USMF “Nicolae Testemițanu”

Catedra Anatomie Topografica

Prezentare:
Interventii pe vase si nervi

A realizat:Sinchevici Octavian
Căi de circulație sangvină colaterală
• A.brahială
- A. Brahială profundă
- A. Colaterală ulnară
superioară
- A. Colaterală ulnară
inferioară
• La ligaturarea a. Brahiale mai
sus de locul de origine a
a.profunde a brațului, gangrena
se dezvoltă în 3-6% din cazuri.
De aceea este necesar a
ligatura mai jos originii
a.profunde. Ligaturarea a.
Brahiale în regiunea cubitală nu
provoacă dereglări circulatorii
Rețeaua arterială cubitală

• Aa. Colaterală radială și medie

(de la a. Profundă a brațului)

• Aa. Colaterală ulnară superioară

și inferioară ( de la a. Brahială)

• Aa. Recurente - ulnară anterioară

și posterioară (a. Ulnară)

• A. Interosoasă recurentă
• A. Recurentă radială
• A. Colaterală medie (a.brahială
profundă)
1. A. iliaca communis;
2. A. iliaca interna;
3. A. iliaca externa
4. A. obturatoria;
5. A. glutea inferior;
6. a. glutea superior;
7.R. ascendens a.circumflexa
femoris lateralis;
8. R. Descendens a.circumflexis
femuris lateralis.
9. A profunda femuris
10. Artera circumflexis femuris medialis
11. rr perforantes. a profunda femoris
12. A genus descendentes
13. Aa genus superior medialis et
lateralis
14. Aa genus inferior medialis et lateralis
15.Aa recurents tibialis anterior
16.A poplitea
17.A tibialis posterior
18.A tibialis anterior.
19.A tibialis posterior
20.A tibialis anterior
21.A plantares
 Leziuni vasculare în fracturi
Clavicla a. subclavia
Umăr, fractu a i luxații a. axillary
Fracturi supracondilare humerus a. brachială
Luxatii cot a. brachială
Pelvis fracture a. a. gluteale
Os Femoral a. femoral
Fracture femur distal a. popliteal
Luxatii în genunchi a. popliteal
Fracturi tibie a. tibial
Consecintele traumei vasculare

hemoragie
Ischemia
Compartme
nt syndrome
Necroză Tesut
Amputatii Deces
 Prognosticul

Nivelul și tipul leziunii

Collaterale
Șoc/hipotensiune Leziune
țesuturi moi Durata
ischemiei starea Patient
Condițiile medicale
 Pulsul pe
Membrul inferior Membrul superior
a. femurală a. axilaris
a. poplitee a. Brahialis
a.Dorsalis pedis a. radialis
a. Tibialis posterior
Examinari Non-invasive
Examinare Invasivă
Palparea pulsului
.
hemostaza
Presiune directă
pe regiunea
afectată
 Garou sau compresie
manuală mai proximal de
regiunea lezării :
- Membrul superior :
- (manual) a. subclavia –
prima coastă;
- (manual garou) a. brachială
- os humeral mai sus de
cot

