Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T.

Popa” Iași
Facultatea de Bioinginerie Medicală
Departamentul Științe biomedicale
Disciplina: Terapie ocupațională

Terapia ocupațională în recuperarea mâini

cu handicap
 MANA UMANA – CELMAI PERFORMANT /VULNERABIL
INSTRUMENT DE LUCRU
 Mana = organ specializat in miscare si in sensibilitatea
discriminativa
 Mana = organ al personalitatii umane si al profesionalitatii
Functiile senzoriale ale mainii :
 aprecierea formei si a volumului obiectelor: stereognozia
 aprecierea greutatii obiectelor: barognozia
 aprecierea preciziei unor miscari: kinestezia
 Rolul mâinii în economia psiho-somatică

 Mana - organul principal al exprimarii celor mai complexe si mai profunde sentimente, redate prin
intermediul limbajului musical
 Conformatia mainii si posibilitatile ei de miscare, permite cele mai variate si mai pretentioase
interpretari
 Ca ritm, mana stanga a unui virtuoz al viorii, este capabila sa efectueze 580 actionari ale coardelor pe
minut, iar ca intensitate, poate efectua 1180 de “nuantari” prin atingere diferentiata (presiunea exercitata
digital pe coarde poate varia intre 1 si 500 g)
 Posibilitatile motrice si de sensibilitate ale mainii umane, au determinat (sau invers ?), ca suprafata de
proiectie pe scoarta cerebrala(homunculus) sa reprezinte aproape 1/3 din intreaga arie corticala
 La surdomuti, mana s-a transformat intr-un adevarat organ al limbajului, fiecare litera a alfabetului fiind
inlocuita de o anumita pozitie a mainii
 fiecare deget in parte dispune de calitati senzoriale si motorii diferte
 CONCEPTUL DE MÂNĂ CU HANDICAP

 MANA POSTTRAUMATICA
 MANA REUMATOIDA
 MANA PARETICA / PLEGICA
 MANA CU AMPUTATII / PROTEZATA
 DEFICIENTE / MALFORMATII CONGENITALE
 MANA CU TULBURARI VASCULARE
POLIARTRITA REUMATPOIDA - BOALA INFLAMATORIE SISTEMICA ,CRONICA, CU ETIOLOGIE
NECUNOSCUTA SI PATOGENIE AUTOIMUNA,CARACTERIZATA PRINTR-O ARTROPATIE CU
EVOLUTIE CRONICA PROGRESIVA, DEFORMANTA, DISTRUCTIVA SI MANIFESTARI SISTEMICE
MULTIPLE
 PR - afecteaza 1% din populatia generala
 In Romania exista aproximativ 250 000 bolnavi cu PR
 Severitatea bolii rezulta din faptul ca 50 % din pacienti isi inceteaza activitatea
profesionala in primii 5 ani de boala
 In 10% din cazuri apare o invaliditate grava in primii 2 ani de evolutie
 Aparitia unor leziuni viscerale duce la scurtarea duratei medii de viata cu 5 pana la 10
ani
 PR cea mai frecventa cauza de handicap motor cu potential reversibil in cazul unui
tratament precoce, adecvat
 CRITERII ACR DE DIAGNOSTIC PR
(REVIZUITE 1987)
1. Redoare matinala cu durata minim o ora
2. Artrita simultana la minim 3 arii articulare (obiectivata de medic)
3. Artrita articulatiilor mainii
4. Artrita simetrica
criteriile 1-4 prezente cel putin 6 saptamani
5. Prezenta nodulilor reumatoizi
6. Prezenta factorului reumatoid
7 .Modificari radiologice
diagnostic-4 din 7 criterii
PR - FORMA INTERMITENTA 25% DIN CAZURI
PR- FORMA PERSISTENTA 60% DIN CAZURI
PR - FORMA RAPID PROGRESIVA 15% DIN CAZURI
PENTRU ORIENTAREA CORECTA A GRADULUI DE ACTIVITATE SI A SEVERITATII PR ESTE NECESARA O EVALUARE
COMPLEXA A BOLNAVULUI, CUPRINZAND:
ACR – STABILESTE SETUL DE PARAMETRI
OBLIGATORIU DE URMARIT IN PR
Simptomele si semnele clinice de afectiune articulara activa:
 NAD (numar articulatii dureroase)
 NAT (numar articulatii tumefiate)
 indice articular RITCHIE
 indice de tumefiere articulara 44
 index articular 28
EVALUAREA DURERII DE CATRE PACIENT
GENERAL HEALTH PACIENT
GENERAL HEALTH MEDIC
 scala vizuala analoga
 scala gradata numerica
 scala gradata verbala
Evaluare functionala
Masurarea reactantilor de faza acuta
Evaluare radiologica
 INDICE FUNCTIONAL HAQ

