Concepte şi terminologie privind

reţeaua Internet
 Definirea şi înţelegerea termenilor legaţi de
utilizarea reţelei Internet
• Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă)
desemnează o reţea mondială unitară de
calculatoare şi alte aparate cu adrese computerizate,
interconectate conform protocoalelor (regulilor) de
comunicare „Transmission Control Protocol” şi
„Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”
• Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă)
desemnează reţele speciale ce interconectează 2 sau
mai multe reţele autonome aflate la mare depărtare
unele faţă de altele
 Servicii Internet
• World Wide Web (WWW) reprezintă o multitudine de fişiere cu
informaţii scrise folosind limbajul HTML (hyper text meta language).
Astfel WWW devine un serviciu eficient de schimb de informaţii,
prezentate într-o forma structurată şi uşor de citit şi accesat.
• WWW este un serviciu de partajare a informaţiilor pus la dispoziţie
prin intermediul unor servere aflate în Internet, către utilizatori.
Aceste servere se numesc servere web şi informaţiile sunt stocate în
pagini HTML. Limbajul HTML permite formatarea informaţiilor
precum şi crearea de legături între alte pagini sau situri web, astfel
un utilizator care accesează o astfel de pagină poate să parcurgă un
anumit conţinut accesând una sau mai multe pagini web de pe
acelaşi site sau de pe situri web diferite.
• In Internet, toate calculatoarele se pot identifica după
adresa IP (Internet Protocol) (ex: 110.126.58.221),
fiind o grupare de patru numere cu valori intre 0 şi
255. Din punct de vedere al utilizatorului final astfel
de adrese sunt greu de memorat şi atunci în Internet
au fost create mecanisme de a putea converti în mod
automat şi transparent adresele din numere în nume
uşor de reţinut. De exemplu adresa Laurianului este
www.laurian.ro, ceea ce este mult mai uşor de reţinut
decât o adresă formată din 4 numere.
• Pentru a putea accesa direct o anumită pagina de pe un
anumit server web, se foloseşte o metoda de adresare
numită URL (Uniform Resource Locator), fiind o
modalitate de a scrie adresa la care se găseşte o anumită
pagina web. De exemplu, o adresă web poate fi:
http://www.laurian.ro/proiecte/default.html, se
interpretează în felul următor: se foloseşte protocolul
HTTP (Hyper Text Transfer Protocol – specific serviciului
www), pentru a accesa serverul aflat la adresa
www.laurian.ro, vom accesa pagina default.html aflată în
directorul proiecte.
 Protocol de comunicare
• Un protocol este un sistem de reguli şi proceduri ce guvernează
comunicaţia dintre două dispozitive.
Există mai multe tipuri de protocoale:
• Protocoalele de aplicaţii - oferă schimbul de date Intre aplicaţiile
existente într-o reţea, ca de exemplu File Transfer Protocol (FTP),
sau Simple Mail Transfer Protocol (SMTP)
– File Transfer Protocol (FTP) este un proces ce permite schimbul de fişiere
între două calculatoare. FTP suportă diferite comenzi ce permit transferul
bidirecţional de fişiere binare şi ASCII între diferite calculatoare. Acest
protocol este instalat împreuna cu utilităţile oferite de TCP/IP.
– Simple Mail Transfer Protocol (SMTP) este un protocol TCP/IP folosit la
transmiterea mailului.
• Protocoalele de transport - ca de exemplu Transport Control
Protocol (TCP)
• Protocoalele de reţea - ca de exemplu Internet Protocol (IP)
– Transport Control Protocol/Internet Protocol (TCP/IP) este
protocolul standard folosit pentru a comunica de-a lungul Internetului.
– Hypertext Transport Protocol (HTTP) este o metodă prin care paginile
WWW sunt transferate prin reţea.
• Hyperlink : este o adresă cu ajutorul căreia se pot face legături
cu alte pagini de web, adresă prin intermediul căruia se trece
de la un document web la altul.