Membrul inferior:
- (manual) a. femorală – ramura
superioară os pubic;
- (garou) mijlocul coapsei;
- (manual) a. poplitea – în fosa
poplitee
Pensă hemostatică
 Suturarea vaselor
• Cerintele obligatorii in interventiile operatorii de unire a vaselor sunt
etansietatea suturii vasculare si lipsa ingustarii pronuntate in locul de
anastomoza.O conditie importanta in unirea eficienta a vaselor este
mobilizarea suficienta a vaselor,exsanguinarea minutioasa a cimpului
operator,contactul suprafeteelor interne ale vaselor suturate pe linie
suturii,contactul minimal al materialului de sutura cu singele.
• Sutura vasculara laterala-Indicatii.Leziuni traumatice si plagi vasculare
incomplete de dimensiuni pina la o treime din circumferinta
vasului,afectiuni vasculare(tratament chirurgical al
anevrismelor,operatii dezobliterante in obliterare acuta si cronica)
• Tehnica.Vasul se izoleaza de tesutul celular paravazal si se aplica pense
vasculare proximal si distal de locul leziunii.Dupa excizarea marginilor
lezate ale plagii ,cu ajutorul uni ac atraumatic se aplica o sutura surjet
prin toate straturile peretelui vascular in directie transversala,diminuind
prin acest procedeu posibilitatea ingustarii arterei.Pentru suturarea
plagilor se dimensiuni mici sepractica suturarea cu fire separate in U .In
cazul defectelor enorme ale peretelui vascular ,pentru evitarea
ingustarii bruste in loc de sutura vasculara laterala se efectuiaza o
plastie ,acoperind defectul cu o grefa din autovena sau material sintetic.
 Sutura vasculara circulara.
Indicatii.Leziuni traumatice vasculare enorme asociate cu
sectionarea totala a vasului ,operatii reconstructive pe vase.
Sutura Carrell.Tehnica.Se izoleaza vasul,se aplica pensele
vasculare proxumal si distal de locul suturii ,marginele
capetelor vasului se excizeaza econom si se riga cu solutie
izotonica de natriu clorid.Dupa apropierea capetelor
vasului ,prin toate straturile se aplica trei fire tractoare
,situate la distante egale unul de altul.
 Asistentul orienteaza si intinde firele tractoare astfel incit
capetele vasului lezat sa vina in contact pe intima pe tot
parcursul segmentelor intermediare dintre punctele fixante
,iar linia viitoarei suturi ,conturata in forma de triunghi ,sa se
gaseasca in fata chirurgului .Pe marginele adiacente a
peretelui vascular intre firele tractoare se aplica un surjet
intermediar cu puncte apropiate.Sutura se aplica catre sine
in directia unghiului plagii apropiate de chirurg.Acul
strapunge peretele vasului aproximativ la 1 mm de marginea
lui,iar punctele de sutura fiind situate la distanta de 1-2 mm
unul de altul.Asistentul trage cu pensa firul,il intinde ,il retine
neadmitind relaxarea punctelor de sutura.Dupa ce chirurgul a
aplicat punctul urmator ,asistentu trage firul suturii noi
aplicate ,eliberind firul precedent.Analogic se aplica suturile
si pe cele doua laturi ale anastomozei.Inainte de a lega
ultimul punct,se intredeschide pensa aplicata distal,pn ca
singele sa substitue aerul ,chiagul de singe,si posibil trombi
formati.Dupa ligaturare ultimului dod ,se scot pensele mai
intii de pe capatul periferic al vasului apoi de pe central.
 Sutura vasculara circulara dupa Polentav si Horsley.
Consta in apropierea capetelor vasului prin trei suturi de
sustinere in U ,care everseaza intima vasului.Dupa extinderea
capatelor vasului lezat si aducerea lor in contact,se aplica
sutura in circulara in surjet.
Suturi vasculare eversate in U care pot fi cu fire separate
(V.B.Braitev) si cu fir continuu (Blalok) se folosessc cind
avem nevoie de a extinde o repozitie minutioasa a marginilor
plagii vasculare pn a preveni desfacerea suturii ,aplicate pe
peretele vascular alterat.Asigurind etansietate ,sutura
vasculara circulara eversara poate provoca ingustarea
vasului in locul aplicarii.
 Suturarea mecanica a vaselor
Au fost inventate cu scop de simplificare a tehnicii suturii
vasculare,evitarea ingustarii lumenului vascular,si scurtarii
timpului interventii chirurgicale.
Venesecția – denudarea și disecarea venei
Indicații: perfuzii intravenoase de lungă durată (sînge, substituent
de sînge, preparate medicamentoase)
Bolnavul trebuie să fie culcat, se efectuează anestezie locală
1. Incizia pielii și a țesutului adipos, 3-4 cm pe linia de proiecție
saudirecție oblică
2. Se separa de țesuturile înconjurătoare și se aplică 2 ligaturi.
3. Cu ligatura distală se ridică vena se face o incizie în peretele ei
prin care se introduce acul sau cateterul din polietilenă în
lumenul vascular
4. După terminarea injecției se extrage din venă , iar ligatura
proximală se leagă definitiv
 Sutura vaselor
Sutura vasculară laterală
1. Vasul se izolează de țesutul paravazal
2. Se aplică pense proximal și distal de
locul leziunii.
3. Cu ajutorul unui ac se aplică o sutură
surjet prin toate straturile peretelui în
direcție transversală/longitudinală
4. Pentru suturarea plăgilor mici se
practică sutura cu fire separate “în U”
Hemoragia se oprește
aplicînd pe linia
suturii tampoane
umede și calde, tifon
hemostatic,
consolidînd linia
suturii cu clei
medicinal
 Leziunea nervului median
(mîna simiană)

Incapacitatea de a abduce
policele de la restul mîinii
 Leziunile n.Ulnar
(mînă în ghiară/mîna binecuvîntării)
• anestezie în teritoriul cutanat
• sunt compromise mişcările de flexie şi adducţie a mâinii
• nu se poate executa mişcarea de adducţie a policelui şi flexia
ultimelor 2 degete
 Leziunea nervului radial
(paralizia nervului radial)

Persoana nu poate sa producă

extensia mîinii și aceasta
are aspect flacid