TEMATICA DISCIPLINEI,

MONEDĂ ŞI CREDIT

Titular:
Lector magistru drd. Gîrlea Mihai
 Tema
6 ..........................................................
. Sistemul monetar internaţional:concept, elemente,
evoluţie
 “Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie”

1. SMI – concept. Etapele SMI – caracteristică

2. Puterea de cumpărare şi convertibilitaea monedei

3. Sistemul valutar al RM
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Încercările de creare a unui sistem monetar internaţional, precum şi

înfiinţarea acestuia sunt strâns legate de evoluţia relaţiilor dintre ţările
lumii, a comerţului, mişcărilor de capital, investiţiilor, procesului de
dezvoltare economică, fiind determinate de nevoia, pe plan
internaţional, unor reglementări în măsură să dirijeze tranzacţiile
dintre state şi să impună o ordine care să fie respectată de toţi
participanţii în vederea evitării dezechilibrelor şi crizelor financiare.
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Sistemul monetar internaţional poate fi definit ca ansamblul

principiilor, normelor, mecanismelor şi instituţiilor care permit
persoanelor fizice sau juridice din ţări diferite să efectueze
reglementarea creanţelor reciproce şi să realizeze cooperarea în
domeniul monetar.
Sistemul monetar internaţional presupune un ansamblu de reguli, infrastructuri
şi instituţii stabilite de statele membre în scopul dezvoltării schimburilor
economice internaţionale şi al promovării cooperării monetare internaţionale.

SMI – îndeplineşte următoarele condiţii:

 Să respecte suveranitatea monetară a statelor
 Să favorizeze relaţiile economice între state
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Rolul Sistemului Monetar Internaţional decurge din funcţiile sale principale:

 asigurarea schimbului şi circulaţiei monedelor;

 furnizarea de lichidităţi monetare internaţionale necesare derulării

tranzacţiilor internaţionale;

 ajustarea balanţelor de plăţi externe în condiţiile înregistrării unor deyechilibre

între încasările şi plăţile în valută înregistrate în cadrul lor monedă).
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Pînă la finele celui de-al doilea război mondial, relaţiile monetare dintre state
se derulau pe baze bilaterale, fără să existe reglementări sau norme de
conduită monetară adoptate de majoritatea ţărilor.

În a doua jumătate a secolului al XlX-lea, majoritatea statelor dezvoltate se

confruntau cu dificultăţi de ordin monetar, ca urmare a funcţionării
neadecvate a bimetalismului sau monometalismului argint.

În vederea stopării acestor dezechilibre, unele state au înfiinţat uniuni monetare,

care reprezintă, totodată, şi încercări de creare a unui sistem monetar
internaţional.
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Cele mai cunoscute uniuni monetare sunt:

 Uniunea Monetară Germană

 Uniunea Monetară Latină.

 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Uniunea Monetară Germană a fost creată pe baza Convenţiei din 24ianuarie

1857, încheiată între Prusia şi Austria, ulterior aderând şi alte state participante la
Uniunea Vamală Germană, şi a prevăzut:

 menţinerea monometalismului argint şi generalizarea sistemului zecimal;

 stabilirea parităţilor metalice pentru fiecare ţară;

 reglementări privind emisiunea şi circulaţia monedelor în şi între ţările membre,

precum şi a monedelor comerciale utilizate în relaţiile de plăţi cu ţările din afara
uniunii.

Convenţia privind Uniunea Monetară Germană a expirat în 1878.

 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Uniunea Monetară Latină a fost creată prin Convenţia din 23 decembrie 1865,
încheiată între Franţa, Belgia, Italia şi Elveţia, la care a aderat în 1868 şi Grecia,
în vederea consolidării bimetalismului.

Ţările membre ale Uniunii Latine au adoptat un sistem monetar comun, având ca
unitate monetară francul francez şi o circulaţie liberă a monedelor naţionale
la cursuri fixe stabilite în raport cu moneda franceză.

Uniunea Monetară Latină a stabilit standarde unitare pentru monedele

naţionale, în ceea ce priveşte greutatea, titlul şi cursul pieselor monetizate de
aur şi argint, circulaţia monedelor bătute de o ţară din Uniune fiind liberă în
celelalte ţări partenere.

Uniunea Monetară Latină a contribuit la consolidarea pentru o perioadă scurtă de

timp a poziţiilor bimetalismului.

În anul 1878, în contextul fluctuaţiilor preţurilor de piaţă ale aurului şi argintului,

Uniunea Latină s-a transformat dintr-o uniune monetară bimetalistă într-o
uniune bazată pe etalonul aur.

În anul 1927, Uniunea Monetară Latină a fost dizolvată efectiv.

 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

O altă încercare pe linia cooperării monetare internaţionale a reprezentat-o

Conferinţa Monetară Internaţională de la Genova, din anul 1922, la care au
participat 33 de state.