1-IMBRACARE SI AUTOINGRIJIRE
2-RIDICARE
3-SERVIREA MESEI
4-MERS, DEPLASARE
5-IGIENA
6-AJUNGEREA LA OBIECTE
7-APUCARE
8-ACTIVITATI ZILNICE
0-fara nici o dificultate 2-cu multa dificultate
1-cu o oarecare dificultate 3-imposibil de efectuat
EVALUAREA ACTIVITATII BOLII
DAS 28

< 3.2 boala inactiva

> 3.2 < 5.1 activ moderata
> 5.1boala intens activa
 IMPACTUL ASUPRA CALITATII VIETII

Durerea, anchiloza si simptomatologia sistemica ce se intalnesc in artrita reumatoida pot afecta negativ stilul de
viata al pacientului si capacitatea acestuia de a munci
In timp, afectiunea poate provoca grave distructii articulare, ceea ce poate duce la deformari articulare si la
tulburari functionale ale acestora. Anumite probleme articulare pot debuta mai tarziu in evolutia bolii.
 Mainile si incheieturile mainilor sunt cel mai frecvent afectate de deformarile din artrita reumatoida.
- "gatul de lebada" si deformarile "in butoniera"
- marirea de volum a articulatiilor poate impinge tendoanele si ligamentele implicate in stabilitatea articulara, ceea ce
cauzeaza degetelor de la maini sa se incline spre degetul mic (deviere ulnara)
- se poate produce ruptura tendoanelor, ceea ce face imposibila flexia sau extensia degetelor (depinde ce tendon este
afectat); in artrita reumatoida este foarte frecventa slabirea tendoanelor datorata inflamatiei articulare (artritei)
- inflamatia incheieturii mainii poate limita capacitatea articulatiei de a extinde si flecta mana.
 Picioarele sunt, de asemenea, o localizare frecventa unde boala actioneaza si produce deformari articulare,
afectand la acest nivel mai mult de o treime din pacienti.
- degetele in "ciocan"
- haluce valg
- subluxatia metatarsofalangiana
- piciorul triunghiular,rotund
Artrita genunchiului, necontrolata medicamentos, poate provoca eroziuni ale cartilajului si distrugere articulara,
iar in cele din urma va fi necesara protezarea acestei articulatii.
Radiografia coloanei vertebrale releva distrugeri la acest nivel la aproximativ 15% din pacienti.

In cazuri rare se pot produce parestezii sau leziuni mai grave (este afectata maduva spinarii).
Degetul I
Policele: datorita miscarilor de
opozitie, este degetul care executa
forma principala a prehensiunii (pensa
dintre police si celelalte degete ).
Pierderea policelui poate reduce
capacitatea functionala a mainii cu 60%
(mana poate executa numai miscari de
impingere si de sustinere dorsala sau
palmara si miscari de prehensiune intre
cele 4 degete sau intre degete si podul
palmei).
Degetul II
Indexul: este “degetul adresei”:are
forta si intervine ca unul dintre
stabilizatorii principali ai miscarii de
prehensiune.
Dispune de cea mai mare sensibilitate
tactila (recunoasterea si reproducerea
formei obiectelor).
Pe acest deget se bazeaza talentul si
succesul olarului, sculptorului sau a
instrumentistului.

Degetele III V
Indexul: este “degetul adresei”:are forta si intervine ca unul dintre stabilizatorii
principali ai miscarii de prehensiune.
Dispune de cea mai mare sensibilitate tactila (recunoasterea si reproducerea formei
obiectelor).
Pe acest deget se bazeaza talentul si succesul olarului, sculptorului sau a instrumentistului.
 SOLICITARI MANUALE PROFESIONALE

