Portul tradițional moldovenesc își are o tradiție lungă în mare parte comună cu cea a românilor din Oltenia și mai puțin cu cea a românilor din Transilvania și Banat. Motivele acestui port, tradițional, diferit pentru bărbați și femei în parte, își au începuturile din vremurile Daciei. Portul tradițional moldovenesc femeiesc Cămaşa este încreţită şi are mâneca croită din gât. Altiţa reprezintă decorul din partea de sus a mânecii, în formă dreptunghiulară şi dimensiuni variabile, lucrat în întregime cu ornamente compacte. Poala este o continuitate a cămăşii. Ea este albă, iar în partea de jos, de jur împrejur are un ornament asemănător celui de pe cămaşă. Catrinţa este una din cele mai simple piese de port, formată dintr-o ţesătură dreaptă, dreptunghiulară, de culoare închisă. Brâul în zona Moldovei este ţesut. Brâul este folosit la fixarea cămăşilor şi bârneţelor. Portul tradițional moldovenesc femeiesc Încălţămintea caracteristică costumului popular din zona Moldovei este opinca. Ilicul sau bundița înflorată este făcută din material textil (cu fir de lână) sau din două piei de miel, încheiată cu “bunghi” într-o parte sau pe umăr. Portul tradițional moldovenesc bărbătesc Cămaşa tradițională bărbătească este de două tipuri: cămeşoiul sau cămaşa cu fustă. Cămeşoiul este lung până la genunchi şi folosit mai mult de bătrâni. Cămaşa cu fustă este mai scurtă, iar fusta este separată şi foarte creaţă. Iţarii reprezintă piesa de îmbrăcăminte specifică pentru bărbaţi, de o mare simplitate. Cingătorile specifice costumului popular bărbătesc, sunt brâiele, bârneţele şi curelele. Sumanul este lung sau scurt. El se lucrează cu clini la poale, cu o pavă mare sub braţ şi guler îngust sau mai lat. TRADIȚII MOLDOVNEȘTI Neamul moldovenesc este bogat în tradiţiile pe care le posedă. Cu ajutorul lor devenim deosebiţi şi unici. Unul din cel mai important obicei este cel de a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în sobă, sare şi un pahar de vin. În acest mod ne arătăm tot respectul şi căldura cu care vă primim în casele noastre. TRADIȚII MOLDOVNEȘTI Avem o varietate de tradiţii la capitolul sărbători de iarnă. Pe 6 decembrie sărbătorim Sfântul Nicolae, această sărbătoare deschizând uşile celor de iarnă. Specific acestei zi, este faptul că o asteaptă cel mai mult copiii, deoarece în noaptea de Sf. Nicolae, cei care au fost cuminţi pe tot parcursul anului, şi care îşi curăţă mereu încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau multe alte daruri. TRADIȚII MOLDOVNEȘTI De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă la casă, astfel vestind naşterea Domnului. Copiii fiind mascaţi corespunzător, după colind, sunt răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri sau bani. TRADIȚII MOLDOVNEȘTI De Revelion însă, copiii umblă cu uratul, dorindu-le stăpânilor caselor un an nou fericit, prosper şi cu cât mai multe realizări frumoase; recompensele pentru urările copiilor pot fi de asemenea dulciuri. TRADIȚII MOLDOVNEȘTI De Paşti tradiţiile sunt mai numeroase. În ajun de Paşti gospodinele încondeiază ouăle, culoarea tradiţională fiind roşie, mai apoi coc cozonacul, după care în noaptea învierii Domnului, membrii familiei merg la sfinţirea acestor bucate specifice. Iar în dimineaţa după sfinţire, fiecare se spală pe obraji cu un ou roşu şi altul alb, ceea ce simbolizează puterea şi puritatea, acest “ritual” fiind urmat de o masă la care toată familia sărbătoreşte împreună. TRADIȚII MOLDOVNEȘTI 1 Martie este sărbătoarea venirii primăverii. Începând cu această dată toţi locuitorii Moldovei îşi pun pe haine, în regiunea inimii, mărţisoare. Ele prezintă simboluri unice, în care este obligatorie prezenţa culorilor alb şi roşu. Albul semnificând puritatea, iar roşul – viaţa.