În cadrul conferinţei s-a recomandat:

 practicarea sistemului de păstrare a disponibilităţilor în conturi în

străinătate, pentru a se limita utilizarea aurului.

 s-a propus adoptarea etalonului aur-devize în cadrul sistemelor monetare

naţionale. Etalonul aur- devize a fost adoptat, în forme asemănătoare, de toate
ţările europene, ceea ce a însemnat un pas important în direcţia uniformizării
mecanismelor monetare.

Dezechilibrele provocate de criza economică mondială din anii 1929-1933 au

făcut imposibilă respectarea regulilor etalonul aur-devize care, în varianta sa
iniţială de etalon aur-lire sterline, a încetat să mai funcţioneze.
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Încercările de reglementare internaţională a relaţiilor monetare s-au manifestat şi

sub forma blocurilor monetare.

Blocurile monetare s-au constituit în perioada 1929-1933 din dorinţa marilor

puteri de a institui un control asupra ţărilor dependente şi au avut la bază o monedă
cheie (pivot) şi mai multe monede satelit.

Caracteristicile principale ale unui bloc monetar sunt:

 stabilirea unui raport de valoare între moneda cheie şi monedele satelit;

 convertibilitatea totală între cele două categorii de monede;

 păstrarea şi administrarea rezervelor monetare de către banca emitentă a monedei

cheie;

 reglementarea relaţiilor monetare ale statelor 3 membre în raport cu statele din

afara blocului.
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

În funcţie de moneda care a îndeplinit rolul de monedă cheie (pivot) au existat :

 blocul lire sterline ;

 blocul francului francez ;

 blocul dolarului american.

Blocul lirei sterline a reprezentat modelul blocului monetar şi a funcţionat în perioada

1931-1939 având ca obiectiv asigurarea stabilităţii cursurilor de schimb ale
monedelor componente.

Blocul francului francez a funcţionat până în anul 1945, moneda franceză având
aceeaşi putere circulatorie atât în Franţa cât şi în ţările membre.

Blocul dolarului a fost creat în anul 1933 şi a avut la bază dolarul american ( în
calitate de monedă pivot) şi monedele ţărilor sud-americane ( monede satelit).
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

În funcţie de moneda care a îndeplinit rolul de monedă cheie (pivot) au existat :

 blocul lire sterline ;
 blocul francului francez ;
 blocul dolarului american.

Blocul lirei sterline a reprezentat modelul blocului monetar şi a funcţionat în perioada

1931-1939 având ca obiectiv asigurarea stabilităţii cursurilor de schimb ale
monedelor componente.

Blocul francului francez a funcţionat până în anul 1945, moneda franceză având
aceeaşi putere circulatorie atât în Franţa cât şi în ţările membre.
Blocul dolarului a fost creat în anul 1933 şi a avut la bază dolarul american ( în
calitate de monedă pivot) şi monedele ţărilor sud-americane ( monede satelit).

În concluzie, funcţionarea uniunilor şi blocurilor monetare nu a condus la

reglementarea internaţională a relaţiilor monetare, ele urmărind, în principal,
promovarea şi apărarea intereselor unui grup restrâns de state.
De asemenea, nici unul dintre acordurile monetare internaţionale încheiate până
la începutul celui de-al doilea război mondial nu au dus la formarea sistemului
monetar internaţional.
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

În acest scop s-a organizat la Bretton-Woods (SUA), între 1-22 iulie 1944 , Conferinţa Monetară
şi Financiară Internaţională, la care au participat reprezentanti din 44 de state şi care a
abordat :
Conferinta Monetară şi Financiară Internatională din iulie 1944 a urmărit în principal:

 stabilirea de reguli pentru functionarea viitorului sistem monetar international;

 instaurarea unui regim de schimb in masura sa evite dezordinile monetare care

au avut loc anterior;

 crearea unui organism international, care sa supravegheze respectarea

normelor de conduită monetară

Acordurile de la Bretton-Woods au instituit:

 etalonul aur-devize la baza sistemului monetar international

 au reflectat pozitia dominantă a dolarului american faţă de celelalte valute,

 în calitate de valută de rezervă, dolarul american era singura valută

considerată egală cu aurul şi declarată convertibilă oricînd şi fără restricţii în
aur.
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Conferinta de Bretton-Woods a avut in vedere infiintarea a două.

institutii, şi anume:

 Fondul Monetar International insarcinat sa

supravegheze respectarea normelor de conduita
monetară şi sa gestioneze rezerve monetare din care sa
acordă credite pe termen scurt in scopul acoperirii unor
deficite din balantele de plati externe ale tarilor
membre.