Mana omului reprezinta in fapt cel mai perfectionat dar si cel

mai vulnerabil instrument de lucru. Mana umana permite atat
cunoaterea cat si reconstructia propriei noastre identitati creatoare
si spirituale.
In pofida mecanizarii si automatizarii multor activitati
industriale, care au redus efortul fizic general, numeroase activitati
umane, in special cele artizale, au ramas pur manuale.
Solicitarile mainii prin miscari repetitive, executate in ritm de
lucru impus / sau cadentat(ex.munca la banda rulanta), prehensiunea
in forta si in pozitii articulare vicioase, manipularea de greutati,
determina depasirea pragului de rezistenta proprie fiecarei structuri
musculo-scheletice a mainii, exprimate prin: durere, jena, redoare,
impotenta functionala partiala sau totala, uneori definitiva
 TERAPIA OCUPAȚIONALĂ SPECIFICĂ

TO ajuta la recuperarea miscarilor deficitare, prin executarea diferitelor activitati tehnice

manuale, care antreneaza grupele musculare si articulatiile lezate.
TO continua(completeaza) procesul de reeducare-recuperare inceput in sedintele de
kinetoterapie.
TO se desfasoara in ateliere speciale dotate cu aparatura si materialele necesare si sub directa
supraveghere a personalului de specialitate (ergoterapeut, maistru tehnolog).
Sedintele de TO se programeaza de 2-3 ori pe saptamana, durata fiecarei sedinte initiale fiind de
60-90 minute, cu crestere progresiva, in functie de toleranta la munca si de interesele comune ale
ergoterapeutului si ale pacientului.
Gestul ales pentru fiecare tip de activitate, trebuie sa intereseze muschii sau grupul musculo-
articular lezat, efectuandu-se gesturi/miscari din unele activitati tehnologice, care sa antreneze cu
precadere reeducarea functiilor pierdute.
 EFECTE ALE TERAPIEI OCUPAȚIONALE
EFECTE FIZICE :
 cresterea amplitudinii miscarii
 cresterea fortei musculare
 dezvoltarea coordonarii miscarilor
 corectarea posturilor
 cresterea rezistentei
 corectarea sau prevenirea deformarilor articulare
EFECTE PSIHOLOGICE SI SOCIALE:
 ameliorarea starii psiho-emotionale
 dezvotarea atentiei
 diminuarea complexului de inferioritate
 interrelationare cu alte persoane
 reintegrare sociofamiliala
 reorientare profesionala
 ACTIVITĂȚI INDICATE
Reeducarea/antrenarea articulatiei mainii: Pentru antrenarea degetelor
 insirarea de margele (pe ata, sfoara)
 scrisul la masina,tehnoredactarea
 cusut cu acul (croitorie, broderie)
 tricotatul  cantatul la pian, acordeon, instrumente de suflat
 desenatul, pictatul (actionarea clapelor)
 depanatul  desenatul, pictatul, scrisul
 modelajul plastilinei
 rularea cu sucitorul/facaletul
 olaritul
 decuparea de hartie cu foarfecul
 apucarea de obiecte din ce in ce mai mici
 rasfoirea unei carti
 ACTIVITATI /OCUPATII INDICATE
Pentru miscarea de prono-supinatie:
 invartirea ruloului masinii de scris
 insurubarea-desurubarea unui bec
 rasucirea unui surub cu surubelnita
 umplerea si varsarea unui vas (pahar ) cu apa
Pentru antrenarea cotului si a umarului
 taierea cu fierastraul
 rularea sucitorului/facaletului (patiserie)
 coafura, pieptanat(artistic sau profesional)
 impingerea-tragerea (actionarea) de manete
 ridicarea si coborarea de obiecte (greutati)
 ACTIVITĂȚI/OCUPAȚII

Pentru antrenarea articulatiei umarului:

 desenatul sau pictatul la sevalet
 operatii de tamplarie cu folosirea fierastraului mecanic
 tesutul in plan vertical
 miscari executate cu ruloul de zugravit pe perete vertical
 atingerea de obiecte asezate din ce ce mai sus
 scrima si tenisul de masa
 aruncarea mingii la cosul de baschet
 TERAPIA OCUPATIONALĂ GLOBALĂ
/NESPECIFICĂ

Ergoterapia globala sau nespecifica, nu se adreseaza deficitului

functional cauzat de o boala sau un accident, ci organismului in
totalitate sau unor tulburari complementare.
Ex. un pacient cu o paralizie de plex brachial al membrului superior
drept, va urma un intens program de ET pentru formarea abilitatii mainii
stangi, ca si pentru formarea unei noi coordonari a intregului organism,
in absenta practica, a unui membru.
ET specifica, se va ocupa concomitent si de recuperarea
functionala a membrului brachial drept.
 Prescrierea corectă a T.O. necesită:

 o analiza precisa a tipului de deficit sau handicap (examen

clinic, bilant functional, kinetologic, psihologic, social si
profesional)
 o analiza a celor mai indicate activitati ergoterapeutice
pentru pacientul respectiv, sub raport kinetologic (miscari,
posturi articulare, gestualitati), fiziologic (consum energetic
global) si sub raport psihologic (motivatie, dorinta de reluare
a muncii, recreere).
 PRINCIPII GENERALE ALE T.O.