• ISP (Internet Service provider): este cel care oferă servicii de
acces la internet
 Structura unei adrese Web
• Calculatoarele comunică în reţea prin intermediul pachetelor.
Un pachet este o informaţie logică ce cuprinde informaţii atât
despre localizarea datelor cât şi despre datele utilizatorului.
Orice calculator aflat în reţea are o anumită adresă (adresa IP)
ce îi permite si fie identificat în mod unic în cadrul reţelei.
• Adresa IP este formată din adresa de reţea şi adresa
calculatorului care primeşte mesajul. Ea reprezintă un număr
pozitiv reprezentat pe 32 de biţi. Structura generală a unei astfe
de adrese este formată din trei părţi: o parte care indica tipul
adresei, o parte care identifică reţeaua la care este conectat
sistemul si o alta care identifică conexiunea prin care sistemul
se leagă la reţea
 Browser web
• Browserul web este o aplicaţie cu care noi ca utilizatori
putem accesa paginile web stocate pe serverele web.
Acesta aplicaţie ştie sa interpreteze limbajul de prezentare
a informaţiilor HTML şi să prezinte informaţiile către
utilizatorul final. Prin intermediul acestei aplicaţii
utilizatorul poate interacţiona cu aplicaţia web prin
introducerea de date într-un formular sau efectuând
acţiuni de navigare folosind legăturile din pagina de web.
La momentul scrierii acestui manual cele mai folosite
browsere web sunt: Internet Explorer de la Microsoft,
FireFox aplicaţie OpenSource şi Chrome de la Google.
 Motor de căutare
• O data cu dezvoltarea Internetului, cantitatea de informaţii
publicată în Internet a crescut exponenţial. Ca răspuns la această
creştere a volumului de informaţii a apărut nevoia de a putea
accesa un serviciu prin intermediul căruia utilizatorii să poată
căuta informaţia dorita, plecând de la un set minim de criterii de
identificare, de exemplu să conţină anumite cuvinte în textul
căutat. Astfel au apărut motoarele de căutare, care la rândul lor
sunt expuse către utilizatori ca un site web în care utilizatorul
poate introduce textul ce doreşte să-l caute, iar motorul de
căutare prezintă utilizatorului toate paginile web care conţin textul
dorit, afişate după o ordine de relevanţă. Cele mai populare
motoare de căutare sunt: www.google.com de la Google,
www.yahoo.com de la Yahoo şi www.bing.com de la Microsoft
 Blog-uri şi pagini personale
• Accesul la informaţii a devenit extrem de facil şi în sensul
de a putea publica informaţii către alţii. Deoarece sunt
necesare anumite competenţe pentru a putea scrie
informaţiile în format HTML, au apărut o serie de aplicaţii
web care pot preluat informaţiile intr-un format uşor
accesibil utilizatorului spre a-l publica pe site-ul web.
Astfel au apărut blogurile şi paginile personale care sunt
situri web întreţinute de către utilizatori. Aceşti utilizatori
se folosesc de o infrastructură de publicare de informaţii
fără a fi necesar să dobândească cunoştinţe avansate de
programare web.
 Really Simple Syndication (RSS)
• Având la dispoziţie un număr din ce în ce mai mare de bloguri
sau situri de ştiri în care se publică informaţii cu o frecvenţă din
ce în ce mai mare, utilizatorii au nevoie de o serie de unelte
care să poată periodic verifica automat, ce informaţii au fost
publicate şi sa extragă de acolo informaţiile relevante.
• Astfel au apărut programele de tip RSS – Really Simple
Syndication, care sunt capabile în mod automat să meargă pe
Internet să acceseze anumite situri (preconfigurate anterior),
situri cu ştiri de exemplu şi să afişeze utilizatorului final o
singura pagină cu titlurile informaţiilor publicate, fără a mai fi
nevoie ca utilizatorul să acceseze fiecare pagină în parte, în care
este publicată informaţia căutata.
