Mutația • Mutația este fenomenul prin care se produc modificări în structura și funcțiile materialului genetic ,care nu sunt consecința recombinării genetice. • În funcție de nivelul de organizare al materialului genetic afectat ele pot fi:
Genice Cromozomale Genomice
Mutația cromozomală
Mutașiile cromozomale duc la apariția unor
cromozomi restructurați ca mărime, conținut și poziție a genelor, la nivelul cromozomilor pot apărea: deleții (pierderi), duplicații (dublîri), inversii (inversări) și translocații (înlocuiri) de segmente cromozomale.
După tipul cromozomilor, mutațiile
cromozomale pot fi: autozomale și heterozomale. Acestea din urmă manifestă fenomenul de sex-linkage. Cariotipul uman normal și patologic
Cariotipul uman normal este format din 46 de
cromozomi, dintre care 44 sunt autozomi și 2 sunt heterozomi: X și Y
Modificările ( aberațiile) numerice cromozomiale sunt
provocate de accidentele apărute în timpul mitozei sau meiozei, în procesul de ovogeneză. Poliploidiile au efect letal, iar aneuploidiile produc afecțiuni grave încadrate sub numele de sindroame ( totalitatea semnelor și simptomelor care apar în cursul unei stări patologice, avînd aceeași cauza).
Aberațiile numerice afecteaza atât autozomii cât și
heterozomii. Cele mai frecventate aberații autozomale și numerice sunt monosomiile și trisomiile.Ele apar din cauza separării eronate a cromozomilor în timpul mitozei și miozei.Drept urmare, celulele-fiice au 45 și ,respectiv , 47 de cromozomi.
Cea mai cunoscută trisomie autozomală este cea care
afectează perechea de cromozomi 21, cunoscută sub numele de sindrom Down. Indivizii afectați prezintă: ochii oblici, obraz rotund si plat, nas scurt, buze groase, degetele de la mâini îndoite in forma de pumn, anomalii cadriace și digestive și inapoiere mintală. Rareori acești indivizi depăsesc vârsta de 50 ani. Aberațiile numerice heterozomale sunt mult mai frecvente decât cele autozomale și au drept cauză non-disjuncția cromozomilor XX în cursul meiozei. Apar gameți anormali care prin fecundație var da naștere la indivizi cu diferite sindroame.
• Sindromul Turner ( monosomia XO ) afecteaza numai femeile.
Acestea au 45 de cromozomi. Ele prezintă talie redusă și o insuficientă dezvoltare sexuală.
• Sindromul Klinefelter ( trisomia XXY ) afectează numai bărbații.
Aceștia au 47 de cromozomi și prezintă obezitate, dezvoltare anormală a mamelelor, dezvoltare sexuală rudimentară, fertilitate redusă și înapoiere mintală. În cazul maladiilor heterozomale prezența unui cromozom X este absolut necesară pentru supraviețuire. Zigoții și embrionii cu formula YO nu sunt viabili. Modificările structurale ale cromozomilor determină și ele apariția unor sindroame. Cel mai cunoscut este sindromul cri-du-chat ( țipatul pisicii )care apare datorită ruperii parțiale abrațului scurt a cromozomilor din perechea 5. Indivizii afectați prezinta defecte faciale, întârziere mintală, afecțiuni gastro-intestinale și dezvoltarea anormală a laringelui și glotei. Drept urmare, ei scot țipete asemănătoare mieunatului pisicii. Bolile ereditare determinate de mutațiile genetice pot fi dominante sau recesive.
Polidactilia este o boală autozomală dominantă care se
caracterizează prin prezența unor degete suplimentare, iar sindactilia, prin unirea a două sau mai multe degete.
Albinismul- boală autozomală recesivă- se caracterizează prin
absența pigmenților melanici din piele, păr și ochi, iar anemia falciformă apare datorită unei mutații in gena care sintetizează hemoglobina. Ca urmare, globule roșii au formă de seceră.
Mutația homozigotă este letală. În starea heterozigotă ea conferă un
avantaj selectiv, marind rezistența indivizilir afectați la malarie. Bolile ereditare heterozomale sunt o consecință a afectarii genelor sex-linkate. Majoritatea lor sunt recesive. De exemplu, daltonismul ( incapacitatea de a distinge culorile, de obicei, roșu și verde) și hemofilia ( incapacitatea de coagulare a sângelui) ; una dintre cele mai celebre familii purtătoare ale acestei boli este familia regală britanică. Unele boli ereditare sunt condiționate de o deficiență enzimatică, ca rezultat al unei mutații genetice care perturbă lanțul metabolic ( de exemplu guta, diabetul zaharat, maladia Tay- Sachs etc.). Mutația și recombinarea genetică sunt principalele surse ale variabilitații organismelor. Agenții mutageni provoaca la nivelul agenților nucleici modificări structurale si funcționale care se transmit ereditar.