CURS 4

SCOLASTICA:
școală premergătoare a
modernității

1.PROGRAMUL SCOLASTIC DE CERCETARE A ECONOMIEI

2.IDEILE ECONOMICE, SOCIALE ȘI MORALE ALE
SCOLASTICILOR
 1. PROGRAMUL SCOLASTIC DE
CERCETARE A ECONOMIEI
 Lumea antică a fost reînnoită de două fenomene importante:
 expansiunea creştinismului
 invaziile germanice
 Istoricii au considerat nefastă influenţa germanică în plan
economic, pentru că ea forţa lumea occidentală să-şi schimbe
modul de viaţă, printr-o nivelare în jos, prin revenirea la o
existenţă primitivă şi la o economie preponderent rurală şi
închisă, înlocuind economia de schimb urbană. Pe acest fond
regresiv apărea o nouă civilizaţie, care a înflorit în secolele al
XII-lea şi al XIII-lea în ţările latine, civilizaţie orientată spre
creştinism.
 Biserica medievală a fost mai mult o încercare de organizare
politică, economică, socială, culturală şi morală decât de
reformă socială, tot ceea ce construia se inspira din modelele
anterioare, îndeosebi din cele antice.
 Biserica a reluat programul Antichităţii, al idealului unei
comunităţi umane fondate pe o morală universală – morala
creştină.
 SCOLASTICĂ ŞI DOGMĂ

SCOLASTICĂ
 Sistem filosofic apărut în evul mediu, care se baza pe
dogmele bisericii creștine și se caracteriza prin
raționamente abstracte și prin artificii logice;
 mod de gândire si de activitate intelectuală bazat pe
cunostinţe formale, rupte de practică și mânuite în mod
pedant.
 Nume dat învăţământului (filosofic) din ţările Europei
medievale dominate de catolicism.
 Rupt de realitate, de viaţa practică, formal.
DOGMĂ
 Principiu de bază al unei filosofii sau religii care este
obligatoriu pentru adepţii ei şi contra căruia nu se admit
obiecţii.
 DEX
 Termenul "scolastică", derivat din termen Schola, vine din
greacescul Schole cu sensul de inactivitate, timp liber. Ulterior va
căpăta înțelesul de "a avea școală, a face progrese".
 La un moment dat, scolastica a fost un produs academic în sens
instituțional și social. Influența scolasticii este împărțită în mai
multe perioade, chiar dacă această influență se extinde dincolo
de perioada în care a dominat.
 În Evul Mediu, doar călugării au avut "Schole", adică timp
pentru a studia, lăsând clerului secular, frați, laici ... să se
ocupe de treburile lumești.
 Unul dintre fundamentele scolasticii este studiul Bibliei.
Reconcilierea între Aristotel, "doctorul angelic" și credința
creștină cu prima filozofie este prezentat în Summa Theologiae
de Toma d'Aquino. În centrul acestei cărți , este o teologie de
Creație (prima Pars : Dumnezeu , creație). Reconcilierea este
supusă ierarhiei Augustin : "Dacă nu crezi, nu înțelegi." Mai
presus de toate este nevoie de o mai bună înțelegere a credinței
creștine în lumina filosofiei antice.
Scolastica are mai multe forme de manifestare:
 text lectio,
 comentarii,
 problema disputată,
 întrebările fiecăruia (quodlibet),
 sinteza.

Lectio este de a explica textele de bază de predare (Biblia,

Peter Lombard, Aristotel mai târziu etc.) aproape cuvânt cu
cuvânt. Textul este împărțit în diversele părți și comentat
în detaliu, iar în cele din urmă problemele pe care le
provoacă sunt examinate.
Comentariile erau destinate înțelegerii operelor
(religioase, filozofice, științifice), considerate
fundamentale. O problemă se rezolvă într-un sistem strict
reglementat, probleme de teologie și filosofie.
 Quaestio apare la începutul secolului al XII-lea.
Tehnica a fost pusă la punct în secolul al XIII-lea.
Quaestio este faptul singur conferențiar. Când se
implicau și alți actori, lua forma de dispută, care
constituia obiectul unor reglementări universitare
specifice.
 Disputa reprezenta o competiție, o discuţie
contradictorie între profesori și studenți pe teme
teologice, filosofice sau de drept.
 Participarea fiecărei persoane prezente în disputa
dintre profesor și studenți.
 Sinteza constituia, rezumatul sistematic al doctrinei,
care poate fi foarte lungă.
Metoda este o speculație pur intelectuală, bazată
exclusiv pe comentarii textului sau pe comentarii ale
comentariilor, interzicerea privire directa la realitate
PROGRAMUL SCOLASTIC
DE CERCETARE A
ECONOMIEI