 Care sunt avantajele unui flux RSS ?
• Accesaţi aproape instantaneu ce au fost
publicate, ultimele ştiri, noutăţi şi articole;
• Puteţi urmări mult mai multe site-uri în acelaşi
timp;
• Un singur site poate să ofere mai multe fluxuri
RSS. De exemplu un flux transmite integral
articolele, altul este flux parţial (se pot citi doar
două-trei paragrafe din fiecare articol), în timp
ce un al treilea flux este destinat comentariilor.
 Podcast
• Un podcast este un fişier digital – audio sau video – sau o serie de
fişiere, ce sunt distribuite pe Internet sau prin fluxuri ale unor
instituţii, pentru a fi ascultate pe lectoare media portabile sau pe
computere personale (PC). Aceasta înseamnă că un utilizator de
Internet poate asculta sau privi, oricând o doreşte, programe care au
fost descărcate automat de pe Web. Termenul „podcast” este o
combinaţie între iPod, lectorul portabil de muzică portabilă Apple
Computer, şi transmisie.
• Podcastigul este bazat pe tehnologia RSS (really simple syndication).
Utilizând un şir automat, fişierul audio sau video este descărcat
imediat pe un PC. Programul instalat pentru podcasting controlează
periodic actualizările şi, când găseşte un fişier nou, îl transferă
automat în PC.
 Aspecte de securitate
• Obiective de securitate
• Internetul a deschis noi perspective în ceea ce priveşte
accesul al informaţii şi metode comunicare. Acesta
interconectare a mai multor reţele şi accesare rapida a
oricărei informaţi din orice colţ al lumii, aduce şi o serie de
riscuri de care utilizatorii trebuie să ţină cont. Internetul a
devenit şi un bun mediu de răspândire a viruşilor
informatici şi a activităţilor de fraudă şi furt.
• De aceea accesul la informaţiile de pe Internet trebuie să
se realizeze într-un mediu securizat, care să protejeze
utilizatorii de diferite riscuri.
Ameninţări specifice activităţilor online
• Malware: Un utilizator poate fi păcălit sa descarce de pe internet şi sa instaleze în
calculator un program care nu este tocmai bine intenţionat şi consecinţele pot fi
destul de grave cum ar fi: furtul de informaţii, pierderea de informaţii prin
ştergerea de fişiere, blocarea accesului la propriul calculator şi altele.
• Virus: sunt programe care se pot replica singure infectând alte fişiere care sunt
schimbate în mod frecvent între utilizatori. Există riscul să descărca din Internet un
virus prin intermediul unor fişiere de interes preluate de pe alte situri web sau de la
alţi utilizatori.
• Cal Troian: este o aplicaţie de tip malware care pretinde a fi cu totul altceva. Scopul
este de duce în eroare utilizatorul şi de a-l convinge să descarce şi să instaleze
aplicaţia respectivă.
• Spyware: sunt aplicaţii care o dată instalate în calculator monitorizează şi trimit în
Internet la anumite adrese informaţii din calculatorul personal fără consimţământul
utilizatorului.
• Viermi: sunt programe care se pot replica singure în Internet prin intermediul
programelor de comunicare si execută acţiuni cu efect nedorit asupra utilizatorilor.
 Phishing
• Prin furtul de identitate însemna că o persoana anonima îşi
însuşeşte identitatea altei persoane fără consimţământul
acesteia. Victima unei astfel de fraude poate constata sau
nu, că se realizează anumite tranzacţii (bancare sau de altă
natură) în numele său fără a-şi da acordul. Rezolvarea
acestor incidente presupune cooperarea între mai multe
instituţii, inclusiv Poliţie şi furnizorii de servicii Internet.
• Cele mai des întâlnite metode de furt de identitate este
phishing sau pharming. Prin intermediul acestor metode
utilizatorii sunt duşi în eroare şi convinşi să furnizeze
informaţii confidenţiale.
