POLIOMIELITA

Definiţie:
- boală infecţioasă, cu grad ridicat de contagiune
- specific umană
- cu evoluţie autolimitantă şi care conferă imunitate durabilă
de serotip
- evoluţie cu risc de paralizii (mai mult sau mai puţin
reversibile)
 ISTORIC

 Poliomielita a fost una dintre cele mai de

temut suferinte in randul copiilor, in secolul 20

 Epidemia din 1916 din SUA a omorât 6000

de oameni si a lăsat 27000 paralizați .
 In 1950 in SUA părinții nu isi lasau copiii sa
mearga la piscina locală de teama
poliomielitei
 Polio fact
•În 1938 în SUA a început ”march of dimes”, o
campanie de strangere de fonduri, în care se cerea
populației să doneze 10 bani direct la Casa Albă
pentru a ajuta la lupta împotriva poliomielitei

•In primele trei zile la Casa Albă s-au colectat 230.000 de

monede
•Președintele Franklin D. Roosevelt a fost el insuși
paralizat din cauza poliomielitei
 Importanţa problemei

• Handicap ireversibil pentru sute-mii de copii anual

• Riscul re-emergenţei virus polio sălbatic în zone în care
nu mai exista de ani de zile – cât timp acesta mai circulă în
alte zone ale globului (import cazuri + relaxare măsuri de
profilaxie)
• Vaccinul oral împiedică circulaţia virusului sălbatic, dar
poate provoca poliomielită postvaccinală
 Etiologie

- virusuri poliomielitice:
imunitate încrucişată minimă
I - Brunhilde
enterovirusuri (RNA) cu neurotropism
II – Lansing
III- Leon
 Epidemiologie
Incidenţa poliomielitei
4 miliarde USD
350000 350000

300000
250000
200000
150000
100000
50000 1255 1719
0
1988 2004 2005

999 în Nigeria, Niger, Egipt, India, Pakistan, Afganistan

Rarisim în ţări dezvoltate: cazuri postvaccinale, cazuri de import

România: ultimul caz raportat la OMS în 1992

 Epidemiologie
800
706
700
600 572
500
429
400
2010
300 259 2011
200 170
134
100
0
tări țări non total
endemice endemice

2010-2011 - Pakistan 169 de cazuri

Afghanistan 54 de cazuri
Nigeria 41 cazuri
 Epidemia de polio cu virus
vaccinal în Nigeria

In 2009 se semnalează o epidemie cu serotipul 2 vaccinal, în Nigeria

Au fost raportate 23000 de cazuri de paralizii flasce la copii
- 278 aveau infecție cu tulpina vaccinală (serotip 2)
- 2323 aveau infecție cu tulpina sălbatică 1
- 1059 aveau infecție cu tulpina sălbatică 3

Ulterior a fost descrisă o rată anuală de atac de 2,7/100000 copii susceptibili

(pentru infecția cu serotipul 2 vaccinal)
 Epidemiologie
Sursa de infecţie:
-Bolnav cu formă aparentă/inaparentă
contagios 7-10 zile anterior debut
eliminare prelungită prin scaun (3-6 săpt)
- Persoana care a primit vaccin oral

Cale de transmitere:
- fecal-oral dar şi - ingestie apă/alimente contaminate
-aerogen

Receptivitate: se epuizează în timp:

vaccinare/ infecţii (inclusiv cele inaparente clinic)
Contagiozitate:- 95% (majoritatea forme inaparente)
 Patogenia
poartă de intrare: Boala minoră
digestiv, rinofaringe
Viremie I

multiplicare în Ganglioni regionali

•faringe
•epiteliu intestinal Viremie II
•structuri limfatice locale
invazie SNC (1-2%) cu
- afectare neuroni motori spinali/corticali:
inflamaţie + neuronofagie

Factori favorizanţi afectare SNC Boala majoră

- eforturi fizice
- traumatisme (poliomielita)
- tratamente injectabile sau alte
manopere parenterale
Tablou clinic Incubație: 9-12 zile (5-35 zile)

1. Infecție inaparentă – 90-95%

- responsabile de epuizarea masivă a receptivităţii până la vârsta adultă
- poate fi recunoscută prin izolarea poliovirus din scaun sau din orofaringe
prin creșterea importantă a titrului de anticorpi

2. Forme abortive – 3-5%

- 2-3 zile de febră
- cefalee
- odinofagie
- anorexie
- vărsături

3. Poliomielită non-paralitică – 1%
- diferă de forma abortivă prin prezența semnelor de sindrom meningian
- boala este identică cu meningitele produse de alte enterovirusuri
4. Forma paralitică

Perioada de invazie Scurtă Perioada de stare

boala minoră remisiune
boala majoră
(cele mai frecvente cazuri se
opresc în acest stadiu)