 Scolastica:
 Principalele idei ale creştinismului, dominante în secolele al
XIII-lea şi al XIV-lea, care au influenţat faptele şi gândirea
economică au fost următoarele:
 afirmarea demnităţii umane;
 proclamarea legii muncii, considerată ca impusă în
principiu tuturor oamenilor, în virtutea unui ordin divin
formulat în Geneză;
 propagarea sentimentului de înfrăţire umană
 acceptarea inegalităţii condiţiilor, ca sursă a virtuţilor
practicate;
 propovăduirea detaşării faţă de bogăţie, fără a condamna
explicit proprietatea.
 .
TOT PROGRAMUL SCOLASTIC DE CERCETARE A ECONOMIEI
ESTE AȘEZAT PE UN PRINCIPIU ETIC DOGMATIC

 Etica exprima, ca şi la antici, ideea imperativă de moderaţie

dominată de voinţă, în ordinea voită de Dumnezeu:
 omul trebuia să muncească pentru a trăi, dar fără să fie
preocupat de câştig;
 profitul nelimitat era considerat dăunător, iar concurenţa
fără măsură era nefastă;
 nimeni nu trebuia să abuzeze de avantajele oferite de
conjunctura economică;
 interesele tuturor trebuiau echilibrate şi bine chibzuite;
 producătorul nu trebuia să profite fără limită de nevoile
consumatorului, şi reciproc;
 toţi oamenii trebuiau să aibă puterea să trăiască din muncă
în bună înţelegere;
 nimeni nu trebuia să aibă posibilitatea realizării profiturilor
excesive;
 exista atât un preţ just al tuturor lucrurilor, cât şi un
salariu just.
 IDEILE ECONOMICE,
SOCIALE ȘI MORALE ALE
SCOLASTICILOR

 Aplicarea acestor principii a fost făcută de o

diversitate de autori, între care: Sfântul Thoma
d'Aquino (1226-1280) şi pe Nicolas Oresme (?-
1382). Ideile lor economice fragmentare sunt
dominate de un principiu considerat esenţial, cel
al justiţiei comutative şi distributive
dominată de justiţia divină.
 Justiţia distributivă: conducătorul dă fiecăruia
după meritul său.
 Aplicarea justiţiei comutative şi distributive la
ordinea economică cerea egalitatea prestaţiilor
în schimburi, fiecare parte dând echivalentul a
ceea ce a primit şi primind echivalentul a ceea ce
a dat.
 Ideile economice fundamentale pe
care le-au dezvoltat scolasticii au
avut drept subiecte:

 Proprietatea privată
 Munca şi diviziunea muncii
 Doctrina preţului just
 Doctrina salariului just
 Legitimitatea împrumutului cu dobândă
 Schimbul şi moneda
 Populaţia
 Statul şi guvernarea
Proprietatea privată
 În concepţia scolasticilor, proprietatea privată era legitimă, dar
nu absolută.
 Thoma d'Aquino dezvoltă problema proprietăţii, respingând teoriile
comunizatoare: proprietatea privată nu este contrară
dreptului natural, nu este impusă de dreptul natural, ci este
conformă cu acesta.
 Bunurile pământeşti au fost create pentru folosinţa speciei umane
în ansamblul său, şi nu pentru un individ sau altul.
 Singura soluţie preferabilă era aproprierea individuală, pentru
că stimula mai bine munca.
 Proprietarul avea nu numai drepturi, ci şi obligaţii, prin urmare
această proprietate nu avea un caracter egoist.
 Proprietatea privată antrena inegalitatea condiţiilor, ceea ce nu
însemna şi condamnarea bogăţiei, ci permisivitatea îmbogăţirii cu
prudenţă şi moderaţie.
 Concepţiile scolasticilor despre proprietate sunt impregnate de
ideea solidarităţii creştine într-o ordine socială unde fiecare îşi
avea locul său cu drepturi şi obligaţii corespunzătoare.
 Munca
şi
diviziunea muncii
 Spre deosebire de antici, care socoteau degradantă munca manuală, teoriile
medievale susţin dubla înnobilare prin muncă:
 munca înnobilează pentru că este impusă din ordinul lui Dumnezeu;
 munca are un scop nobil (omul îşi cedează demnitatea pentru menţinerea şi
dezvoltarea vieţii sale fizice şi morale).

