabia – provincie românească ce din 1812 făcea parte din
Imperiul Ţarist
Paşi către făurirea statului naţional unitar român
BASARABIA – 27 MARTIE 1918
 Clădirea unde au avut loc
şedinţele Sfatului Ţării
- Decembrie 1917 – autonomie
- Ianuarie 1918 – independenţă
- Martie 1918 – unirea cu România
ION INCULEŢ
• Sfatul Ţării cuprindea: 103
moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruşi, 6
evrei, 5 gagauzi, 2 germani, un
polonez şi un armean. Total 138
membri.
• În urma rezultatului de la vot (86
pentru, 3 contra, 36 abtineri, 13
absenti) s-a declarat unirea
Basarabiei cu Ţara Mamă.
Imperiul Austro-Ungar, imperiu multinaţional în care erau încorporate, cu
diferite statute, provinciile româneşti Banat, Bucovina, Transilvania
Împăratul Austro – Ungariei,
Carol I de Habsburg
adresează un manifest intitulat “Către CAROL I DE HABSBURG
popoarele noastre credincioase” în care
se exprima intenţia de federalizare a
imperiului prin crearea de 6 regate
care urmau să rămână sub autoritatea
dinastiei Habsburg:
austriac,
ungar,
ceh,
iugoslav,
polonez,
ucrainean.
Despre naţiunea română din
Transilvania şi celelalte teritorii
româneşti ( Crişana, Maramureş,
Banat )
nu se arăta nimic.
 Paşi către făurirea statului naţional unitar român
15 NOIEMBRIE 1918:
UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA
Ziarul “Glasul Bucovinei” din 29 noiembrie 1918
Palatul Metropolitan din Cernăuţi
“Drept aceea
Noi,
Congresul General al Bucovinei,
întrupând suprema putere a ţării şi fiind
investiţi singuri ca putere legiuitoare,
În numele suveranităţii naţionale,
Hotărâm:
Unirea necondiţionată şi pentru vecie a
Bucovinei, în vechile ei hotare până la
Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul
României.”
Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România
15/28 noiembrie 1918
 Paşi către făurirea statului naţional unitar român
BUCOVINA – 15 NOIEMBRIE 1918
• Palatul Mitropolitan din
• Din iniţiativa lui Sextil Puşcariu Cernăuţi; în sala sinodală a avut
şi lancu Flondor, s-a convocat,
loc Congresul care a declarat
o Adunare a reprezentanţilor
populaţiei româneşti din unirea Bucovinei cu România
provincie.
• Pentru ca unirea proclamată de
Adunarea de la 15 / 28
octombrie 1918 să fie făcută în
completă legalitate, s-au strâns
legăturile cu guvernul român
aflat la Iaşi şi s-a decis
convocarea Congresului general
al Bucovinei.
• Congresul general al Bucovinei
s-a desfăşurat la 15 / 28
noiembrie 1918 la Cernăuţi, în
Sala Sinodală a palatului
Mitropolitan.
 Paşi către făurirea statului naţional unitar român
TRANSILVANIA – 1 DECEMBRIE 1918
VASILE GOLDIŞ AL. VAIDA – VOEVOD
 TRANSILVANIA
• P.N.R. prin Vasile Goldiş a redactat o
Declaraţie ( Proclamaţie) în care se
arăta că naţiunea română este decisă să-
şi asigure “aşezarea ei printre
naţiunile libere” şi că “nimeni nu mai
poate fi îndreptăţit să trateze în treburi
referitoare la situaţia politică a naţiunii
române” în afara reprezentanţilor ei.
• Această Declaraţie a fost citită de Al.
Vaida – Voevod, unul dintre fruntaşii
Partidului Naţional Român, în cadrul
unei şedinţe a parlamentului maghiar de
la Budapesta.
• Pentru coordonarea mişcării naţionale a
luat fiinţă la Arad Consiliul Naţional
Român Central format din 12 membri:
6 din PNR şi 6 din PSD.
• Guvernul maghiar, prin
delegaţii săi, a comunicat că
acceptă ca administraţia în
teritoriile româneşti să fie
preluată de C. N. R. C., dar fără
a se despărţi de Ungaria.
• Propunerea maghiară a fost
respinsă de către delegaţia
română.
• După două zile de discuţii, la
întrebarea categorică a şefului
delegaţiei ungare care este
dorinţa finală a românilor,
răspunsul delegaţiei române a
fost: desfacerea totală de
Ungaria.
 • Până la data de 1 decembrie GHE. POP DE BĂSEŞTI
1918, ziarele româneşti din
Transilvania au publicat apeluri
de participare la marele act
istoric; au fost organizate
adunări populare şi s-au
răspândit manifeste în rândurile
populaţiei.

• Cei 1228 de membri ai Adunării

Naţionale au fost aleşi de către
circumscripţiile electorale ( câte
5 de fiecare ) sau desemnaţi de
către confesiuni, instituţii,
asociaţii sau organizaţii din
teritoriile locuite de români.
Delegaţia venită de la
Arad
Delegaţia venită de la Braşov
România Mare

SUVERANII ROMÂNIEI
FERDINAND Și MARIA