Programa școlară pentru Limba modernă

clasa a V-a
Noutăți
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare
de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin
OMEN nr. 3393/28.02.2017
 Crearea unor premise pentru o concepţie
curriculară unitară şi coerentă la nivelul
întregului învățământ preuniversitar. În
ciclul gimnazial este continuat modelul
de proiectare curriculară pe
competențele implementate deja în
învățământul primar.
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de
limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN
nr. 3393/28.02.2017
 Structurarea din perspectiva modului în
care disciplina de studiu (limba
modernă1,2,intensiv) poate contribui la
realizarea profilului de formare al
absolventului de gimnaziu.
  Existențaunei programe comune pentru
Limba modernă 1 (L1 - nivel A2+),
respectiv Limba modernă 2 (L2- nivel
A1+).
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de
limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN
nr. 3393/28.02.2017
 Progresia achizițiilor de comunicare de la
o clasă la alta reflectă structurarea
nivelurilor de referință menționate mai
sus. Enunțurile competențelor specifice
sunt reformulări la infinitivul lung al
descriptorilor europeni.
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de
limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN
nr. 3393/28.02.2017
 Sunt adecvate instrumentelor digitale
prin activitățile de învățare sugerate,
prin exemplele de sarcini de lucru
prezentate detaliat în secțiunile specifice
și prin listele de link-uri . Integrarea TIC
în formularea achizițiilor de comunicare
la limbi moderne aduce un plus de
actualitate, de motivare pentru învățare
și de context semnificativ pentru tineri.
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de
limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN
nr. 3393/28.02.2017
 Includ recomandări referitoare la proiectarea
didactică, la strategiile didactice şi la metodele
care contribuie predominant la realizarea
competențelor. Sugestiile metodologice, de mare
diversitate (pentru a putea fi adaptate într-o
varietate de contexte), stimulative pentru elevii de
azi, au rolul de a orienta cadrele didactice în
utilizarea programei școlare pentru realizarea
activităților de predare-învățare-evaluare, în
concordanță cu specificul disciplinei și cu
particularitățile de vârstă ale elevilor.
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de
limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN
nr. 3393/28.02.2017
 Existența unei programe pentru Limba modernă 1 –
studiu intensiv, construită pentru a asigura progresia
achiziției de comunicare în 4 ore pe săptămână
(conform Precizărilor 44961/25.10.2016) de la nivelul
A1 (structurat la finalul învățământului primar) până la
B1 (la finalul gimnaziului).
 Programa pentru studiul intensiv oferă o progresie
accelerată a achiziției de comunicare în raport cu L1
care să justifice timpul dedicat din CDS de către elevii
care au optat pentru această variantă.
Structura programei şcolare

activități şi
competenţe sugestii
notă de competenţe
specifice şi metodologice.
prezentare generale
conţinuturi
Competenţe generale
Competenţele generale au un
grad ridicat de generalitate şi
complexitate şi au rolul de a
orienta demersul didactic către
achiziţiile finale ale elevului. Ele
sunt urmărite pe întreg parcursul
ciclului gimnazial.
Competenţe specifice
Competenţele specifice sunt
derivate din competenţele
generale, fiind etape în
dobândirea acestora şi sunt
vizate pe parcursul fiecărei
clase.
 Competențele prevăzute pentru fiecare
an de studiu sunt corelate cu o varietate
de exemple de activități de învățare.
Cadrele didactice au libertatea de a
utiliza exemplele de activități de
învățare pe care le propune programa
școlară, de a le completa sau de a le
înlocui, astfel încât acestea să asigure un
demers didactic adecvat situației
concrete de la clasă.
Activităţi de învăţare