 Banca Internatională pentru Reconstructie şi

Dezvoltare cu atributii in domeniul dezvoltarii
economice.
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Sistemul monetar de la Bretton-Woods a avut ca obiective:

 sustinerea creşterii comertului international şi, implicit, sprijinirea

dezvoltarii economice şi a ocuparii fortei de munca;
 promovarea cooperarii monetare internationale, prin mecanisme de
consultare şi colaborare in problemele monetare internationale;
 promovarea stabilitatii cursurilor de schimb şi evitarea deprecierilor
competitive;
 eliminarea restrictiilor din schimburile internationale;
 asigurarea de asistenta financiara tarilor membre in vederea
reducerii şi inlaturarii dezechilibrelor balantelor de plati externe.
Pentru atingerea obiectivelor urmarite, mecanismele sistemului de la Bretton-
Woods au avut la baza anumite principiicare vizau:
 alegerea etalonului monetar;
 stabilitatea paritatilor şi a cursurilor de schimb;
 convertibilitatea monedelor;
 constituirea de rezerve monetare oficiale;
 echilibrarea balantelor de plati externs ale tarilor membre.
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Scopul organizării SMI fost:

• crearea unui mecanism de efectuare a achitărilor internaţionale

• în calitate de unitate monetară acceptabilă pentru folosirea în relaţiile

internaţionale a fost stabilit dolarul american

• la afacerile internaţionale au fost acceptate valutele naţionale ale ţărilor-

membre, cu condiţia că ele vor menţine cursul valutelor naţionale faţă de dolar la
nivelul existent la momentul semnării acordului, devierile nu trebuiau să
depăşească  1%, dolarii puteau fi schimbaţi pe metale preţioase la trezoreria
S.U.A.
Prăbuşirea sistemului monetar de la Bretton-Woods (1971 – s-a luat decizia
de a se suspenda convertibilitatea în aur a dolarului, adică se elimină
etalonul aur-devize ) nu a insemnat ca economia mondială nu mai avea
nevoie de asemenea reglementari.
 Sistemul monetar internaţional:concept, elemente, evoluţie

Astfel, s-a incercat adoptarea unor masuri noi de reformă a sistemului monetar
internaţional şi anume în 1976 s-a organizat la Kingstone (Jamaica) Conferinţa
monetară internatională, care a adoptat, ca decizii fundamentale, urmatoarele:

 demonetizarea aurului (monedele sa nu mai fie definite printr-o anumită cantitate

de aur);

 libertatea alegerii regimului de schimb de catre fiecare ţară;

 modificarea statutului FMI astfel încît să permită creşterea rolului DST.

În urma acestor decizii s-a creat sistemul monetar international actual care se
bazeaza pe anumite principii şi institutii ale sistemului de la Bretton-Woods, dar
este diferit de acesta din urma dintre numeroase privinte ( specificate mai sus).
 Puterea de cumpărare şi convertibilitaea monedei

Puterea de cumpărare reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii care se poate

cumpăra în schimbul unei sume de bani

În prezent folosirea ca etalon monetar – puterea de cumpărare a monedei.

Puterea de cumpărare se foloseşte pentru:

 Definirea banilor naţionali şi internaţionali

 Stabilirea raporturilor valorice dintre monede

 Urmărirea şi explicarea fenomenului valutar

 Puterea de cumpărare şi convertibilitaea monedei

Tipuri de puteri de cumpărare (PC):

 PC internă – se determină ca raportul dintre Producţia de bunuri şi servicii /

indecele general al preţurilor

 PC externă – se determină pri raportarea PC interne a unei ţări la PC internă a

altei ţări.

Statutul Fondului Monetar Internaţional grupează monedele statelor membre

în trei categorii:
 convertibile

 neconvertibile

 liber utilizabile. O monedă poate fi considerată „liber utilizabilă” dacă

îndeplineşte concomitent două condiţii:

- este folosită pe scară largă în plăţile şi transferurile internaţionale

- este negociabilă pe principalele pieţe valutare internaţionale.

(Monedele liber utilizabile sunt: euro, yenul japonez, lira sterlînă, dolarul SUA)
 Puterea de cumpărare şi convertibilitaea monedei

De-a lungul evoluţiei s-au cunoscut două forme principale de

convertibilitatea:

 convertibilitatea metalică

 convertibilitatea în valute

Totodată convertibilitatea se distinge ca:

 convertibilitatea internă - este definită ca reprezentînd însuşirea legală

pe care o are o monedă de a se preschimba pe o altă monedă pe un teritoriu
delimitat, al ţării de origine.

 convertibilitatea externă - se bazează pe definirea reală a cursului unei

monede naţionale în raport cu celelalte valute, respectiv pe analiza puterii
de cumpărare a monedelor.
 Sistemul valutar al Republicii Moldova

sistem valutar naţional (R.M.) - se înţelege totalitatea relaţiilor economice şi

cadrul instituţional în baza cărora se înfăptuieşte rotaţia monetară internă a ţării,
se acumulează şi se folosesc resursele de valute străine necesare pentru economia
naţională.

sistemul valutar naţional este determinat în actele legislative ale ţării, emise în
corespundere cu normele de drept înternaţional.

Sistemul valutar naţional include următoarele elemente:

valuta naţională;
 mărimea şi componenţa rezervelor oficiale de metale preţioase şi valute străine;
 paritatea valutară – raportul de valoare dintre două monede
 cursul valutar
 convertibilitatea monetară;
 existenţa sau lipsa restricţiilor valutare;
 ordinea de efectuare a tranzacţiilor internaţionale;
 piaţa valutară naţională.