Optiunea pentru alegerea unei (sau a unor ocupatii) va tine seama si de urmatoarele reguli:
 ocupatia sa fie simpla si usor de inteles, de invatat si de executat,
 ocupatia sa fie utila, pentru a crea bunuri folositoare si valorificabile,
 ocupatia sa fie variata pentru a evita monotonia
 ocupatia sa solicite un efort progresiv
 ocupatia sa fie liber acceptata de pacient (de preferinta agreata de bolnav)
 munca sa fie executata pe cat posibil sub directa supraveghere a ergoterapeutului.
 se va asigura un climat psihic favorabil bolnavului (atitudine de intelegere deplina, fara critici dure sau
norme riguroase, cu incurajari si corectii pline de compasiune )
 SECURITATE MUNCII IN ATELIERUL DE T.O.

In toate atelierele de T.O., asigurarea conditiilor optime din punct de vedere al sigurantei si al
securitatii muncii este obligatorie.
In spatele diverselor aparate de lucru se instaleaza cadre metalice fixate la perete sau la tavan, de
care bolnavul, se poate prinde la nevoie in chingi, in pozitie asezat sau in ortostatism, pentru a-si asigura
o pozitie corecta si stabila in timpul muncii.
Aparatele si instrumentele de lucru se pot modifica in functie de necesitati (in functie de natura si
scopul urmarit).
La unele aparate se pot anexa extensoare sau dispozitive pentru a grada rezistenta intampinata de
bolnav la efectuarea miscarilor.
In centrele moderne spitalicesti, atelierele de T.O. sunt organizate si dotate in functie de
categoriile de afectiuni spitalizate (boli reumatice, ortopedice, neurologice).
 ORGANIZARE

Centrele de reabilitare pentru deficientii motori, bine organizate, dispun de scoli de policalificare
profesionala, dotate cu aparatura complexa si incadrate cu instructori tehnici cu inalta calificare.
In aceste scoli se practica ergoterapia care devine orientativa (vocationala).
Un internat anexat scolii, gazduieste bolnavii greu deplasabili.
Aceste centre stabilesc legaturi functionale cu scolile profesionale, alte scoli speciale sau cu
unitatile economice, spre care indruma bolnavii cu aptitudini deosebite.
 PLANUL RECUPERATOR

Intocmirea planului recuperator si indicatia activitatilor ergoterapeutice este efectuata de catre

medic, iar munca in ateliere este supravegheata de catre monitori de inalta calificare.
Munca se efectueaza in echipa, conform specificului atelierului, dar activitatea fiecarui deficient
trebuie foarte bine individualizata (inclusiv modificarea sau reglarea unor aparate in functie de
caracteristicile patologice si de reeducare individuale).
Exercitiile de munca trebuie coroborate cu cele recomandate in cadrul celorlalte programe de
kinetoterapie, pentru ca impreuna sa creeze stereotipuri motorii corecte, corespunzatoare viitoarei
profesii a bolnavului.
Ritmul si intensitatea activitatilor se cresc progresiv, in timp ce perioadele de repaus se scurteaza.
Se ingreuneaza progresiv intregul proces de munca prin mijloacele corespunzatoare fiecarui caz:
instrumente din ce in ce mai grele, plasarea rastelelor pentru unelte in pozitii din ce in ce mai dificile,
materiale de prelucrat din ce in ce mai rezistente, munci din ce in ce mai pretentioase.
Chituri terapeutice pentru articulații rigide sau
dureroase la mâini, degete și antebrațe
 Chituri terapeutice - caracteristici

 Oferă o varietate de sfaturi și tehnici de exerciții la îndemână;

 Asigură un mediu flexibil de lucru, ilustrații și explicații care permit efectuarea corectă a exercițiilor;
 Bilele/mingile destinate exercițiilor pentru mână sunt disponibile la diferite niveluri de rezistență/
 Tensiuni moi, medii și ferme;
 Exercițiile propuse favorizează circulația limfatică și asigură un mai bun drenaj limfatic;
 îmbunătățesc dexteritatea și puterea degetelor;
 mișcarea și exercitarea mâinilor eliberează și relaxează tensiunile din partea superioară a spatelui și a
zonei umărului;
Alte tipuri de materiale folosite în chiturile
terapeutice

