PRECURSORI

AI ȘCOLILOR
MONETARE
MODERNE
CURS 6

1. LEGEA LUI GRESHAM

2. Biletele lui JOHN LAW
 LEGEA LUI GRESHAM

THOMAS GRESHAM (1519 – 1579) a înţeles puterea pe care o avea

guvernul în modificarea ratei de schimb şi chiar a sugerat crearea unui
balanţe comerciale echilibrate a schimburilor cu alte ţări.

Regula formulată de economistul englez din secolul al XVI-lea spunea

că, atunci când două monede circulă concomitent pe o piaţă,
publicul o va considera pe una bună şi pe cealaltă rea.

La baza acestui fenomen dintr-o economie monetarizată nu au stat doar

factori psihologici, ci şi factori economici şi politici, pentru că
descoperirea unor cantităţi apreciabile de metal alb (argint) în cele două
Americi a făcut ca raportul dintre aur şi argint stabilit prin lege să nu mai
corespundă cu valoarea reală.
 LEGEA LUI GRESHAM

 Într-un sistem monetar bimetalist, fiecare dintre cele două monede, are la
bază un metal (fie argint, fie aur) → între cele două monede există un raport
de schimb legal, prin care s-a stabilit valoarea fiecăreia faţă de o altă monedă
(autoritatea publică a impus un curs de schimb fix, numit paritate, între cele
două metale din care sunt confecţionate monedele).
 În acest sistem, Legea lui Gresham operează ori de câte ori cursul de schimb
al uneia dintre monede este supraevaluat comparativ cu ratele de schimb ale
monedelor din alte ţări, de asemenea fondate pe un sistem bimetalist.
 Legea lui Gresham se aplica şi în cazul în care statul fixa un curs de schimb
al argintului superior celui al aurului existent în alte ţări → din circulaţia
monetară vor dispărea monezile de aur (valoarea lor în aur este mai mare
decât valoarea lor în argint în altă parte, iar indivizii vor tezauriza monezile de
aur sau le vor schimba contra monedei de argint din străinătate, în funcţie de
paritatea lor) → agenţii economici nu vor mai utiliza decât argint în
schimburile lor economice.
 Statul, supraevaluând argintul în raport cu aurul, a produs „moneda
rea”, cauzând dispariţia aurului şi înlocuindu-l cu argint.
 SIR THOMAS GRESHAM
Este situaţia care a avut loc şi în
secolul al XIX-lea în ţările care au
adoptat un sistem bimetalist, precum
Statele Unite, unde aplicarea sa a
condus la o gravă criză a sistemului
monetar, şi care, s-a soldat cu o
„fugă” de moneda din ţară şi s-a
repetat şi se va repeta ori de câte ori
sunt întrunite condiţiile identificate de
Thomas Gresham.

Este unul dintre motivele

pentru care monedele
moderne, spre deosebire de
Legea lui cele vechi, istorice, sunt doar
Gresham, simbolice, conţinând o
conform valoare metalică
căreia reprezentând doar o mică
„moneda rea parte din valoarea lor
alungă din nominală.
circulaţie
moneda
bună”
În regimurile monetare care practică o rată de schimb fixă,
unde valorile a două monede sunt, în mod artificial, fixate
una în funcţie de cealaltă, atunci când o monedă este
supraevaluată şi se aşteaptă în general să fie depreciată,
determină populaţia să o cheltuiască rapid, crescând, în
acelaşi timp, rezervele lor de monedă subevaluată.

Combinaţia dintre depozitarea unei monede şi cheltuirea în

exces din cealaltă determină deprecierea celei dintâi.

Disputele legate de validatea Legii lui Gresham au antrenat

apariţia unor „variante” ale produsului original, dar şi
precizări necesare mai bunei înţelegeri asupra modului de
operare, în sensul că, Legea lui Gresham „nu este falsă,
dar se aplică doar dacă se decretează un curs de
schimb fix între diferitele forme de bani”.
 2. BILETELE LUI JOHN LAW

 John Law (1671- 1729) economist scoțian, care a

introdus pentru prima dată biletele de bancă în Franța.
 În 1705 a publicat un plan de reformă bancară, intitulat
Considerații asupra banilor și schimbului comercial, în
care, contrastând cu alți economiști, propunea o
bancă centrală ca agenție producătoare de bani –
bancnote, preferabile aurului și argintului.
 În 1715, după moartea lui Ludovic al XIV-lea, devine
consilier economic al lui Philippe d'Orléans, Regentul
(până la majoratul lui Ludovic al XV-lea).
GRAVURĂ SATIRICĂ A BANCRUTEI SISTEMULUI LUI JOHN LAW
  Datoriile statului francez erau enorme (aprox. 3,5 miliarde de
livre, adică echivalentul a zece ani de încasări) iar, Philippe
d'Orléans a îmbrațișat ideile lui John Law și i-a permis crearea
Băncii Generale, cu autorizația de a imprima bilete din hârtie
contra monedelor de aur.

Capitalul acestei bănci s-a

ridicat la 6 milioane de livre,
repartizate în 1.200 de
acțiuni, plătibile pentru un
sfert în numerar, iar restul
în «hârtii de stat».
Bilete (bani) de hârtie
Banca a cunoscut un
succes imediat.

10 aprilie 1717 - un nou

edict a lărgit privilegiile
băncii: bancnotele pe care
le emitea, convertibile în
aur, puteau fi folosite pentru
plata impozitelor.

În anul 1717 a creat "Firma

Occident", responsabilă de
Lousiana Franceză.
În 1718 Law a devenit director al Băncii Regale, cu
garanția regelui.

În 1719 "Firma Occident" a absorbit alte firme coloniale

franceze, printre care și "Firma franceză a Indiei
Orientale", devenind "Firma Perpetuală a Indiei".

În 1720 a urmat o fuziune între „Banca Regală” și "Firma

Perpetuală a Indiei".

Castelul LAURISTON
În ianuarie 1720, John Law a fost numit Director General
de finanțe.

Pentru a descuraja tradiționala tezaurizare franțuzească

de aur și de argint, John Law a interzis posesia a mai
mult de 500 de livre de metale prețioase de familie, sub
pedeapsa de confiscare și amendă.

O recompensă era promisă denunțătorilor, iar

perchezițiile au avut loc chiar și la oamenii bisericii. La
11 martie, pentru a dezvăța publicul de moneda metalică,
Law a suspendat valoarea liberatorie a aurului, măsură
care urma să se aplice de la data de 31 decembrie.
 24 martie 1720 - prima criză economică și
sistemul lui Law se prăbușește. Acționarii s-au
prezentat să recupereze aurul, dar societatea
nu îl mai poseda.
 Sistemul lui J. Law cunoscut ca Mississippi
Bubble a reprezentat un experiment îndrăzneț
în domeniul finanțelor publice, efectuat de către
un om pe care Schumpeter l-a plasat în
“fruntea teoreticienilor care au studiat moneda
din toate timpurile."
 Sistemul a reușit conversia datoriei publice
franceze existente într-un fel de acțiuni deținute
de stat. Practic, o companie publică a preluat
colectarea impozitelor din Franța, a
monopolizat comerțul de peste mări și a preluat
conducerea unei parți din coloniile franceze.
 Law a susținut că banii sunt numai un
instrument de schimb și ei nu constituie o
bogăție.
 Bogăția națională depinde de comerț
 http://www.youtube.com/watch?v=yPof0uJ3CO8

 http://www.dailymotion.com/video/xpz3nm_joh
n-law-et-la-bulle-du-mississippi-l-illusion-de-la
-monnaie-papier_news