Faza preparalitică:
•febră reia febra, cefalee, astenie, meningită
•astenie
•catar respirator
•greaţă
Faza paralitică:
•diaree progresie paralizii în 10-14 zile (regresia lor
•anorexie poate dura luni)
•dureri abdominale
•meningită Faza de recuperare: până la 3 ani, cu
maxim de recuperare (75%) în primele 3 luni
•pe baza neuronilor neafectaţi care au avut
inhibiţie de protecţie
CARACTERISTICILE PARALIZIILOR

•ROT abolite – paralizii flasce

•debut la mm mari cu extindere distală
•asimetrică
•respectă anatagoniştii pe un segment
•recuperează în ordine inversă
•nu asociază anestezie
•asociază durere – contracţia fibrelor 
spasme pe antagoniştii neafectaţi
•lasă sechele – 10-15% - poziţii vicioase (varus, valgus...)
•afebrilitatea indică oprirea evoluţiei bolii
5. Poliomielita paralitică bulbară
-Paralizia muschilor inervați de nn cranieni
disfagie
disfonie
dispnee
-5-35% dintre cazurile paralitice de boală
-Nervii IX și X sunt cei mai afectați
-Poate fi afectat centrul cardio-respirator bulbar

6. Polioencefalita
-Se manifestă inițial prin confuzie și tulburări de conștiență
-Formă foarte rară de polio ce apare mai ales la copii
-Frecvent convulsii
-Paraliziile pot fi spastice, nu flasce, indicand implicarea neuronului motor
central
Poliomielita postvaccinală:

-Incubaţie – 30 zile la vaccinaţi

60 zile la contacţi
-80% la prima doză
-1/2,6mil doze
-15% la ID
 Forme clinice

Asimptomatic boala minora fara meningita meningita Paralizii

0 20 40 60 80 100
Pondere
 Evoluţia
1. Favorabilă – marea majoritate
Probleme legate de:
- imobilizare prelungită: amiotrofie, litiază renală, escare
- pneumonii de aspiraţie

2. Sechelar:
- recuperare paralizii în 3 ani prin remitere inflamaţie
- ulterior amiotrofii cu deformări importante membre (boala
survine în perioada de creştere) – necesită corectare invazivă

3. Decese (5%):
- mai frecvent la sugari (25-50%)
- paralizii rapid ascendente
- afectare respiratorie severă
 Diagnostic pozitiv
1. Tablou clinic cu paralizii cu caracterele descrise

2. Epidemiologic:
- Zonă endemică sau cu focar epidemic în evoluţie
- Contact cu persoană vaccinată cu vaccin oral

3. Date de laborator:
- Izolare virus din exsudat faringian, scaun
- RFC, seroneutralizare – nu diferențiază între infecția cu
tulpini sălbatice și infecția cu tulpini vaccinale
 Diagnostic diferenţial
Forme minore:
- alte viroze (fără implicaţie clinică)
- meningite LCR clar (a nu administra antibiotice)
Paralizii:
-posttraumatice,
-nevrite toxice (sunt adesea şi senzitive)
- mielita transversă (leziuni degenerative)
- poliradiculonevrita ascendentă Guillan Barre
paralizii simetrice, bilaterale
paralizii ascendente
cu tulburări de sensibilitate
LCR fără celule și cu creștere de albumine (disociere albumino-citologică)
Bulbar: botulism, difterie, afectare vasculară
Encefalic: encefalite acute
 Tratament
1. Spitalizare , declarare nominală
2. Nu există tratament etiologic
3. Repaus, antialgice, cateterizare vezicală/clismă
4. Evitare manopere traumatice
5. Tratament accidente evolutive: suprainfecţii bacteriene,
insuficienţă respiratorie
6. Recuperare:
- căldură locală
- mişcări pasive (după stopare progresie paralizii)
- electrostimulare,
- gimnastică recuperatorie
- chirurgie reparatorie
 Profilaxie

a) nespecifică:
•izolare/inactivare dejecţii pacienţi diagnosticaţi
•Igiena personală contacţi pacienţi
•Igiena apei şi alimentaţiei
Profilaxie specifică

Tip de Avantaje Dezavantaje Indicaţii

vaccin
Inactivat Protecţie 95% Nu induce IgAs ID
Imunogenitate Scump Adulţi
Siguranţă Nu poate fi stopată nevaccinaţi
circulaţia tulpinii sălbatice

Viu Adm orală Poate da polio IC

Ieftin postvaccinal
atenuat
Protecţie 97% Sursă de infecţie
(oral) Nu se poate adm la ID
Elimină circulaţia tulpinilor
sălbatice - IgAs

2 luni, 4 luni, 6 luni, un an, rapel la 6 ani + rapeluri în campanii

Se prefera ca la prima administrare sa se foloseasca vaccin cu virus inactivat
In Romania se foloseste acum vaccinul cu virus omorat