 Măsuri de asigurare a securităţii
• Securizarea site-urilor web: Siturile web pot fi protejate de
accesul neautorizat prin sisteme de autentificare, iar accesul este
permis doar persoanelor autorizate în urma autentificării acestora.
O posibilă scurgere de informaţii poate fi atunci când cineva, o a
treia parte, poate ajunge să inspecteze traficul de internet şi poate
intercepta comunicaţiile între utilizatori şi serverele web.
Utilizatorii nu pot şti care este traseul de a ajunge la un server web
şi acest traseu poate presupune parcurgerea mai multor reţele şi
rute asupra cărora nu avem un control. Pentru a proteja
conţinutul, proprietarul serverul web poate instala un sistem de
criptare/decriptare, astfel încât tot traficul între serverul web şi
browserul web folosit de utilizator să fie criptat.
• În acest scop se foloseşte un mecanism de criptare
folosind chei simetrice pe o infrastructura de PKI (Public
Key Infrastructure). Sistemul de chei simetrice foloseşte
două parole, ce încriptează o parola doar cealaltă poate
decripta şi invers. În această situaţie serverul web
foloseşte o parolă pentru a cripta traficul şi clientul o
foloseşte pe cea dea doua pentru a decripta traficul.
Aceste parole sunt stocate într-o structură de date numită
şi certificat digital. Aceste certificate sunt emise de către
o autoritate de certificare, care are şi rolul de a verifica
identitate celui care solicita astfel de certificate.
• Se poate observa că în bara de adrese web,
protocolul folosit este https şi nu http. „S” vine de
la „Secured”. La dreapta adresei web vedem o
pictogramă simbolizând un lacăt închis. Acest
simbol indică că avem o conexiune criptată folosind
o infrastructura pe sistem de chei simetrice. Dacă
dorim să verificam identitatea sitului web, dăm
click pe pictograma cu lăcăţelul şi apare un meniu
în care efectuăm click pe View Certificate.
Va apare o fereastră în care avem informaţii despre
certificatul digital emis pentru acel site web.
 Firewall
• Alte metode protecţie împotriva aplicaţiilor de
tip virus este instalarea şi activarea unui
program de tip firewall. Windows are predefinit
şi instalat un astfel de program.
• Rolul acestor programe este de a filtra traficul de
reţea şi de a permite să intre în calculator doar
traficul de pe porturile autorizate. În aceste mod
sunt eliminate multe riscuri de a permite accesul
neautorizat la calculatorul dumneavoastră.
 Navigarea pe web
• Navigarea web se realizează destul de uşor. Utilizatorul trebuie să
pornească aplicaţia de tip browser. În cazul nostru vom folosi browserul
implicit instalat pe calculatoare, Internet Explorer de la Microsoft. Acesta
se poate accesa prin click pe pictograma sub forma unui „e” aflată pe bara
de start lângă butonul de start.
• O data pornit browserul web, în partea de sus unde se află bara cu adresa
web se introduce adresa web pe care vrem să o accesăm in format URL şi
după tastăm Enter. Browserul va accesa serverul web şi va solicita
conţinutul html de la adresa respectivă. Pe măsură ce primeşte acest
conţinut browserul începe să-l afişeze în pagina web. Viteza cu care este
afişat conţinutul depinde de viteza conexiuni la internet de care dispunem
dar şi de capacitatea serverului de răspunde cererilor primite de la
utilizatori. Un server aglomerat va răspunde mai greu cererilor din partea
utilizatorilor.
• Deschiderea unei noi ferestre cu ajutorul aplicaţiei Internet Explorer
Atunci când aveţi deschisă aplicaţia Internet Explorer şi doriţi să mai deschideţi o
pagină web puteţi alege opţiunea New Window din meniul File. Se observă că şi
apăsarea simultană a tastelor Ctrl+N duce la deschiderea unei ferestre noi.
