• Eşecul programelor de

profilaxie a cariei au contribuit

în egală măsură insuficientei
motivaţii din partea medicului
cât şi neglijenţei pacientului în
respectarea normelor de
igienă dentară a crescut
procentul afecţiunilor pulpare,
astfel că endodonţia se află
din păcate pe primul loc în
tratamentul conservator.
• Organul dentar este sediul unor
remanieri permanente si poate fi
repus in funcţie printr-o terapie
endodontică biologică sau dimpotrivă
poate fi scos din funcţie printr-o
tehnică endodontică agresivă
inadecvată.
• Raporturile strânse între endodonţiu
si parodonţiu apical, anastomozele
vaselor pulpare cu parodontale +
schimburi biochimice între endo şi
paro datorită permeabilităţii dentinei
şi cementului = afecţiune prin
utilizarea unui act terapeutic
inadecvat
• Canalul radicular reprezinta o
nisa ecologica unica ce ofera
conditii optime de dezvoltare si
inmultire a florei bacteriene :
• absenta oxigenului
• umiditate
• substrat nutritiv organic
• flora bacteriana preponderent
anaeroba si Gram negativa
• Zona apicală – zonă de trecere
a infecţiei
• Zona ectodontică – masă
dentinară cu spaţiu cavitar
( multi micro criptic ) – 35% din
volumul dentinar
• au fost izolate specii de :
Praevotella, Bacteroides
melaninogenicus,
Porfyromonas,
Peptostreptococcus,
Enterococcus, Fusobacterium

• flora bacteriana difera ca numar

(102 - 108), virulenta si localizare
in canalul radicular in functie de
patologie, tratament, terapie
esuata, retratament astfel :
– dinti cu leziuni periapicale
persistente, domină Gram +
– dinti cu esec terapeutic,
Enterococcus faecalis
– abcese periapicale
– asociatii bacteriene
•asociere semnificativă între simpomatologie şi specia bacteriană :

• Exemple :
– Bacterii cu pigment negru –
parodontita apicala purulenta
– Peptostreptococcus – abcese,
exacerbari
• Pe langa actiunile unor
agresiuni de natura
infectioasa se pot aminti :
– traumatisme ( fracturi sau
contuzii = raspuns inflamnator
acut, cronic )

– fenomene de rezorbtie :
• difuze
• circumscrise
 Tratamentul (controlul infecţie)

succes eşec

Indicaţie de tratament (contraindicaţii reale)

Prezenţa unei simptomatologii (durere, edem,
fluctuenţă, imagine radiografică, dinte retratat)
De prevenire prin trat unei patologii pulpare fără semne de
PA
Mijloc Vindecare a unei patologii pulpoperiapicale prin
tratament mecanoantiseptic:

Controlul infecţiei Tratament mecanic

+ iriganţi +
medicaţie +
Controlul durerii obturaţie
Controlul secreţiei
Controlul fistulei
Controlul rezorbţiei
Inducerea formării ţesutului dur
 Tratamentul mecanic
OBIECTIVE = CONTROLUL INFECŢIEI

Îndepărtarea în totalitate Conformarea CR cu menţinerea morfologiei iniţiale

a conţinutului canalar şi pe toată lungimea sa, gradul de lărgire
a dentinei infiltrate circumferenţială să aibă drept scop pregătirea
canalului în toate zonele mai ales apicale în scopul
menţinerii stării de normalitate a periapexului

Vindecarea ţesutului periapical afectat

Protejarea ţesutului periapical
normal sau afectat

Dictat de prezenţa unei pulpe devitale, avasculară,

fără mecanisme de apărare; ţesutul existent suferă
procese de autoliză – ce eliberează produse de
degradare toxice – difuzează periapical – dau iriraţie
permanentă
• Tratamentul mecanic -
eficient daca se respecta
etapele :
• Radiografie preoperatorie -
anatomia camerei pulpare si
a canalului radicular, canale
supranumerare, calcificari.
• pregătirea câmpului
operator – (restaurarea prov.
a cariilor-tartru, placă,
finisare, lustruire) din jurul
dintelui
• obiectiv:
– Reduce la minimum riscul
de contaminare a
canalului radicular cu FB
din exterior prin mijloace
de asepsie şi antisepsie
– Dezinfecţia coroanei si a
dintelui
• Izolarea dintelui obligatoriu prin digă
pentru că:
– Izolează de salivă
– Împiedică înghiţirea şi aspiraţia – de
detritusuri, instrumentar, iriganţi
– Îmbunătăţeşte accesul
– Retractia si protectia tesuturilor
adiacente
– Relaxează pacientul, reduce conversaţia
– Izolează perfect părţile moi

