Sunteți pe pagina 1din 11

Curs nr.

Relaţii şi interacţiuni
educaţionale în
clasa de elevi

1
Relaţiile interpersonale
Condiţiile de definire a relaţiilor interpersonale:
 caracterul psihologic - participă întregul sistem de
personalitate al indivizilor implicaţi
 caracterul conştient : conştienta de sine şi de celălalt,
de nevoile şi de aşteptările reciproce
 caracterul direct - importanţa sau necesitatea unui
minim contact perceptiv între parteneri, contactul
"faţă în faţă".

2
Clasificarea relaţiilor
interpersonale în clasa de elevi

În funcţie de nevoile şi trebuinţele psihologice


resimţite de elevi atunci când se raportează
unii la alţii, relaţiile interpersonale pot fi:
 relaţii de intercunoaştere;
 relaţii de intercomunicare;
 relaţii socio-afective (afectiv-simpatetice);
 relaţii de influenţare.

3
Relaţii socio-afective
Caracteristicile fundamentale ale relaţiilor afectiv-
simpatetice în clasa (la elevii de vârsta şcolară) sunt:
 spontaneitatea,
 sinceritatea,
 disproporţia dintre amploarea afecţiunii şi cauza,
 nevoia de reciprocitate în schimburile afective
pozitive,
 supraevaluarea trăirilor atunci când le
conştientizează.

4
Caracteristicile demersului de
influenţă educaţională

 influenţa personală a profesorului atât ca


leader, cât şi ca factor exterior;
 influenţa de grup guvernată aparent de
factori formali sau nonformali;

5
Condiţii / factori care modelează
influența profesorului:
 relaţia afectivă stabilită între elevi şi

profesor,
 percepţia elevului asupra profesorului,

 folosirea în exces a influenţei

(profesorul motivează predominant prin


influența personală);
 gradul de individualizare al strategiilor

de lucru utilizate de către profesor


6
Spaţiul personal şi teritorialitatea.
Structura spaţiului personal, cunoscută şi sub denumirea
de "Zone Hall":
 intimă: 40-50cm - distanţa de la care purtăm o
conversaţie cu prietenii;
 personală: 50-75cm - asigura comunicarea verbală
optimă;
 socială: 2-3m - asigură relaţiile oficiale, relaţiile de
serviciu;
 publică: 5-10m - asigură anumite relaţii sociale;
 Hall: copiii au o nevoie mai mică de spaţiu
decât adulţii
7
Autoritatea profesorului
 Autoritatea este definită ca o capacitate de a produce
efecte dinainte ştiute în comportamentul celorlalţi .
 Tipuri de autoritate(cfm. John Frech şi Bertram
Raven, 1959):
1. de recompensare
2. de coerciţie
3. de referinţă (elevul identifică profesorul cu cel care
deţine puterea)
4. de competenţă
 Eficienţa tipurilor de autoritate.

8
Autoritatea profesorului
Depinde de:
 nivelul cunoştinţelor psihopedagogice şi de specialitate,
 experienţa didactică,
 felul în care au fost interiorizate modelele de autoritate
parentale,
 vârsta persoanelor educate,
 motivaţia ce stă la baza exercitării profesiei didactice,
 felul în care este înţeles rolul de profesor sau de mentor,
 caracteristici psihice (temperamentale, aptitudinale şi
caracteriale),
 starea afectivă de moment etc.

9
Influența grupului asupra indivizilor:
 relaţii de acomodare: partenerii se obişnuiesc, se

ajustează unii după ceilalţi;


 relaţii de asimilare: partenerii desfăşoară un

transfer reciproc de mentalităţi şi puncte de vedere,


atitudini şi comportamente, până la un nivel la care
subiecţii pot gândi sau acţiona identic;
 relaţii de stratificare: partenerii se pot structura

după o ierarhie ce exploatează statutele deţinute de


elevi;
 relaţii de alienare: partenerii, în imposibilitatea de

a desfăşura interacţiuni reciproce, părăsesc universul


clasei, provocând anumite schisme intragrupale.

10
Legile vieții de grup
 Fii asemenea colegilor tăi.
 Trebuie să faci parte dintr-un grup.
 Dacă nu ești înăuntru, ești în afară.
 Găsește-ți un loc în ierarhia socială.
 Trebuie să joci un rol.

11

S-ar putea să vă placă și