 
• Oprirea încărcării unei pagini web
După ce aţi început să încărcaţi o pagină web dacă doriţi să întrerupeţi procesul de
încărcare al paginii puteţi apăsa butonul existent pe bara de instrumente a aplicaţiei,
sau puteţi alege opţiunea Stop din meniul View.
• Se observă că şi apăsarea tastei Esc duce la oprirea încărcării paginii.

• Actualizarea unei pagini web

După ce aţi încărcat o pagină web, dacă nu au fost afişate toate datele puteţi alege
reîncărcarea paginii apăsând butonul existent pe bara de instrumente a aplicaţiei, sau
puteţi alege opţiunea Refresh din meniul Vlew.
Se observă că şi apăsarea tastei F5 duce la reîncărcarea paginii web.
 Utilizarea funcţiei Help
• Atunci când vă aflaţi în impas şi nu ştiţi ce să
faceţi puteţi apela la funcţia Contents and
Index din meniul Help. Şi apăsarea tastei F1
duce la deschiderea funcţiei Help.
 Accesarea paginilor web. Accesarea unui
URL
• Pentru a accesa o pagină de web trebuie să
scrieţi în bara de adrese adresa paginii
respective. De obicei o adresă de web începe
cu www, ca de exemplu www.ecdl.org.ro. Dar
de fiecare dată după ce aţi introdus o adresă
în bara de adrese şi aţi apăsat butonul Go ,
începe încărcarea paginii web şi adresa web se
modifică devenind: http://www.ecdl.org.ro/.
URL-ul paginii de web.
 Navigarea către paginile vizitate
• Pentru a reîncărca paginile vizitate se pot folosi
butoanele Back şi Forward
existente pe bara de instrumente.
• Butonul Back realizează întoarcerea la pagina
anterior vizitată sau la una dintre paginile vizitate
anterior. Dacă după ce aţi apăsat butonul Back
doriţi revenirea la pagina respectivă puteţi apăsa
butonul Forward. Funcţia opusă butonului Back
este oferită de butonul Forward.
 Modificarea setărilor
• Browserul web poate fi configurat cu anumiţi parametrii de
funcţionare pentru a ne facilita lucrul. De exemplu putem schimba
pagina implicită. Browserul poate avea o pagină implicită care să fie
accesată şi afişată în momentul în care pornim aplicaţia de browser
fără a mai fi nevoie să introducem de mâna adresa respectivă. De cele
mai multe ori se setează ca pagină implicită pagina unui motor de
căutare. Pentru a modifica pagina implicită vom folosi utilitarul de
configurare a browserului Internet Explorer. Acesta poate fi accesat
dând clic pe pictograma ce reprezintă o roata dinţată aflată pe bara
de unelte în partea dreaptă a barei cu adresa web . Dacă ţinem
mouse-ul nemişcat deasupra sa va apare o mica fereastră ce conţine
textul „Tools”. Dacă dăm click pe această pictogramă va apare meniul
de instrumente (Tools) a programului Internet Explorer.
• Din acest meniu dăm clic pe opţiunea
„Internet Options”. În urma acestui clic va
apare fereastra utilitarului de configurare
pentru Internet Explorer.
 Afişarea sau ascunderea pozelor într-o
pagină web
• Pentru ca o pagină web să fie încărcată mai
repede există opţiunea de afişare a ei cu sau
fără pozele cuprinse în pagina respectivă.
Această opţiune se găseşte în meniul Tools-
Internet Options. În fereastra Internet
Options alegeţi meniul Advanced.
• Afişarea adreselor paginilor vizitate anterior
Cu ajutorul unui clic pe săgeata din dreapta barei de adresă se pot vizualiza
toate adresele vizitate până în momentul respectiv. Pentru a revizualiza o
pagină se selectează adresa ei din listă.
 
• Ştergerea adreselor din bara de adrese
Ştergerea adreselor aflate în bara de adrese se realizează din meniul Tools-
Internet Options. Pentru a şterge adresele din bara de adrese apăsaţi
butonul Clear History. Va apărea o casetă de dialog ce vă va întreba dacă
sunteţi siguri că doriţi să ştergeţi toate adresele.