•
 SISTEMUL DE DIGĂ

INTRODUCEREA ASPIRATORULUI SUB

ARANJAREA
MONTAREA
PĂRŢILE
PRINDEREA
ÎNDEPĂRTAREA
ANESTEZIE
APLICAREA
ORIFICIILE
DIGĂI
COMPONENTE
DIGĂI
CLEMEI
IN
TOPICĂ
DIGĂI
CLEMEI
PE
JURUL
CLEMEI
RAMĂ
CLEMEI
DIGĂ ÎN CAVITATEA BUCALĂ
• Creerea accesului –
coronar – 2 etape :
– piesa de mână ( turbină )
– piesa de mână cu turatie
mică
• coronar – obiective :
– oferă acces spre canalul
radicular
– elimină tavanul camerei
pulpare, favorizând
examinarea directă
– bună vizualizare pentru
evitarea introducerii acului
sub tensiune la nivelul CR
• Tratament mecanic - eficient în condiţii de:
• - asociere cu un irigant
• - spălături abundente între utilizarea acelor
• - examinarea zonelor de stress şi curăţirea
acelor
• - acţiune de înşurubare
• - recapitulare
• cavitate endodontica ce poate fi obturata
printr-un material biocompatibil de
substitutie ermetic si durabil cu respectarea
şi mentinerea morfologiei initiale a canalului
pe tota lungimea sa
• gradul de largire circumferentiala avand ca
scop pregatirea sa corecta in toate zonele
si mai ales in zona cea mai sensibila –
zona apicala
• instrumentarea cu LL
• influentat de morfologia canalelor :
– drepte, pe sectiune rotunde
– curbe si inguste, pe sectiune ovale
– diametrul intern al canalului, care depinde
de: forma dintelui, traume, carie, restaurări
coronare→ preparare dificilă
 TRATAMENTUL MECANIC SE POATRE FACE CU :

instrumentar de mână instrumentar rotativ

• Tratamentul mecanic se
poate face în 1-2 zile în
funcţie de patologia
pulpoperiapicală:
• Convenţional cu rată mare de
succes, poate fi îngreunat de
prezenţa curburilor accentuate
• Chirurgical în caz de:
– Curburi accentuate
– Obstacole pe canal
– Instrumente rupte
– Calcificări
– Eşecuri ale tratamentului
convenţional
– Persistenţa durerii după
obturaţia de canal
– Persistenţa radiotransparenţei
• conventional + chirurgical
• Determinarea lungimii
canalului si
respectarea sa pe tot
parcursul
instrumentarii
( evitarea impingerii
continututlui dincolo de
apex = discomfort
acutizat )
• Indepartarea
continutului canalului
la dinti vitali
• tratament biomecanic
+ tratament
medicamentos dinti
devitali
• Metode de instrumentare a canalului raqdicular :
• Metode Apicocoronare - pentru canale drepte largi şi uşor curbe = tehnica de
preparare standard (pe secţiune circulară)
• Tehnica step-back pentru canale înguste şi curbe, mişcările acelor =
mişcare forţelor balansate
– Tehnici coronoapicale cu
instrumentar de mână şi rotativ:
– Caracteristic Coronoapicale,
prepararea începe coronar cu
instrumentar cu diametru mare
de mână sau rotativ pentru cele
2/3 coronare, determinarea
lungimii canalului radicular şi
step-back
– cercetări demonstrează:
• Avantaje:
– Reduce transportarea FB
coronare spre zona apicală
– Uşurează accesul apical
– Accentuează forma conică
coronară
– Uşurează irigaţia,
» introducerea pastelor
medicamentoase,
» obturaţia de canal

FORMĂ TRONCONICĂ
• Eficienta instrumentelor
influentata de :
– marimea acelor
– forma pe sectiune
– tipul
– materialul din care sunt
confectionate
Miscarile acelor = 2 tipuri principale; de dute-vino şi
mişcări de rotaţie
+ iriganţi abundenţi după fiecare ac = tratament
mecanic eficient
TIPURI DE MIŞCĂRI PENTRU PREPARAREA CANALULUI
RADICULAR
1. PILIRE : împingere şi retragere
axială

2. RĂSUCIRE SAU ROTAŢIE :

mişcare în jurul axului în sens orar
nelimitată
3. RĂSUCIRE ŞI RETRAGERE :
acul se introduce axial în sens
apical cu un sfert de rotaţie
( 90º ) apoi retras activ cu forţă :
secţionare şi îndepărtare a
fragmentelor de dentină

4. ROTAŢIE ŞI CONTRAROTAŢIE :
mai puţin agresivă cu
secţionarea şi degajarea
dentinei
5. ROTAŢIE, CONTRAROTAŢIE ŞI
RETRAGERE ACTIVĂ : ac H