Activităţile de învăţare reprezintă

exemple de sarcini de lucru prin care
se dezvoltă competenţele specifice
(aceste enunţuri sunt orientative).
Conţinuturile constituie baza de
operare pentru dezvoltarea
competenţelor specifice
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul
de a orienta profesorul în
organizarea demersului didactic
pentru a reuşi să faciliteze
dezvoltarea competenţelor.
Planificări
 Planificările trebuie adaptate de fiecare
cadru didactic situației concrete în care
acesta își desfășoară activitatea,
respectiv nivelului inițial al elevilor
(stabilit prin teste predictive la începutul
anului școlar), contextului obiectiv
(socio-economic) și contextului
motivațional specific unității școlare și
comunității locale în ansamblu.
 Dinacest motiv, prezentarea acestor
planificări nu are ca scop preluarea lor de
către cadrele didactice în forma
prezentată, ci stimularea acestora pentru
realizarea unor planificări proprii, prin
prelucrarea și adaptarea de către
profesor, prin contextualizare la
specificul fiecărei clase sau grupe de
elevi
 În realizarea planificărilor, cadrele didactice
vor ține cont de obligativitatea respectării
programelor, nu a unui manual anume. În
cazurile în care manualele folosite nu acoperă
în întregime programa sau conțin elemente
suplimentare față de programă, cadrele
didactice își vor realiza în așa fel planificarea,
încât să se asigure acoperirea programei, în
vederea atingerii nivelurilor de competențe
prevăzute, conform Cadrului European
Comun de Referință pentru Limbi (CECRL).
Planificările vor cuprinde, totodată
și detalieri privind resursele
procedurale eficiente, precum și
materialul didactic adecvat.
Segmentul de evaluare va fi tratat cu
multă atenție, vizând și pregătirea
elevilor în vederea evaluărilor
prevăzute de LEN.
 Din punct de vedere formal, Planificarea anuală are
anumite elemente de specificitate și poate fi realizată
potrivit rubricaţiei de mai jos:
 Unitateade învăţare
 Competenţe specifice vizate
 Conţinuturi
 Număr de ore
 Săptămâna
 Observaţii
Unitatea Competen Conţinu Număr de Săptămâna Observaţii
de ţe turi ore
învăţare specifice
vizate
Unitate de învăţare
O unitate de învăţare reprezintă o
structură didactică deschisă şi
flexibilă, care are următoarele
caracteristici:
- determină formarea la elevi a unui
comportament specific, generat prin
integrarea unor competenţe
specifice;
- este unitară din punct de vedere
tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic
şi continuu pe o perioadă de
timp;
- se finalizează prin evaluare.
 Proiectarea demersului didactic pentru
o unitate de învățare începe cu lectura
personalizată a programei școlare.
Lectura se realizează în succesiunea
următoare: de la competențe generale,
la competențe specifice, la conținuturi,
de la acestea din urmă la activități de
învățare.
EVALUAREA
 Explicit sau implicit, în programa
şcolară pentru disciplina Limbă
modernă (L1, L2 şi intensiv) sunt
formulate recomandări referitoare la
evaluare.
 Proiectarea activităţii de evaluare se
realizează concomitent cu proiectarea
demersului de predare- învăţare şi în
deplină concordanţă cu acesta.
 Evaluarea elevilor pe parcursul anului
școlar va fi centrată pe competențele din
CECRL, la care se adaugă gramatică
funcţională (acte de vorbire / funcții ale
limbii, inclusiv convenții socio-culturale). O
parte a evaluării se va referi și la progresele
elevului, având rol de stimulare a implicării
active a elevului în desfășurarea orelor și a
stimulării autonomiei acestuia.
 Evaluarea iniţialặ se referặ la testele
predictive, prin care cadrele didactice
constatặ starea iniţialặ la începutul unui
an şcolar pentru a putea stabili starea
doritặ la sfârşitul anului şcolar .
Planificarea procesului de predare-
învặţare se face în cadrul curricular
existent pe baza rezultatelor testelor
predictive.
 Testele de tip sumativ, anunţate pentru
sfârşitul unei unitặţi de învặţare sau
pentru anumite momente din anul şcolar
(mijlocul sau sfârşitul semestrului sau
anului şcolar, lucrặri semestriale/teze
etc) se vor situa la nivelul de competenţe
prevặzut în planificarea cadrului didactic
şi vor aborda acele conţinuturi pe care
profesorul şi le-a prevặzut în planificare
şi le-a abordat în fapt.
 Evaluarea formativặ (curentă) are ca
principal rol asigurarea de feed-back atât
pentru profesor, cât şi pentru elev, în
scopul adaptării parcursului stabilit prin
planificare la rezultatele acestei
evaluări. Atât profesorul, cât şi elevul,
trebuie să dea dovadă de flexibilitate şi
adaptabilitate în ajustarea planificării.
 Ca principiu general, este recomandabil
ca elevii să conştientizeze existenţa şi
conţinuturile unei planificări a
profesorului şi să fie învăţaţi să-şi asume
partea lor de responsabilitate pentru
succesul învăţării. Unele forme de
evaluare formativă, mai ales portofoliul şi
proiectul, favorizează în mod deosebit
învăţarea autonomă şi responsabilizarea
elevilor.
 Pentru evaluarea achiziţiilor (în
termeni cognitivi, afectivi şi
performativi) elevilor, a
competenţelor lor de comunicare şi
inter-relaţionare, la limbi moderne
se recomandă utilizarea
următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică (pe baza unei fişe
de observare)
Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută
în vederea evaluării
Proiectul
Portofoliul (Ca exemplu ar putea fi luat
”Portofoliul European al Limbilor”)
Autoevaluarea
Dinperspectiva demersului
educaţional centrat pe
competenţe și pe nevoile
elevului, programa şcolarặ
pentru Limba modernặ
recomandă:
 utilizarea,alături de formele şi instrumentele clasice
de evaluare şi unor forme şi instrumente
complementare, aşa cum sunt: proiectul, portofoliul,
autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea
sistematică a activităţii şi a comportamentului
elevilor;
 corelareadirectă a rezultatelor evaluării cu
competenţele specifice vizate de programa
şcolară;
 valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la
progresul şcolar al fiecărui elev;
 utilizarea
unor metode variate de
comunicare a rezultatelor şcolare;
 corelarea treptată, chiar de la începutul
studierii limbii străine, la nivelurile de
performanţă prevăzute de Cadrul
European Comun de Referinţă;
 asigurarea continuităţii şi a progresiei de
la o clasă la alta, ţinând cont de
competenţele care se formează la elevi;
 asigurareaunui demers didactic personalizat,
instrumentul acestuia fiind unitatea de învăţare
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale
elevilor în contextul realităţii lor imediate -
folosirea smartphone-ului, completarea unui
C.V., întocmirea unui e-mail (propunerea unor
texte şi sarcini de lucru autentice pentru
studiu, care să reflecte situaţiile tipice de
comunicare şi documentare din realitatea
contemporană)