Bile din silicon, cu

Chituri cu patru rezistență variabilă,
niveluri de ce pot fi încălzite
rezistență sau răcite înainte de
codificate în culori utilizare
Cauciuc siliconic

Cauciucul prezintă
rezistență diferită în
funcție de culoare, iar
prin amestecarea
acestora, se pot
obține cauciucuri cu
rezistențe noi.
Diferite activități și tipuri de prehensiune
realizate cu mâna
Activități pentru recuperarea mâinii reumatice:

 cititul şi răsfoitul unor albume (manevrând cu degetele filele acestora ţine policele în abducţie
maximă);
Activități pentru recuperarea mâinii reumatice:
 Tăierea/decuparea hârtiei; confecţionarea unor biluţe din hârtie (mărgele) prin rulare pe o andrea sau rularea unei
hârtii folosind ambele mâini;
 confecţionarea unor obiecte artizanale (flori artificiale, coşuleţe, cutii, jucării);
 folosirea unor jucării (titirobil, învârtind sfârleaza în sens radial)
 rularea unei feşe sau alte materiale în direcţie radială;
Activități pentru recuperarea mâinii reumatice

realizarea unor construcții tip lego care solicită fiecare deget pe rând pentru manevrarea pieselor componente;
cusutul, brodatul, împletitul;
modelarea plastilinei, a lutului.
Recuperarea activităților motrice fine
Ergoterapie pentru recuperarea senzitivității
mâinii
Ergoterapie pentru recuperarea motricității
mâinii la copii
Ergoterapie pentru recuperarea motricității mâinii
la copii
Ergoterapie pentru recuperarea senzitivității
mâinii la copii
Ajutoare tehnice în ergoterapie

Orteze
Ajutoare tehnice pentru realizarea diferitelor
activități în care este implicată mâna
Ajutoare tehnice pentru realizarea diferitelor
activități în care este implicată mâna
 PLAN GENERAL DE ARTTERAPIE

INFORMATII PRELIMINARE:
 denumirea activitatii: confectionare peisaje din natura prin modelare plastilina
 componentele obiectivului; modelare bucatilor prin rulare si presare cu degetele, asezarea pe placa suport
Elemente/etape ale activitatii: divizarea materialului(ruperea plastilinei), rularea cu palmele si degetel, relaxarea
ECHIPAMETE SI MATERIALE NECESARE:
Bulgari de plastilina de culori diferite, tabla de plastic lucioasa, masa de lucru, scaun.
Mediul de munca: camera aerisita si incalzita, iluminat optim
Pozitia de lucru: asezat cu fata la masa de lucru
Miscari realizate: flexia-extensia art. pumnului, (MF si IF), a degetelor-in special police, index si medius
ANALIZA MOTORIE
ARTICULATII SI MUSCHI ANTRENATI IN MUNCA:
Articulatia radio-cubitala, MF si IF
ANALIZA COGNITIVA
Muschi: scurt abductor-police, scurt flexor police, adductor MEMORIA: sa-si reaminteasca
police, lombricali si interososi dorsali, flexor superficial al
degetelor, flexor profund al degetelor, opoznt al degetului V, instructiunile(ordinea in realizare, alegerea
scurt flexor si abductor al auricularului corecta a culorilor).
GRADAREA ACTIVITTII:
CONCENTRARE: sa realizeze produsul finit
(peisaj, desen, figurine).
FORTA: se mareste consistenta plastilinei ASPECTE INTERPERSONALE ALE ACTIVITATII:
ANDURANTA: se creste durata activitatii COMPETITII PE TEMA DATA,
COORDONARE: se solicita executarea de figurine (animale, FACTORI PSIHOLOGICI: AGREMENT,
persoane, obiecte). DECONECTARE
ECHILIBRU: se lucreaza si in pozitie ortostatica
 ATELIERUL DE T.O.

 FACTORI DE SECURITATE
 UTILIZAREA PRODUSULUI REALIZAT
 ASPECTE TERAPEUTICE- RECUPERATORII
 Crestere fortei musculare interfalangiene
 Ameliorarea coordonarii pensei (opozitiei policelui), cresterea mobilitatii segmentului afectat
Vă mulțumesc pentru atenție!