6. TEHNICA FORŢELOR
BALANSATE SAU
COMPENSATE
mod eficient de secţionare a
dentinei, instrumentul introdus cu
uşoară presiune în sens apical,
90 º în sens orar apoi contrarotaţie
270 º cu deblocarea şi
deşurubarea instrumentului în
sens coronar
• Controlul infectiei prin tratament mecanic +
mijloace de asepsie, antisepsie si dezinfectie =
camp operator steril
• Controlul efectelor secundare ale infectiei
• durere,
• secretie persistenta,
• rezorbtie radiculara interna sau externa
• inducerea tesutului cicatricial
• Erori de preparare a canalului radicular:
• instrumentare
• Foramenul trebuie lăsat în poziţia sa naturală şi nu transportat prin
creerea unei tensiuni elastice a instrumentului care într-un canal
curb tinde să reajusteze forma sa originală, acţionând agresiv la
partea externă a curburei. Aspect marcat de creşterea diametrului şi
a rigiditpţii instrumentelor ce tind să lucreze asupra canalului mutând
foramenul – perforarea curbruii.
• Primul instrument ajunge la foramen
• Al doilea instrument urmează pe primul,
• dar avâd un diametru mai mare forţa
• elastică tinde să îndrepte instrumentul în
• canalul curb
• Foramenul începe să fie excentric, se
• observă scurtarea canalului = formă de
• picătură
• Efecte:
– Durere postoperatorie
– Secreţie la nivelul canalului
– Obturaţie radiculară incorectă
– Cronicizarea proceselor cu simptomatologie dureroasă
• Traiectul canalar are o mişcare în spaţiu cu
curbe de direcţii şi forme variabile de la dinte la
dinte de care trebuie să se ţină seama
• Tehnici alternative cu ultrasunete, tratament cu
instrumentar sonic, tratament cu laser
• Complexitatea morfologică a CR
face imposibilă sterilizarea sa
• Soluţii irigante adjuvant al
tratamentului mecanic.
• în zonele inaccesibile tratamentului
mecanic
• nu trebuie supraevaluat atribuindu-
se virtuţi totale
• implică utilizarea unui lichid şi a
unui instrument ce conţine lichidul
• mod de acţiune:
• fizică legată de cantitate şi volum
• chimică de calitate şi naturea
soluţiei
 Proprietăţi:
Umectarea pereţilor CR şi îndepărtarea debriurilor permiţând pătrunderea cu
uşurinţă a instrumentului şi alunecarea acestuia
Distrucţia microorganismelor şi a toxinelor fără afectarea ţesuturilor normale
Dizolvarea materiei organice
Îndepărtarea smear-layer şi a dentinei ramolite
Putere de difuziune
Tensiune superficială mică
Acţiunea lor în zonele inaccesibile tratamentului mecanic
Iriganţi folosiţi:
• NaClO – introdus în endodonţie în 1918
de Cooldige oxidant asupra matricei
organice
• NaClO+tratament mecanic reduce 50%
din FB
• hipocloritul de sodiu irigant de elecţie
folosit în concentraţie de 0,5-5,25% într-
un volum adecvat extrem de eficient
dizolvant rapid antiseptic, antibacterian
• proprietate de albire a dentinei colorate
• ieftin se păstrează în sticlă de culoare
închisă
• dezavantaje: miros neplăcut dincolo de
apex extrem de dureros, necroză
• tehnica iriganţilor
• Chelatori datorită afinităţii pentru ionii
de calciu
• Efect antimicrobian bun: alternanţa
EDTA-NaClO –EDTA eficientă în
îndepărtarea smear-layer
• EDTA 10-15% demineralizează pereţii
dentinari ai CR pe o suprafaţă de 20-50
microni în special în zona coronară şi
treimea mijlocie plus îndepărtarea SL
• acizi slabi (acid citric
10%)
• halogeni Cl şi I
puternic oxidanţi efect
bactericid imediat
• iodul sub formă
iodură de potasiu
antibacterian
• iodoformul puternic
antiseptic intră în
compoziţia pastelor
• lubrefianţi glicerină,
săpun lichid
(preparate comerciale
EDTAC,
• Controlul infecţiei prin medicaţia endodontică=mijloc
adjuvant de prevenire sau terapie a leziunilor apicale şi
periapicale. Iniţierea unei medicaţii endodontice
determinată de prezenţa şi rolul FB la nivelul dinţilor
depulpaţi. Iniţiată cu mai bine de un secol în urmă.
La sfârşitul secolului trecut se cunoştea:
•diga şi o serie de antiseptice: fenolii, formocrezolii, sulfamidele,
antibioticele, paste poliantibiotice, ce pledau pentru “o sterilizare a
canalului radicular”.
•Numeroase cercetări au dovedit citotoxicitatea ţesuturilor de contact cu