 Munca=orice ocupaţie care-i permitea omului să-şi câştige cinstit existenţa, cf.
scolasticilor (spre deosebire de antici care o reduceau doar la munca manuală).
 Muncile nu sunt egale nici în importanţă, nici în demnitate. Teoriile medievale
identifică două tipuri de activităţi:
 posesive sau achizitive - includ muncile agricole, socotite de prim rang şi deosebit
de onorante, muncile industriale şi cele administrative.
 pecuniare - aveau drept scop procurarea bogăţiei artificiale; se referă la manipularea
banilor, comerţ, schimb, credit etc.

 Diferenţierea ocupaţiilor după natura lor, în activităţi pentru satisfacerea

nevoilor vitale ale oamenilor şi activităţi pentru câştig, era conformă principiului
moral al Evului Mediu şi, prin urmare erau permise.
 PREŢUL JUST

 Justiţia comutativă cerea ca mărfurile să fie

vândute la valoarea exactă, estimată fie
după efortul producătorului, fie după
aprecierea curentă.
 Preţ just = acel preţ care permitea
producătorului să trăiască acceptabil din
produsul activităţii sale şi care împiedică
jefuirea consumatorului.
 Nu era exclusă intervenţia statului în
fixarea preţului
Legitimitatea împrumutului
cu dobândă

 Scolasticii au criticat formal dobânda.

 Interzicerea împrumutului cu dobândă era

consacrată în cea mai mare parte a
legislaţiei civile.

 Scolasticii au găsit explicaţii ingenioase

care să justifice plata unei dobânzi pentru
capitalul împrumutat: pierderile posibile,
lipsa câştigului, riscul dispariţiei
împrumutatului sau, chiar milostenia
 Schimbul şi moneda
 Din punct de vedere economic, unele acţiuni erau tolerate,
dar nu şi acceptate (ex. vânzarea şi revânzarea aceluiaşi bun,
fără să i se aducă vreo modificare), iar altele erau
considerate benefice (deplasarea bunurilor în alt loc putea să
crească utilitatea acestora).
 Din perspectivă morală şi politică, în opinia scolasticilor
schimburile comerciale puneau în pericol deprinderile bune,
prin propagarea luxului, şi ameninţau soliditatea societăţii,
prin pătrunderea ideilor şi obiceiurilor străine.

 Teoria monetară a lui Nicolas Oresme:

 explică rolul economic şi natura banilor,
 arată caracterul nefast al falsificării banilor şi a atitudinii
îngăduitoare a suveranilor.
 aminteşte trei modalităţi, una mai rea decât celelalte, de câştig
monetar: din schimbul comercial (este murdară), din dobândă
(este rea) şi din falsificare (este nu rea, foarte rea).
 arătă că între aur şi argint există un raport de schimb, pe baza
căruia se stabileşte raportul de schimb legal, ceea ce stă la baza
unui sistem monetar bimetalist.
DEMOGRAFIA
 Teoria despre populaţie a Evului Mediu a fost
universal populaţionistă, dominată de morala
religioasă.

 Scolasticii insistau asupra avantajelor unei

populaţii numeroase.

 Au existat dispute legate de restricţiile

voluntare (celibatul, castitate) ce au fost
întreţinute de teama că o populaţie în creştere
este expusă riscului alimentar.
Statul şi guvernarea
 Potrivit scolasticilor intervenţia statului
era normală şi oportună.

 Persoana nu era subordonată statului, dar

puterea publică:
 putea să stabilească preţurile,
 trebuia să interzică dobânda şi să
organizeze societatea atribuind fiecăruia
locul care îi revenea cu drepturile şi
îndatoririle corespunzătoare.

 În concluzie, gândirea economică a

scolasticilor din Evul Mediu se remarcă prin
efortul de a căuta soluţii la problemele
vieţii economice respectând principiile
creştine, economice, sociale, politice şi
etice.