Dacă nu vreţi să ştergeţi toate adresele ci doar anumite adrese vizitate într-
o zi atunci apăsaţi butonul History existent pe bara de instrumente. Acum
în partea stângă a ferestrei va apărea o mică fereastră cu toate adresele
vizitate.
Dacă doriţi să ştergeţi toate adresele pe care le-aţi vizitat acum 2
săptămâni daţi un clic dreapta pe imaginea corespunzătoare şi alegeţi
opţiunea Delete. Şi în acest caz va apărea o casetă de dialog ce vă va cere
să confirmaţi ştergerea adreselor.
 Utilizarea semnelor de carte (bookmarks)
• Plecând de la o pagina web sau de la rezultatul unei căutări web
putem ajunge în alte pagini de interes şi ne dorim să putem salva
adresa paginii respective pentru a putea să o accesăm şi la o dată
ulterioară. În acest caz browserele ne pun la dispoziţie un sistem de
tip „semn de carte”, mai exact ne permite să stocăm în mod
automat adresele de interes şi să le organizăm pe capitole şi ierarhii,
similar cum am face într-o agendă proprie cu adrese a diferitelor
puncte de interes.
• Acest sistem este regăsit în browserele web sub denumirea de
„bookmark”. Pentru a accesa acest sistem în Internet Explorer,
trebuie să dăm click pe pictograma ce reprezintă o stea, aflată pe
bara de unelte. Acesta va deschide un meniu ce ne oferă acces la
sistemul de bookmark şi istoric.
• În cazul lui Internet Explorer semnele de carte
se numesc „Favorites”. Dacă dorim ca adresa
paginii de web curente (cea deschisa în
broserul web) sa fie trecută ca semn de carte,
atunci vom da click pe butonul „Add to
favorites”
 Utilizarea formularelor on-line
• De cele mai multe ori paginile web sunt interactive. Ne
sunt afişate formulare în care noi introducem informaţii
în baza cărora sistemul decide paşii următori. De
exemplu dacă dorim să ne creăm cont pe un site de
socializare, trebuie să completăm un formular web şi
datele noastre de identificare pe care dorim sa le
folosim. Pentru captarea informaţiilor de la utilizator,
siturile web folosesc aşa numitele formulare web, ce
conţin elemente care pot citi informaţiile introduse de
utilizator. În imaginea de mai jos avem un astfel de
formular.
• TextBox – sub forma unor dreptunghiuri în care utilizatorul poate introduce un text. În cazul
nostru câmpul este numit „Name”
• RadioButton – sunt folosite pentru situaţia în care utilizatorul este pus să aleagă între mai
multe opţiuni afişate. În cazul nostru se referă la „Sex”, cele două opţiuni sunt ‚Male”
respectiv „Female”.
• DropBox- o căsuţă de selecţie a unei valori dintr-o listă, pe ecran fiind afişată doar valoarea
selectată. Pentru a selecta o altă valoare utilizatorul trebuie să dea clic pe butonul cu săgeată
în jos de lângă câmpul care afişează valoarea. În cazul nostru este câmpul „Eye Color”
• CheckBox – este folosit pentru a capta informaţii de tip true sau false, pentru a selecta una
sau mai multe valori. În cazul nostru (vezi imaginea de mai sus) se referă la câmpul” „Check all
that apply” cu cele două opţiuni „Over 6 feet tall” şi „over 200 punds”, aici se poate selecta o
opţiune, amândouă sau niciuna. Diferenţa faţă de radio buton este că la Radiobutton trebuie
ales în mod exclusiv una din opţiuni.
• TextArea – este similară cu un câmp de tip text doar că acesta permite captarea unui text mai
mare şi pentru a facilita utilizatorul în introducerea textului, acest câmp este mai mare
putând fi pe mai multe linii. În cazul nostru se refera la câmpul „Describe your athletic ability”.