formocrezolul compuşii fenolici, CMCP, paraclorfenolul, metacresyl
acetat, cresatina, eugenolul – de încetinire a activităţii metabolice celulară
a sintezei matricei de la nivelul fibroblaştilor, degenrarea celulelor,
modificări a reacţiei imune umorale = agresivitate = exacerbare prin
efectul caustic asupra celulelor periapicale ce vor reacţiona deseori
violent şi dureros. răspunsul inflamator sub influenţa antisepticelor folosite
pot interfera cu cicatrizarea sau pot consitui lăcaşe de colonizare a
microorganismelor florei bacteriene ce creează noi leziuni.
•Efectele citototxice s-au dovedit a fi mai puterniec decât cele bactericide
+ proprietăţile alergenice sau mutagenice (la aldehide).
• Această medicaţie antrenează o stare de
disconfort după tratament. În concluzie
medicaţia antibacteriană a canalului radicular
nu trebuie să urmărească sterilizarea canalului
radicular ci să creeze condiţiile unui mediu
defavorabil dezvoltării FB ci favorabil reacţiei
biologice de apărare şi reparaţie tisulară.
• Se impune o selectare sistematică a medicaţiei
umărindu-se efectul său principal: - controlul
infecţiei,
- controlul durerii al rezorbţiei
- controlul secreţiei = semne asociate cu
inflamaţia apicală.
- Inducerea ţesutului dur (cicatrice)
• Proprietăţi ideale:
• anihilare imediată şi totală pe timp nelimitat a
florei bacteriene la nivelul canalului
• acţiune asupra resturilor organiec restante
• penetrabilitate
• proprietăţi analgetice
• să inducă formarea ţeusutului dur
• să nu influenţeze calitatea materialului de
obturaţie temporar şi definitiv
• să fie uşor de aplicat şi îndepărtat
• să fie radioopac
• să nu coloreze dintele
• Agenţi antibacterieni sub formă de:
– aplicaţii topice cu antiseptice (ATS)
– aplicaţii topice cu antibiotice
• Paramonoclorfenolulcamforat CMPC =
combinaţia cristalelor de monoclorfenol plus
camfor 3/7, bactericid mai puternic decât fenolul şi
mai puţin iritant
• Formocrezolul = formaldehida în pulpotomii la
dinţii temporari
• Paraformaldehida ca şi component în unele
materiale de obturaţie N2 şi endometazona
• antibioticele utilizare atât pe cale sistemică cât şi
aplicare topică
• paste cu antibiotice pe cale generală şi aplicaţii
topice
Pe cale generală adesea greşit folosite cu indicaţii majore în celulită,
limfoadenită, stare generală alterată cu febră (tratament individualizat ca
adjuvant nu ca alternativă)
•pasta Curson = sulfat de neomicină, bacitracină, polimixină şi nistatin
•septomixina a lui Septodont =dexametazonă, sulfat de polimixină,
tetraciclină, neomicină sulfat, dietilaminoetoxifenil
•Ledermix pastă şi pulbere antibacterian şi antalgic
•metronidazolul în soluţie şi paste
•dezavantaje= creează rezistenţă, sensibilizare, spectru de acţiune limitat,
necesit[ antibiogramă
•Dezinfectante acţionează la graniţa cu antibioticele cu o acţiune mai
rapidă, dar mai toxice: aldehidele (formaldehida, paraformaldehida,
glutaraldehidele = dzinfetant al suprafeţelor)
•Sterorizii (Prednisolon, Triamcinolon, Hidrocortizon) = ameliorarea
durerii
•Plus agenţi antimicrobieni CaOH2 = paste
•Ledermix (conţine tetraciclină) indicaţii durere posttraumatică,
postinfecţioasă
•controlul durerii şi al infecţiei
 Ca(OH)2 - proprietăţi
• Pulbere albă, fină, granulară, amorfă, solubilă în apă şi insolubilă în
alcool
• Se obţine prin calcinarea carbonatului de calciu:
• CaCO3→CaO + CO2
• CaO+H2O→ Ca(OH)2
• Posedă marcate proprietăţi bazice prin pH-ul alcalin, pH=12,4 ,
ceea ce explică proprietăţile sale bactericide
• Ieftin
• Uşor de folosit şi îndepărtat din canal
• Nu reacţionează cu materialele de obturaţie coronare
• Capacitate de “uscare” a canalului
• Părţile componente :
– Ca(OH)2 34 – 50 %
– Sulfat de Ba 5 – 15 %
– metilceluloză
 Preparate cu Ca(OH)2
• Calasept
• Calxyl
• Hipocal
Dezavantaje :
- Ca(OH)2 în cantitate mică
– Pastele greu de introdus în
canal prin metode manuale şi
automatizate
Aplicarea pastelor prin:
– conuri de hârtie
– ac Lentullo
– Sistem ultrasonic
– Pistol pentru amalgam
Indicaţii ale hidroxidului Pe pulpă vie

