Modul de viata in societatea antica

MK-202
Arseni Carolina
Margareta Cebotari
 FAMILIA

 Familia deţinea un rol important în viaţa economică,

socială, religioasă şi educativă a lumii antice. În antichitate
predomina familia monogamă care avea un vădit caracter
patriarhal. Autoritatea tatălui era sacră. Soţia, deşi era sub
autoritatea soţului, se bucura totuşi de mai multe drepturi,
putea să participe la întrunirile familiei, fiind înconjurată
de respect.
 În societatea greacă femeia era exclusă din viaţa
publică, fiind obligată să trăiască într-un compartiment
separat al casei. Activitatea ei se limita la treburile
casnice. Fetele primeau o educaţie sumară. O atenţie
deosebită era acordată educaţiei băieţilor: grecii căutau
să dezvolte calităţile corpului şi ale spiritului care le-ar
permite să fie cetăţeni utili patriei lor. Era o onoare
pentru greci de a face studii, majoritatea cetăţenilor
fiind cărturari. De la şapte ani băieţii mergeau la
şcoală, unde studiau gramatica, matematica, muzica,
poezia, istoria; la gimnaziu ei practicau sportul, căci
activităţile fizice jucau un rol important în societatea
greacă, unde dominau spiritul de competiţie şi grija
pentru dezvoltarea corpului şi spiritului.
 LOCUINTA

 În Egipt, oamenii simpli aveau locuinţe

modeste din cărămizi de pămînt cu paie,
acoperişul din frunze de palmier prevăzut
cu un orificiu pentru fum şi foarte puţin
mobilier în interior. Casele celor înstăriţi
erau mai solide, cu mobilier din lemn
preţios, covoare, vase de sticlă multicoloră.
 ALIMENTATI
A

 Alimentaţia egiptenilor de rînd consta

din cîteva galete de grîu ori mei, legume,
peşte, bere. Cei bogaţi se alimentau mai
variat şi mai delicat.
Mesopotamienii cultivau cereale, pomi
fructiferi, legume. Din alimentaţia lor nu
lipseau curmalul, zarzavaturile etc
 VESTIMENTATI
A

 În lumea antică vestimentaţia populaţiei

se deosebea de la o regiune la alta. Totuşi,
pot fi menţionate şi unele caracteristici
generale condiţionate de statutul social al
diferitelor categorii ale populaţiei.
 Egiptenii erau meşteri neîntrecuţi în arta prelucrării lînii,
unica ţesătură din care confecţionau vestimentaţia.
Aceasta avea un caracter rudimentar: copiii umblau
dezbrăcaţi; bărbaţii purtau o fustă scurtă din lînă, iar
femeile o cămaşă lungă şi îngustă. La cei bogaţi stofa
hainelor era mai fină; fusta era mai lungă, avînd pliuri, iar
deasupra se îmbracă o rochie din pînză aproape
transparentă, pe cap bărbaţii purtau o perucă. Femeile
purtau numeroase bijuterii.
 OBICEIURILE

 Toate popoarele antice respectau obiceiurile legate de

evenimente mari din viaţa familiei, de îndeletnicirile lor, de
schimbarea anotimpurilor etc.
 Obiceiurile din cadrul familiei se refereau la naştere, majorat,
căsătorie şi moarte. În legătură cu majoratul se oficiau diferite
ceremonii de iniţiere. La romani tînărul la vîrsta de 17 ani
schimba tunica pe toga de bărbat, era declarat major şi trecut pe
lista cetăţenilor. Cu ocazia logodnei şi a nunţii, se făceau daruri,
aveau loc procesiuni, se cînta, era o organizate banchete.
 LAGISLATI
A

 Obligaţiile şi drepturile în familie, relaţiile dintre oameni, ginţi

şi triburi erau reglementate de norme general acceptate, care
se bazau pe obiceiul pămîntului. Existau numeroase obiceiuri
legate de practicarea agriculturii: semănat, încolţirea plantelor,
recoltare. La toate popoarele existau diferite ceremonii legate
de cultul celor morţi. Unele obiceiuri ilustrau schimbarea
anotimpurilor sau venirea Anului nou. Obiceiurile determinau
relaţiile dintre oameni, iar cu timpul unele din ele au fost
fixate în scris, devenind legi
 JOCURILE OLIMPICE

 Jocurile olimpice se desfăşurau din patru în patru

ani, începînd cu 776 î.Hr., în localitatea Olimpia din
Pelopones, în cinstea lui Zeus şi a soţiei sale, Hera.
Cu o lună înainte de începerea concursului, înceta
orice conflict militar între cetăţi, pentru ca atleţii din
toate polisurile greceşti să poată participa la întreceri.
Jocurile atrăgeau o mulţime imensă pentru vremurile
acelea, circa 20 000 de persoane.
 
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!