Cronologie (4)

• 12 Februarie 2015 – acord încheiat la Minsk

• Zonă demilitarizată
• Retragerea armamentului dincolo de linia frontului
• Retragerea “trupelor străine” din Ucraina sub
monitorizarea OSCE

• Confruntările armate continuă

 Războiul hibrid (1)
• NATO - "razboi hibrid" - o notiune care se refera la o arie
extinsa de actiuni ostile, in care forta militara reprezinta
doar o mica parte, si care sunt executate coordonat, ca
parte a unei strategii flexibile, cu obiective pe termen lung.

• Valery Gherasimov (Șeful Statului Major General al armatei

ruse) "Metodele conflictului" s-au schimbat si implica acum
"recursul masiv la masuri politice, economice,
informationale, umanitare si alte masuri ne-militare", scria
acesta. Toate acesta pot fi suplimentate prin consolidarea
populatiei locale ca o a cincea coloană si prin forte armate
sub acoperire.”
 Războiul hibrid (2)
• Atacuri cibernetice – preambul

• Război informațional

• Operațiuni militare “sub acoperire”

• Miliții private,mercenari, grupări paramilitare, populația locală

• Exploatarea slăbiciunilor interne ale opozantului (corupție,

sistem politic slab, lipsuri economice, criminalitate organizată,
tensiuni interetnice)
 Scenarii posibile (1)
• Îngheţarea conflictului. O soluţie nefavorabilă Ucrainei, care se va vedea
astfel blocată pe termen lung în aspiraţiile ei de integrare occidentală. Este
exact ceea ce a dorit Putin, care nu şi-a propus niciodată invadarea, hrănirea
şi administrarea Ucrainei vecine. Probabil, cea mai dezavantajoasă pentru
Kiev dintre toate variantele, căci duce la o ţară slabă, vulnerabilă şi lipsită de
credibilitate internă şi externă. Nici cu Rusia, nici în Uniunea Europeană,
Kievul va cunoaşte o lungă perioadă de frustrări politice, economice şi lipsă
de succese notabile în politica externă. Cu „sabia lui Damocles” deasupra
capului, Ucraina va trebui să aibă mereu grijă să nu supere Rusia, pentru a
nu-i vedea reactivaţi pe separatişti. Rusia „câştigă” astfel un vecin în
genunchi, pe care-l va putea domina cu spectrul războiului intern. Când devii
un loc nefrecventabil, cu focare de conflict care se pot oricând reactiva, cu
fragile zone demilitarizate monitorizate de OSCE şi cu o societate sfâşiată în
două opţiuni ireconciliabile, care se privesc încruntate de peste gard, nu vine
nimeni nici să investească, nici să se alieze cu tine
 Scenarii posibile (2)
• Federalizarea Ucrainei urmată, pe termen lung, de divizarea ţării. O Ucraină
federală, cu autorităţi autonome la Doneţk şi la Lugansk, va fi dificil de
guvernat şi va adopta foarte greu decizii cruciale de politică externă (o nouă
Constituţie ar obliga Kievul la compromisuri continue cu noile „republici
populare”) iar prăpastia culturală şi de orientare strategică din societatea
ucraineană se va adânci. Nici UE, nici NATO nu se vor grăbi să preia Ucraina
cu problemele ei structurale imense. În acest scenariu, Rusia pare câştigată
în prima fază, când componentele estice ale federaţiei vor colabora
economic mult mai consistent cu Moscova decât restul ţării, fără ca asta să
însemne costuri suplimentare pentru Rusia. Incertitudinea este motivul
pentru care Bruxelles-ul a amânat aplicarea Acordului de Asociere pentru
2016. Nu la fel de benefic pentru Rusia va fi şi în etapa următoare, pe
termen lung (10-15 ani), când ruptura va deveni totală iar fragmentele
statale pro-ruse vor cere asistenţă economică substanţială şi vor deveni o
povară pentru Federaţia Rusă, acestea nemaiprimind finanţare de la Kiev
sau din Uniunea Europeană
 Scenarii posibile (3)
• Căderea economică severă a Ucrainei, cu efect coroziv
puternic asupra sentimentului pro-european al populaţiei. O
criză prelungită a economiei locale, şomajul ridicat, adâncirea
sărăciei şi creşterea preţurilor, plus corupţia administraţiei, ar
putea duce, în decurs de 1-2 cicluri legislative, la prăbuşirea
încrederii ucrainenilor în direcţia politică a ţării, precum şi în
capacitatea (sau voinţa) Occidentului de ajuta financiar o
economie destructurată. În acest caz, revenirea la guvernare
a post-comuniştilor cu orientare pro-rusă (Partidul Regiunilor
sau un alt partid apropiat Moscovei) ar deveni o variantă de
luat în considerare. Nici Rusia nu ar avea de câştigat de pe
urma unei Ucraine în criză economică, zona industrializată din
est urmând să fie la rândul ei afectată.
 Scenarii posibile (4)
• Crearea unui coridor terestru către Crimeea, prin
regiunea Donețk, care ar putea fi anexată la Rusia,
poate fi al doilea scenariu plauzibil. Pe teren,
activiștii proruși controlează deja o mare parte a
regiunii Donețk, unde urmează să fie organizat un
referendum privind autodeterminarea
 Scenarii posibile (5)
• Ruperea în două a Ucrainei și anexarea de către
Rusia a estului și sudului Ucrainei actuale, sub numele
- reamintit recent de președintele Putin - Novorossiia.
Atunci, Rusia ar putea anexa și Transnistria (deși miza
este menținerea Republicii Moldova în sfera rusă de
influență, pentru care separatiștii nistreni au fost
instrumentul perfect), ar ajunge la gurile Dunării,
România ar avea graniță comună cu Rusia, iar
întreaga hartă politică a litoralului nordic al Mării
Negre s-ar putea schimba dramatic.
 Implicații geostrategice
• Reașezarea/reconfigurarea centrelor de
putere (Rusia, China, UE, NATO)
• Rusia – “provocată” permanent de extinderea
UE și NATO spre Est
• Surprinderea strategică
• “Joc dublu” al Germaniei
• Dezbinarea UE – SUA
 Implicații pentru Moldova
Există trei chestiuni care se pot deduce din agresiunea asupra Ucrainei:

• 1. Nu are nici o garanţie de securitate, iar ideea de neutralitate (negarantată) din

Constituţie nu înseamnă, de fapt, nimic. Iluzia neutralităţii şi jocul „inteligent” la
două capete ­şi cu Estul şi cu Vestul – rămân ceea ce sunt: iluzii naive şi primejdioase.

• 2. Transnistria se poate oricând radicaliza, ceea ce va pune Chişinăul într­o situaţie

imposibilă. Nu va avea pur şi simplu ce să facă. Puterea de negociere sau de ripostă a
Chişinăului este incomparabil mai mică decât cea a Kievului, la fel şi relevanţa globală
a unui posibil conflict.

• 3. Este clar că va trebui să îşi gândească, cel puţin implicit, viitorul european fără
Transnistria, pentru că e greu de imaginat că trupele ruseşti se vor (mai) retrage
vreodată de acolo, iar o soluţionare a conflictului s­ar putea produce în interesul R.
Moldova. Nistrul este perceput de Moscova ca frontieră de război şi va rămâne aşa
de aici încolo.
 Implicații pentru România (1)
• În Ucraina trăiesc aproximativ 400.000 de cetățeni de origine română,
dar care sunt astăzi cetățeni ai Ucrainei. Dacă până acum aceștia au fost
în siguranță și au putut să privească de la distanță războiul, o escaladare
a acestuia și apropierea de granița României ar putea însemna un val
uriaș de imigranți pe care România nu știu dacă are capacitatea de a-l
gestiona. Acest val de imigranți ar putea veni, iar România nu va putea
refuza accesul acestora pe teritoriul său în măsura în care NATO, SUA
sau țări importante ale Uniunii Europene vor hotarî să se implice militar
pe teritoriul Ucrainei, direct sau furnizând arme Ucrainei.

• Un război de amploare, în proxima vecinătate a României (astăzi, de la

Donețk până în România încă sunt 900 de kilometri), ar reprezenta un
impediment major pentru sporirea sau menținerea unor investiții
străine importante, neexistând temere mai mare pentru investitori
decât un război aflat în vecinătatea țării în care investesc.
 Implicații pentru România (2)
• Schimbarea agendei instituțiilor statului român din zona opțiunilor de
dezvoltare economică, socială, de întărire a instituțiilor publice, lupta
împotriva corupției sau atragerea de investitori pe consolidarea
securității fizice a statului român.

• Crearea unei stări de neliniște și nervozitate socială, a unei stări de

nesiguranță în rândul populației, făcând-o astfel mai vulnerabilă în fața
unor manipulări și încercări de destabilizare a statului. O astfel de
situație de război total în Ucraina ar genera pentru principala graniță a
NATO și a Uniunii Europene cu Ucraina cea mai mare provocare nu
numai pentru statul român, dar și pentru ideea de democrație în
Europa Centrală și de Est. (Angela Merkel a precizat la
Washington: „Pentru cineva care vine din Europa, pot să spun că dacă
renunțăm la principiul integrității teritoriale, nu vom fi în măsură să
menținem pacea în Europa.”)
 Implicații pentru România (3)
• “încercuirea”/izolarea României (Ungaria,
Serbia, Bulgaria, Ucraina)

• Necesitatea “nuanțării” politicii externe a

României

• Conștientizarea consensului intern privind

politica de securitate
Vă mulțumim!

Întrebări?