de calciu Pe pulpă devitală

Terapia ocalexică

• Agent inductor al dentinei de

reparaţie în procesele de coafaj
pulpar indirect
• Agent inductor al punţii
dentinare în procesele de coafaj
pulpar direct
• În perforaţii şi fracturi
• În procesele rezorbtive
radiculare
• În compoziţia unor cimenturi de
obturaţie definitivă ( Sealapex,
Apexit, CRCS )
• Induce închiderea apicală în procesele de apexificare
şi apexogeneză
• Agent bacteriostatic şi bactericid (controlul
microorganismelor) ca medicament în utilizat
canalul radicular
• Acţionează ca agent catalizator în modificarea pH-
ului ţesuturilor periapicale pentru a favoriza
procesele de cicatrizare
• Excelent agent higroscopic în controlul exudatului
din canalul radicular al dinţilor cu leziuni periapicale
mari, a căror umiditate persistă
• Acţionează ca barieră apicală atunci când este
utilizat ca tampon în canalul radicular, cu scopul de
a obţine sigilarea apicală şi a permite obturaţia
radiculară convenţională
 Pulberea de hidroxid de calciu se
transformă într-o pastă prin
amestecul ei cu:

• Apă distilată
• Ser fiziologic ( Soluţie Ringer)
• Metilceluloză
• Paramonoclorfenol camforat (CMPC)
• Glicerină
• Anestezice dentare (de preferinţă fără VC)
 Hidroxidul de calciu
asigură endodonţiului patru certitudini:
• catabolismul pulpar şi proliferarea
microbiană sunt oprite, din acid mediul
devinind alcalin (pH: 11-13);
• activitatea enzimatică este anulată; când
pH-ul trece de 8.5 ea devine imposibilă;
• capacitatea de apărare devine maximă prin
leucocitoză;
• refacerea osoasă este accelerată prin
îndepărtarea obstacolelor care se opun acţiunii
fosfatazei alcaline.
• Prin combinarea acestor factori oferiţi de
un pH optim, se obţine o acţiune
terapeutică eficientă
(Descordes, 1976).

• Materialul are capacitatea de a expansiona

din canalul radicular principal în canalele
laterale şi tubulii dentinari
• Acţiunea litică asupra resturilor necrotico-
gangrenoase
• Acţiunea de stimulare a proceselor de
reparaţie tisulară
Hidroxidul de calciu – cel mai
biocompatibil material utilizat în
endodonţie
 Mecanism de acţiune
Ca(OH)2 → Ca 2+ + 2 OH -
• Ionii de calciu Ca 2+ determină reducerea
excitabilităţii nervoase deoarece cresc pragul
pentru iniţierea răspunsului nervos
• Nivelurile crescute de ioni de Ca2+ pot produce
diferenţierea celulară, care poate conlucra la
procesul de mineralizare
• Deoarece ionii de calciu îmbunãtãţesc circulaţia
sangvinã la nivelul capilarelor, se obţine o
reducere a exudatului inflamator, şi astfel
hidroxidul de calciu poate fi considerat şi un
sedativ al durerii minore
 Mecanism de acţiune
CaOH2 → Ca 2+ + 2 OH -
• Ionii OH – determină liza substanţelor
organice necrozate de la nivelul canalului
radicular, respectând materia organică vie
• Crează un mediu bazic (pH≥11,5),
incompatibil cu viaţa microorganismelor ce
compun flora endodontică→acţiune de
sterilizare. Acest pH creşte lent, dar
constant în timp
Expansiunea hidroxidului de calciu de la
nivelul canalului radicular principal
 Terapia ocalexică
• Pierre Bernard – 1966 – bazele teoretice şi
practice ale terapiei ocalexice
• O-cal-ex: Oxyde Calcium Expansif
• se bazează pe proprietăţile oxidului de
calciu în combinaţie cu apa
• În CR reacţia are loc între lichidul endo şi CaO
sub formă de pastă
CaO + H2O → Ca(OH)2
1 vol 2 vol 3 vol
Materiale organice
CO2
Ca(OH)2 CaCO3 + H2O
 Oxidul de calciu
• Oxid de calciu uşor
• Oxid de calciu greu ( HEXOCALEX)
Structura cristalografică a Hexocalexului este
eflorescentă, conopidiformă (“choufleur”
-cauliflower) şi nu cuboidă, ca la oxidul de calciu
clasic. Acesta este de trei ori mai expansiv
(hiperexpansiv) şi de două, trei ori mai dens decât
oxidul de calciu clasic.
• 1972 – Pierre Bernard – OCALEX
BIOCALEX 6.9
• compoziţie
• CaO greu
• ZnO şi
• un lichid special etilenglicol/apă
• Hidroxidul de calciu este mult mai eficient în
distrugerea bacteriilor anaerobe decât CMPC
(Georgeopolulou, 1993).

• Oxidul de calciu este mult mai eficient decât

hidroxidul de calciu în sterilizarea canalelor
radiculare şi scade timpul de vindecare a
leziunilor periapicale anterior obturaţiei
radiculare (OR) definitive (Cavalleri, 1990).

• Dacă pentru hidroxidul de calciu OR temporară

trebuie să fie etanşă, pentru oxidul de calciu ea
se realizează până la 1,5 mm înainte de apex
(datorită expansivităţii sale).
 TratamentulParodontitelor
Tratamentul Parodontitelor
Apicale
Apicale

Tratament mecano-antiseptic
2,5% NaOCl + EDTA + Ca(OH)2

Leziuni mari
Resorbţie, etc.
3-4 saptămâni 3-4 săptămâni
• Asimptomatic • Simptomatic
• Canal uscat Ca(OH)2 • Canal umed
• Fistula închisă 3 - 6 luni • Fistula prezentă
Semne Clinice şi Radiografice Examen
de vindecare microbiologic
1 săpt.
Obturaţie
Antibiotice Chirurgie +
Antibiotice
 Potenţţial
Poten ialul
ul de
de Vindecare
Vindecareaa Complexului
Complexului
ApicalCelular
Apical Celular

