Tema: Individualitatea Pămîntului în

Sistemul Solar
Forma şi dimensiunile Pămîntului
Geoid – forma teoretică a Pămîntului, rezultată din prelungirea
imaginară a nivelului mediu al Oceanului Planetar pe sub
continente.
Forma aproximativă a geoidului poate fi asociată cu figura
elipsoidului de rotaţie.
 Polul Nord este puţin mai ridicat (cu 30 m) în
comparaţie cu Polul Sud, adică raza polară
boreală e mai lungă ca raza australă, fapt pentru
care s-au propus denumirile de terroid sau
telluroid.
 Pămîntul este o planetă de dimensiuni mijlocii.
 Primele date privind dimensiunile acestuia au
fost atestate în lucrările lui Aristotel (84–322 î.
Hr.).
 Eratostene (276–196 î.Hr.) a calculat lungimea
Ecuatorului ca fiind de 39 816 km, adică
aproximativ egală cu cea reală.
 Dimensiunile reale ale Pămîntului:
• raza ecuatorială – 6 378,2 km;
• raza polară – 6 356,8 km;
• lungimea Ecuatorului – 40 075,7 km;
• lungimea cercului meridian – 40 008,5 km;
• lungimea tropicului – 36 768 km;
• lungimea cercului polar – 15 996 km;
• lungimea medie a arcului meridian de 1º – 111 km;
• turtirea Pămîntului – 1/298,3;
• suprafaţa Pămîntului (aria) – 510 006 500 km2;
• volumul – 1 083 miliarde km3;
• masa – 5,976×1027 tone;
• densitatea medie – 5,5 gr/cm3
• viteza de mişcare pe orbită – 30 km/s.
 Importanţa geografică a formei şi
dimensiunilor Pămîntului
Forma Pămîntului determină formarea şi succesiunea
zonelor geografice.
Pe suprafaţa planetei razele solare cad perpendicular numai
în zona ecuatorială, iar spre poli unghiul de cădere se
micşorează treptat.
Desen
Mişcările Pămîntului
Mişcările Pămîntului

Mişcarea de rotaţie Mişcarea de revoluţie

(În jurul axei sale) (În jurul Soarelui)
Viteza de rotație a Pământului:
• La ecuator – 465 m/s.
• La poli – 0 m/s.
• La Chișinău – 315 m/s.

Forţa coriolis – forţa fizică rezultată în urma mişcării de

rotaţie a Pămîntului (este importantă pentru depla sarea
maselor de aer, de apă).

Lucru în grup Rezolvare de probleme

 Mişcarea de revoluţie
• Pămîntul, ca şi alte planete, se roteşte şi în jurul
Soarelui.
• Orbita Pămîntului, are o lungime de 934 milioane km.
• Mişcându-se cu o viteză de cca 30 km/s.
• Pământul parcurge o rotație completă în jurul axei sale - 365
zile
6 h 9 min. 9 s.
Afeliu – punctul cel mai îndepărtat de Soare de pe orbita
Terrei, vara - 152 milioane km.
Periheliu – punctul cel mai apropiat de Soare de pe orbita
Terrei, iarna - 147 milioane km.
22- iunie solstițiu de vară (cea mai lungă zi și ce
mai scurtă noapte în emisfera de Nord și cea mai
lungă noapte și ce mai scurtă zi în emisfera de
Sud.
22- decembrie solstițiu de iarnă (cea mai lungă
noapte și ce mai scurtă zi în emisfera de Nord și
cea mai lungă zi și ce mai scurtă noapte în
emisfera de Sud.
21 martie – ziua echinocţiului de primăvară.
23 septembrie – ziua echinocţiului de toamnă.
Ambele emisfere sînt iluminate în aceeaşi măsură.
Datorită mişcării de revoluţie s-au format 5
zone termic pe Terra
 Calendarul
- O unitate de măsură a timpului mai mare decît ziua e
considerat anul, care este egal cu 365 zile. Calendarul din
zilele noastre - roman, introdus în anul 46 î.Hr. pe timpul
lui Iulius Cezar - calendarul Iulian (calendarul stilului
vechi).
- La fiecare 4 ani, la cele 365 de zile se mai adaugă una
numit an bisect.
- În secolul al XX-lea, diferenţa dintre stilul vechi şi cel
nou a ajuns la 13-14 zile.
- Numit calendarul Gregorian (stil vechi).