Sunteți pe pagina 1din 11

Cultura Republicii Moldova

Portul tradițional moldovenesc


Portul tradițional moldovenesc își
are o tradiție lungă în mare parte
comună cu cea a românilor
din Oltenia și mai puțin cu cea a
românilor din Transilvania și Banat.
Motivele acestui port, tradițional,
diferit pentru bărbați și femei în
parte, își au începuturile din
vremurile Daciei.
Portul tradițional moldovenesc femeiesc
Cămaşa este încreţită şi are mâneca croită din
gât.
Altiţa reprezintă decorul din partea de sus a
mânecii, în formă dreptunghiulară şi dimensiuni
variabile, lucrat în întregime cu ornamente
compacte.
Poala este o continuitate a cămăşii. Ea este albă,
iar în partea de jos, de jur împrejur are un
ornament asemănător celui de pe cămaşă.
Catrinţa este una din cele mai simple piese de
port, formată dintr-o ţesătură dreaptă,
dreptunghiulară, de culoare închisă.
Brâul în zona Moldovei este ţesut. Brâul este
folosit la fixarea cămăşilor şi bârneţelor.
Portul tradițional moldovenesc femeiesc
Încălţămintea caracteristică costumului
popular din zona Moldovei este opinca.
Ilicul sau bundița înflorată este făcută
din material textil (cu fir de lână) sau din
două piei de miel, încheiată cu “bunghi”
într-o parte sau pe umăr.
Portul tradițional moldovenesc bărbătesc
Cămaşa tradițională bărbătească este de două
tipuri: cămeşoiul sau cămaşa cu fustă.
Cămeşoiul este lung până la genunchi şi folosit mai
mult de bătrâni.
Cămaşa cu fustă este mai scurtă, iar fusta este
separată şi foarte creaţă.
Iţarii reprezintă piesa de îmbrăcăminte specifică
pentru bărbaţi, de o mare simplitate.
Cingătorile specifice costumului popular bărbătesc,
sunt brâiele, bârneţele şi curelele.
Sumanul este lung sau scurt. El se lucrează cu clini
la poale, cu o pavă mare sub braţ şi guler îngust sau
mai lat.
TRADIȚII MOLDOVNEȘTI
Neamul moldovenesc este bogat
în tradiţiile pe care le posedă. Cu
ajutorul lor devenim deosebiţi şi
unici.
Unul din cel mai important
obicei este cel de a întâlni
oaspeţii cu pâine coaptă în sobă,
sare şi un pahar de vin. În acest
mod ne arătăm tot respectul şi
căldura cu care vă primim în
casele noastre.
TRADIȚII MOLDOVNEȘTI
Avem o varietate de tradiţii la capitolul
sărbători de iarnă.
Pe 6 decembrie sărbătorim Sfântul
Nicolae, această sărbătoare deschizând
uşile celor de iarnă. Specific acestei zi,
este faptul că o asteaptă cel mai mult
copiii, deoarece în noaptea de Sf. Nicolae,
cei care au fost cuminţi pe tot parcursul
anului, şi care îşi curăţă mereu
încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau
multe alte daruri.
TRADIȚII MOLDOVNEȘTI
De Crăciun, maturii, dar în special
copiii umblă cu colindatul de la casă la
casă, astfel vestind naşterea
Domnului. Copiii fiind mascaţi
corespunzător, după colind, sunt
răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri
sau bani.
TRADIȚII MOLDOVNEȘTI
De Revelion însă, copiii umblă
cu uratul, dorindu-le stăpânilor
caselor un an nou fericit, prosper
şi cu cât mai multe realizări
frumoase; recompensele pentru
urările copiilor pot fi de
asemenea dulciuri.
TRADIȚII MOLDOVNEȘTI
De Paşti tradiţiile sunt mai
numeroase. În ajun de Paşti
gospodinele încondeiază ouăle,
culoarea tradiţională fiind roşie, mai
apoi coc cozonacul, după care în
noaptea învierii Domnului, membrii
familiei merg la sfinţirea acestor
bucate specifice. Iar în dimineaţa
după sfinţire, fiecare se spală pe
obraji cu un ou roşu şi altul alb, ceea
ce simbolizează puterea şi puritatea,
acest “ritual” fiind urmat de o masă la
care toată familia sărbătoreşte
împreună.
TRADIȚII MOLDOVNEȘTI
1 Martie este sărbătoarea
venirii primăverii. Începând
cu această dată toţi locuitorii
Moldovei îşi pun pe haine,
în regiunea inimii,
mărţisoare. Ele prezintă
simboluri unice, în care este
obligatorie prezenţa
culorilor alb şi roşu. Albul
semnificând puritatea, iar
roşul – viaţa.