Creştere de barieră
de ţesut dur prin
Ca(OH)2 apexificare

Dinte extras în scop

ortodontic.
Potenţialul de vindecare a complexului celular apical
• Indepărtarea Ca(OH)2 se face prin clătirea
cu NaOCl în cantitate suficientă sau prin
instrumentare ultrasonică
• Eficienţa pastelor funcţie de scopul lor :
– Provizorie 3 – 4 zile
– Uscarea canalului 1 – 2 săptămâni şi se
repetă până la obţinerea unui rezultat optim
– Închiderea apicală :
• Prima depunere pentru 2 săptămâni – scop
bacteriostatic
• A doua depunere pentru 3 – 4 luni până la 24 luni
Cauzele şi CONTROLUL DURERII – esenţial pentru
succesul tratamentului:
Durerea fenomen clinic variat, la originea ei componentă
psihologică, asociată cu inflamaţia – infecţia = intensitatea,
durata +modificări locale.
Tratamentul durerii intraoperator sau postoperator se face
după consideraţii teoretice.
Aplicaţii loacle de corticosteroizi (Ledermix) criticaţi ăentru că
se presupune a interfera cu reacţia organismului şi cu
sinteza naturală de steroizi (aspect nejustificat nefiind
dovezi).
Controlul durerii pe cale generală:
- durere uşoară: Aspirină 1-3 tablete la 4-6 ore
Paracetamol 1-2 tablete la 4-6 ore
Ibuprofen maximum 2 tablete pe zi
- durere moderată: codeină sau derivate de codeină
- durere severă: pethidină
Analgezice Durere prezentă
Durere secundară unei intervenţii
• Cauzele şi controlul hemoragiei şi exudatului
• esxudat purulent = semn clar de infecţie controlat prin
instrumentaţie + Ca(OH)2 pe canal
• controlul secreţiillor persistente, extrem de greu de controlat, se
asociază cu apexul larg deschis, cu obturaţii în depăşire însoţite
adesea de abces, fistulă.
• Simptome: durere continuă persistentă, secreţie pe canal.
• Cauze: complicaţii iatrogene (absenţa digăi, instrumentare
insuficientă, suprainstrumentare, obturaţii neetanşe).
• Tratament: reinstrumentare şi obturaţie cu Ca(OH)2 pentru 3-6 luni +
chirurgie endodontică ajutătoare.
• controlul sângerării: Ca(OH)2 pe suprafaţa sângrerândă câteva
minute
• Cauzele rezorbţiei: infecţie + inflamaţie – traumatisme – albirea
dinţilor
• controlul rezorbţiei = tratament de elecţie Ca(OH)2 + Ledermix +
Ca(OH)2. calcitonină experimental.
Obturarea spaţiului
endodontic
• Pe lângă tratament mecanic + iriganţi + medicaţie, succesul
în terapia endodontică este influenţat de OBTURAREA
SPAŢIULUI ENDODONTIC.

• Materiale de obturaţie:
– Material primar (gutapercă) 90% din volumul obturaţiei
– Sealer endodontic 10% din volumul obturaţiei (agent de adaptare a
două suprafeţe heterogene + obliterarea canalelor secundare fine şi
canaliculelor dentinare deschise).

• Clasificare:
– Sealeri eugenolate;
– Sealeri pe bază de Ca(OH)2;
– Sealeri pe bază de răşini;
– Sealeri pe bază de ionomeri de sticlă;

– Zincoxideugenol (formula Rickert) apărută ca alternativă la sealerii pe

bază de gutapercă (cloropercă, eucapercă) = pulp canal sealer =
sistem biocomponent pulbere-lichid. Timp de priză scurt.
– Ulterior ProcoSol înlocuieşte argintul precipitat. Timp de priză bun.
 TubliSeal (Kerr) sistem pastă-pastă. Expansiune. Timp scurt de
priză.
Nogenol fără eugenol sistem pastă-pastă (mai puţin iritant) .
Îmbunătăţirea proprietăţilor: adaosul de formaldehidă s-a dovedit a fi
neinspirat pentru că sporeşte efectul toxic deja prezent al eugenolului
întârziind cicatrizarea.
Formaldehida – necroza terminaţiilor nervoase libere de la nivelul
periapexului mascând procesul inflamator asimptomatic, alterări
structurale ireversibile evidenţiate clinic după mulţi ani.
• Cimenturi eugenolate = din ZOE + aditivi,
paraformaldehidă, germicide. Răşini sau balsam
de Canada.
• Caracteristici:
• Ciment cu priză rapidă
• Se utilizează cu con de gutapercă sau argint
• Fenomene inflamatorii mult diminuate ex: Rickert
sealer
– Compoziţie:- Pulbere:ZnO, Ag precipitat, răşini oleice,
iodotimol
- Lichid: ulei de cuişoare, balsam de Canada
+ eugenol
Rickert (1931) – alternativă la gutapercă: Pulp
Canal Sealer(Kerr)-sistem biocompomponent -
pulbere lichid
Dezavantaje: timp de lucru scurt.
Cimenturi eugenolate
Proco-sol reformulat după Grossman (1936 )prin înlocuirea Ag şi
balsamul de Canada-conţine: ZnO, răşini, subcarbonat de Bi, sulfat
de Ba şi borat de sodiu; lichid:eugenol (UP Root Canal Sealer)
Consistenţa: testul picăturii – 10-12 s sau un reamer 25 – 5-10 s
testul spatulei .
Formula Wach (1925) = ZOE + creozot (agent terapeutic)
- refacuta ZnO + subnitrat +Bi + MgO + fosfat de calciu
lichid = ulei de cui + balsam de Canada, eucaliptol
Dez – miros dezagreabil, de dentist
Tubli-Seal = ciment ZOE în sistem biocomponent, priză rapidă,
greu de manipulat.
 pulbere: ZnO, răşini oleice, trioxid de bismut, iodotimol, uleiuri
şi ceară;
 lichid: eugenol şi răşini polimerizate.
Nogenol – mai putin iritant pasta/pasta ZnO , sulfat de bariu, uleiuri
vegetale.
Adaosul de formaldehida:dezavantaje – iritant.
 Sealeri pe bază de Ca(OH)2
• Exemple: 1.Sealapex(Kerr)-sistem pastă-pastă: ZnO,
Ca(OH)2, butil benzen, stearat de Zn
Catalizator: sulfat de bariu, dioxid de Ti, răşini, salicilat
2. Apexit(Vivadent)
3. CRCS(Hygienic)
Dezavantaje: - priză rapidă
- disociere în OH şi Ca =dizolvare=goluri
- lipsesc proprietăţile benefice ale
pastelor pe bază de Ca(OH)2
4.Vitapex: Ca(OH)2 40% iodoform, uleiuri
siliconice.
 Sealeri pe bază de polimeri
• Endofill
• AH 26 – pulbere: particule de Ag, oxid de Bi, oxid de Ti
– Catalizator: hexametilentetraamina