• Button – similar cu un buton din orice alta fereastră din sistemul Windows. Butoanele în
pagina web pot fi reprezentate şi cu o pictogramă sau imagine.
• Link – este o legătură câtre o alta pagină web fie de pe acelaşi site web fie din alt site web.
Acesta apare în pagina web fie sub forma unui text marcat cu o culoare diferită pentru a fi
evidenţiat, sau sub forma unui imagini. Prin clic cu mouse-ul pe un link browserul va deschide
pagina spre care link-ul face legătura.
 Căutarea informaţiilor în Internet; opţiuni
avansate de căutare
• Căutarea este realizată prin introducerea textului dorit în
câmpul de căutare din pagina www.google.com şi apăsarea
tastei Enter, sau clic pe butonul Căutare („Search”), după care
Google va afişa rezultatul căutării sub forma unei liste de
pagini ce conţin textul căutat. Ordinea în care sunt listate
aceste pagini este dată de relevanţa conţinutului relativ la
textul pe care dorim să-l căutam.
• Prin intermediul Google se pot realiza căutări
mai avansate, în care putem să specificăm o
anumită combinaţie de cuvinte definind o
serie de filtre suplimentare
 Poşta electronică
• Pentru ca un utilizator să poată accesa serviciul de poşta
electronică acesta are nevoie de o cutie poştala deschisă
pe unul din serverele de email. Pentru a crea o cutie
poştala pe serverul de email al instituţiei unde lucrează,
utilizatorul trebuie să apeleze la personalul care
administrează infrastructura IT pentru a crea astfel de cutii
poştale, şi utilizatorul va primi o adresa de email de tipul:
• <<nume_adresa>>@<<nume_domeniu>>.ro .
• În cazul nostru, .ro face referire la un domeniu înregistrat
în România.
Dintre cele mai cunoscute domenii
generice putem enumera:
corn Organizaţii şi societăţi comerciale
edu Instituţii educaţionale
gov Organizaţii guvernamentale
int Organizaţii internaţionale
mii Organizaţii militare
net Centre de administrare a reţelelor mari
org Organizaţii non - profit
• Domeniile de ţară în general sunt din două
litere şi corespunde codului internaţional al
maşinilor
au Austria
ca Canada
ch Elveţia
de Germania
fr Franţa
it Italia
pi Polonia
ro România
ru Rusia
uk Marea Britanie
• Avantajele folosirii poştei electronice (viteza de transmitere, costuri
scăzute, flexibilitatea folosirii unul cont de mail din diferite locaţii)
• Poşta electronică a devenit o modalitate foarte folosită de
comunicare şi trimitere a mesajelor. Este foarte utilizată datorită:
• Costului redus - este mult mai ieftin trimiterea unui mesaj cu
ajutorul poştei electronice decât modalitatea clasică de
corespondenţă. De exemplu dacă doriţi să trimiteţi o scrisoare într-o
ţară străină costul acesteia este foarte mare. Dacă trimiteţi mesajul
cu ajutorul unei poşte electronice acesta va costa 2 impulsuri de
telefon (dacă folosiţi o conexiune dial-up).
• Transmiterea şi primirea mesajelor se realizează cu viteze foarte
mari.
• Puteţi trimite şi primi mesaje oriunde vă aflaţi dacă aveţi un
calculator cu o conexiune la Internet
 Microsoft Outlook 2010
• Microsoft Outlook 2010 este unul dintre cele mai
avansate programe de poştă electronică şi lucru
colaborativ. La nivelul unei companii se poate instala
o infrastructură de servere de comunicaţii bazate pe
Microsoft Exchange pentru a putea pune la dispoziţia
utilizatorilor o platformă de lucru colaborativ. O astfel
de platformă colaborativă depăşeşte cu mult definiţia
sistemului de mesagerie electronică. Prin intermediul
lucrului colaborativ, mai mulţi utilizatori pot partaja
informaţii de tip calendar, activităţi şi alte informaţii.