patologica la
om
A realizat:Istratii Lilia
Profesor:Leuca Liliana
Bolile genetice prezinta o serie de
caracteristici generale, care permit deseori
definirea unei afectiuni ca fiind
genetica.Bolile genetice sunt determinate
de modificari (mutatii) ale structurii sau
functiei moleculelor de ADN - organizate in
gene si cromozomi - care contin
informatiile despre alcatuirea si
functionarea organismului.
Până în momentul actual au fost descrise în jur de 10
000 de boli genetice, ele fiind rezultatul mutațiilor de
la nivelul genomului uman. Anomaliile genice și
cromozomiale sunt cauzele acestor boli genetice care
se pot transmite ereditar. Ele se pot manifesta clinic la
orice vârstă și pot afecta orice organ sau sistem de
organe.
Bolile genetice sunt o cauză majoră de deces în
rândul nou-născuților și o cauză frecventă de avort
spontan. 50% dintre avorturile spontane apărute în
trimestrul I de sarcină sunt cauzate de anomalii
cromozomiale
Forma feței caracteristica persoanelor cu diferite patologii ereditare
Boala Huntington
Boala Huntington sau coreea Huntington este o boala ereditara care
determina distrugerea selectiva a unor celule nervoase ale creierului. O
persoana se poate naste cu gena anormala dar simptomele pot sa apara abia
spre varsta de mijloc. Printre manifestarile bolii pot fi incluse: miscari
necontrolate, neindemanare sau probleme de echilibru. Pe masura ce
afectiunea evolueaza poate fi afectata capacitatea de a merge, vorbi sau
inghiti.
Unii oameni nu-si mai recunosc membrii familiei, iar altii in cazul altora nu
este afectata memoria si capacitatea de atentie si sunt capabili sa-si exprime
emotiile. In cazul in care unul dintre parinti are boala Huntington, copiii
acestora au o sansa de 50% sa o mosteneasca. Un simplu test de sange
poate confirma prezenta bolii. Consilierii genetici pot ajuta o persoana sa
cantareasca riscurile si beneficiile unei astfel de investigatii.
Coreea Huntington
Leziuni ale creierului in boala
Huntington: dilatarea
ventriculilor cerebrali (negru),
prezinta atrofie a ţesutului
creierului.
Albinismul
Albinismul face parte dintr-un grup de tulburari genetice. Se
caracterizeaza printr-o productie scazuta sau chiar lipsita a
pigmentului numit melanina. Tipul si cantitatea de melanina pe care
un organism o produce, determina culoarea pielii, parului si a ochilor.
Cele mai multe dintre persoanele cu albinism sunt sensibile la
expunerea la soare si manifesta un risc crescut de a dezvolta cancer
Melanina, joaca un rol important in dezvoltarea unor nervi optici. Din
aceasta cauza, toate formele de albinism cauzeaza probleme ale
dezvoltarii si functionarii ochilor. Desi nu exista nici un leac pentru
aceasta boala, cei care sufera de aceasta tulburare pot lua masuri
pentru imbunatatirea vederii si pentru evitarea expunerii indelungate
la soare. Albinismul nu limiteaza dezvoltarea intelectuala, desi
persoanele cu albinism, adesea se simt izolate social si pot fi
discriminate.
Amelogeneza imperfecta
• Amelogeneza imperfecta apare ca urmare a
formarii unor proteine cu structura anormala:
amenoblastina, enamalina, tuftelina si
amelogenina. Pacientii au dintii anormal colorati
(smaltul este atat de subtire incat lasa sa se vada
prin el tesutul subiacent): galben, maroniu sau
cenusiu, si ca urmare a smaltului de slaba calitate
exista un risc crescut de aparitie a cariilor dentare.
In urma studiilor clince efectuate, specialistii au
clasificat amelogeneza imperfecta in 4 tipuri
principale cu 14 subtipuriI si in toate tipurile
smaltul este moale si subtire, iar dintii, atat cei
temporari cat si cei permanenti sunt friabili, sunt
frecvent afectati de carii si se pot chiar rupe in
urma unor traumatisme de intensitate moderata.
Acondroplazia
• Acondroplazia, o boala genetica ce
afecteaza unul din 15000 de nou-
nascuti, este cel mai frecvent tip de
nanism, datorandu-se unei mutatii in
gena care codifica un receptor al
factorului de crestere (FGFR3), localizat
pe cromozomul 4. Afectiunea se
transmite autozomal dominant, mai
exact, daca unul dintre parinti prezinta
boala, acesta o va transimite in
proportie de 50% copiilor sai.
Cum se manifesta acondroplazia?
Acondroplazia este caracterizata printr-un nanism “disarmonic” sau
“disproportionat” – membrele fiind mai scurte comparativ cu
trunchiul si craniul. Talia finala a pacientilor este mica, ajungand la
sexul masculin la 132 cm si la cel feminin la 123 cm. Cresterea
oaselor craniului este si ea afectata, dand un aspect de cap mare cu
fruntea inalta; coeficientul de inteligenta al copiilor cu
acondroplazie este normal, insa apar frecvent probleme de
integrare sociala, datorita sentimentului de inferioritate resimtit de
acesti pacienti; copii cu acondroplazie prezinta hipotonie musculara
si hiperlaxitate ligamentara importanta; sunt frecvente dificultatile
in ceea ce priveste deplasarea si prinderea obiectelor; in timp, apar
deformari ale coloanei vertebrale (cel mai frecvent lordoza
lombara) si compresiuni ale maduvei spinarii; se asemenea, copii
cu acondroplazie cu varsta de sub 5 ani, sunt predispusi la infectii
ORL (otite medii).
Clinodactilia și Sindactilia