– lichid: bisfenoldiglicidil eter

– În timpul reacţiei de întărire eliberează
temporar foprmaldehida-propr.
antibacteriene- f. toxic
• AH Plus
• Diaket (3MEspe)- Schmidt 1951
– Pulbere-lichid=amestec lipicios- puternic adeziv, coeficient de
contracţie mare
 Sealeri formaldehidă-resorcinol
• Spad: sistem tricomponent
– Tehnică:
• Alezarea canalului este urmată de spălături cu hipoclorit de sodiu
sau apă oxigenată
• Meşarea cu acid sulfuric 45% sau acid tricloracetic 1/3
• Uscare 30 de secunde
• Uscarea cu meşă sau conuri de hârtie
• Obturarea cu pastă Spad
• Pulbere: oxid deZn, sulfat de Ba, oxid de Ti,
trioximetilen, acetat de hidrocortizon, hidr. de Ca, borat
de fenilmercur.
• Lichid L: pentru tratam.: glicerină, formaldehidă;
• Lichid LD: de întărire: HCl, resorcinol, glicerină;
• Se indică cu sau fără conuri de gutapercă.
 Sealeri formaldehidă-resorcinol
• Forfenan (Septodont): sistem
tricomponent:
• Pudră: Enoxolone, sulfat de
bariu şi excipient până la 100 g
• Lichid de tratam.; soluţie de
formaldehidă 35%
• Lichid de întărire: resorcinol,
HCl şi excipienţi
• Foredent (Spofa)
Dezavantaje:
- toxici;
- se îndepărtează greu.
Sealeri cu conţinut de formaldehidă
• Endomethasone (mai multe formule)
• Formulă generală: ZnO, acetat de
hidrocortizon, tetraiodtimol,
paraformaldehidă, dexometazonă.

• Produse Spad
• N2 (RC2B)- tehnica Sargenti
Toxice datorită formaldehidei ce produce
necroza terminaţiilor nervoase libere
- asimptomatic;
- necroză parodonţiu apical.
 Sealeri polimerici
• RoekoSeal Automix
-silicon cu reacţie de adiţie,
sistem pastă-pastă în seringă;
• Solubilitate scăzută;
• Stabilitate dimensională;
• 0,2% expansiune=sigilare
excelentă;
• Uşor de îndepărtat;
• Neiritant;
• Succes clinic în PAC;
• Radioopacitate.
 Sealeri CIS

• Ketac Endo (3M Espe)

• Endion(VOCO)
Proprietăţi:
• Capacitate de etanşeizare !?!
• Uşor iritanţi tisular;
• Citotoxicitate scăzută.
MATERIALE SOLIDE (Guttapercha)
• Compoziţie:
– Gutapercă aproximativ 20%;
– Oxid de zinc 56-75%;
– Sulfaţi metalici (sulfat de bariu) pentru opacitate 1-15%;
– Ceară şi răşini 1-4%;
– La care se adaugă agenţi de legătură, opacifianţi şi coloranţi.
• Proprietăţi fizice:
– Bioinertă, neiritativă pentru ţesuturile periapicale, uşor de
inserat sau îndepărtat, radioopacă, impermeabilă şi nu
colorează dintele;
– Material roşcat, rigid şi solid la temperatură obişnuită;
– Pliabilă la 25-30ºC;
– Masă moale la 60ºC;
– Se livrează sub formă de conuri standard şi convenţionale.
 Diferite tipuri de conuri de gutapercă: a.
Standardizate b. Nestandardizate c., d. Conuri
standardizate de diferite conicităţi
• Avantaje:
– Elasticitate sa adaptează
canalului radicular;
– Uşor de manipulat chiar în
cele mai complexe tehnici
de obturaţie;
– Uşor de îndepărtat total
sau parţial;
– Inertă ;
– Autosterilizabilă (prin
imersie 1 minut în hipoclorit
de sodiu 5%);
– Capacitate de sigilare +
sealer.
• Dezavantaje:
– Lipsa de adeziune la
dentină;
– Mic coeficient de retracţie;
– În amestec cu cloroform
sau eucaliptol coeficient de
contracţie mare după
evacuarea solventului.
 Materiale pe bază de gutapercă
(cloroperca şi eucaperca)

• Se obţin prin dizolvarea gutapercii în cloroform

respectiv eucaliptol + conuri de gutapercă;
• Coeficient de contracţie mare;
• Ex: Kloroperka pulbere: balsam de Canada,
răşini, gutapercă, ZnO, cloroform.
 ACELE, CA ŞI MATERIAL DE
OBTURAŢIE

• Concept interesant ;
• Ideea este aceea că prepararea canaluluui se
face cu ace, de ce să nu se umple apoi canalul
cu sealer şi să se introducă un ac la lungimea
de lucru? Această tehnică nu şi-a câştigat adepţi
pentru dezavantaje:
– Datorită complexităţii canalelor, acele nu introduc
suficient sealer;
– Forma lor nu se potriveşte formei canalului;
– Retratamentul este imposibil.
 OBTURAŢIA DE CANAL

• MOMENTUL OPTIM AL OBTURAŢIEI

RADICULARE:

 Dinte asimptomatic;
 Canal uscat;
 Absenţa fistulei;
 Absenţa mirosului;
 Cultură microbiană negativă;
 Etanşeitatea obturaţiei coronare
provizorii.
 TEHNICI DE OBTURAŢIE RADICULARĂ
Obturaţia mixtă radiculară
• Etapele obturaţiei mixte:
- izolare;
- uscarea canalului;
- alegerea conului;
- alegerea acului
Lentullo ( un număr mai mic
decât ultimul ac folosit pentru
prepararea canalului);
- se face proba endodontică;
- pregătirea sealer-ului;
- introducerea în canal cu ajutorul acului
Lentullo cu o turaţie de 700 rpm;
- canalul se umple uşor în exces;
- introducerea conului de gutapercă;
- îndepărtarea excesului conului;
- controlul radiografic al obturaţiei.
 CONDENSAREA LATERALĂ A
GUTAPERCII
• Indicaţii:
– Canale drepte şi canale uşor curbate.
• Avantaje:
– Relativ necomplicată;
– Necesită instrumentar simplu;
– Sigilează perfect canalul radicular;
– Se poate controla cu uşurinţă lungimea
de lucru;
– Include retratament cu uşurinţă;
– Stabilitate dimensională bună;
– Posibilitatea canalelor secundare.
• Dezavantaje:
– Imposibilitatea obturării canalelor cu
curbură severă;
– Apex deschis;
– Canale cu rezorbţie internă;
– Se pot produce depăşiri apicale;
– Se pot produce fracturi peste 7,5 Kg
forţă pe un spreader cu d = 11.
• Pregătirea sealerului;
• Inserarea conului;
• Inserarea spreader-ului;
• Eliberarea spreader-ului
prin mişcare de rotaţie în
jurul axei sale;
• Opţional poate fi
efectuată radiografie după
introducerea celui de-al
doilea con;

• Procedurile se repetă – 3-
7 conuri accesorii;
• Ultima inserţie e un con
accesoriu.
TEHNICI DE OBTURARE CU GUTAPERCĂ PRIN
INJECTARE LA CALD
 INJECTAREA TERMOPLASTICĂ A
GUTAPERCII

• Gutaperca încălzită (70º)

injectată în canal cu un
dispozitiv special în
combinaţie cu un sealer =
sistemul Ultrafill ;
• Ampule conţinând
gutapercă încălzite pentru
15 minute într-un aparat
special;
• O canulă scurtă cu diam.
de 0,7 mm e ataşată
fiecărei ampule.
 TEHNICA THERMAFIL
• Necesită un timp mai scurt pentru obturarea canalelor radiculare
• Sistemul utilizează conuri standardizate din alfa gutapercă pe un purtător central din oţel
inoxidabil (titan, răşină) standardizate corespunzătoare fiecare unui nr. de instrument
• Tehnică:
– Canalul uscat tapetat cu sealer;
– Obturatorul cu mărimea cea mai apropiată încălzit într-un cuptor special şi introdus la
lungimea de lucru;
– Purtătorul secţionat la 1-2 mm deasupra orificiului canalar.
• Avantaje:
– Uşurinţa introducerii;
– Posibilitatea scurgerii prin neregularităţi a gutapercii încălzite.
• Dezavantaje:
– Depăşirea apicală;
– Imposibilitatea controlării densităţii obturaţiei;
– Dificultăţi în obturarea canalelor curbe;
– Retratamentul îngreunat.