Emulsii

•DEFINITIE:Sisteme disperse eterogene ,fluide , constituite din

doua faze nemiscibiledisperse
DEFINITIE:Sisteme eterogene
dispersate ,fluide
una in alta , constituite din
cu ajutorul
doua faze nemiscibile dispersate una in alta cu ajutorul
emulgatorilor
emulgatorilor
• Una din faze se afla divizata fin in cealalta faza si anume:
– Faza dispersata , care este maruntita ( divizata ) sub forma de picaturi
mici = faza interna = faza discontinuua ; cele mai multe emulsii
conventionale au particule cu diametrul cuprins intre 0,5 – 100
micrometri
– Faza dispersanta = faza externa = continuua = mediu de dispersie
• Ambele faze ale emulsiei sunt lichide , cu prop fizice distincte
si la suprafata de contact se formeaza o tensiune interfaciala
care impiedica dispersarea
• Agitarea energica a celor doua faze conduce la
amestecarea temporara a acestor doua lichide = sist
eterogen instabil dpdv termodinamic Stabilitatea o
vom realiza cu ajutorul emulgatorului
• 1.Functie de raportul dintre
• cele doua faze emulsiile pot fi :
– Emulsii apa in ulei A/U
=H/L in care apa este dispersata
in ulei ce constituie faza externa
– Emulsii ulei in apa U/A = L/H in care uleiul este dispersat in
apa ce constituie faza externa
• In general tipul de emulsie este determinat de
emulgator , faza in care acesta este solubil devenind
faza externa
• 2.Fct de marimea part dispersate , MJ Rosen 1989
distinge urmatoarele 5 tipuri de emulsii :
– 1.Macroemulsii – em opace , sunt emulsiile clasice cu dim
part > 400 nm
– 2.Microemulsiile – dispersii omogene de lichid in lichid ,
transparente care contin cant f mici de ulei , apa si
surfactanti ( in gen 15 % surfactant ptr un amestec in parti
egale de ulei si apa )cu dimens part < 100 nm = emulsii
micelare
• -3. Miniemulsii – dispersii de lichid in lichid , alb
albastrui cu marimea part 100-400 nm
• -4. Emulsii duble si multiple = emulsii de emulsii in
care part dispersate sunt ele insasi emulsionate fiind
de tipul H/L/H sau L/H/L
• -5. Lipozomii -vezicule sferice a caror membrana este
compusa dintr-un strat dublu de molecule de
fosfolipide(lecitina ) in care compartimentul central
este apos sau contine solutii apoase
• Fr X defineste emulsiile ca fiind : prep farm lichide mai mult
sau mai putin vascoase constituite dintr-un sist dispers
format din doua faze lichide nemiscibile realizat cu aj unor
emulgatori si destinat adm int sau ext
• Fr X prevede :numai em L/H sa se administreze intern
• Unele emulsii adm pe piele= linimente ( lat . lino, ere = a unge
cu ceva ) .
• Linimentele
Linimentele de
de tip
tip emulsie
emulsie sunt
sunt forme
forme farm
farm lichide
lichide cu
cu aspect
aspect
laptos care
laptos care se
se adm
adm sub
sub forma
forma de
de frictii
frictii sau
sau aplicatii
aplicatii pe
pe piele
piele

• In compozitia acestora intra sapunuri sau alte subst cu act

emolienta , revulsiva , analgezica
• Linimentele pot fi :
– Emulsii de tip L/H – linimentul amoniacal
– Em H/L – linimentul de calciu
• Emulgatorul se formeaza in timpul prepararii emulsiei la cald dintre ac
grasi liberi din uleiuri si componentele alcaline ale fazei apoase
• Alte forme farm sub forma de emulsii : med oftalmice , pic ptr nas ,
ureche , forme parenterale
• Emulsii solide :
– Emulgate sau em uscate de tip L/H care au ca emulgator: lapte
degresat pulverizat , albumina vegetala . Se obtin prin atomizarea
emulsiilor ; prin amestecarea cu apa ex tempore se obt em lichide

– Em adsorbite uscate cu eliberare modificata sau intarziata a unor

subst medicamentoase utilizand dioxidul de siliciu ( silicea ) . Prod obt
are un aspect pulverulent care se poate comprima sau introduce in
capsule operculate
 Avantajele emulsiilor
• 1. -Adm avantajoasa a uleiurilor medicinale sau a altor
produse lipofile deoarece gustul fazei int este mascat –
laxative pe baza de ul parafina ,ricin
• 2.-Em U/A sunt mai usor absorbite – vit liposolubile adm pe
cale orala sub forma de emulsii decat adm sub forma de sol
uleioasa
• 3.-Adm externa a emulsiilor lichide permite diferentierea act
care poate fi de suprafata sau la nivelul straturilor int ale
pielii .Astfel em U/A se fol ptr prep dermatocosmetice
lavabile iar cele A/U ptr obt de prep emoliente si de curatire
• 4.-Em parenterale iv constituie o metoda avantajoasa de
hranire a organismului cu el nutritive , care la anumiti bolnavi
nu pot fi adm oral
• 5.- Rezolvarea dpdv tehnologic la receptura a dificultatilor
legate de prezenta a doua lichide nemiscibile intr-un rp
• 6. Cresterea biodisp orale a unor substante medicamentoase
poate duce la cresterea concentratiei totale absorbite ; prin
inducerea scaderii motilitatii gastrointestinale are ca urmare
intarzierea eliminarii sm
• 7.Unele em iv sunt utilizate ca ag de diagnostic – examinare cu
raze x
• 8.Prezenta unui emulgator in emulsia realizata cu o subst
insolubila in apa cu tendinta la cristalizare evita aparitia de
tromboflebite – adm topica mult mai usor
• 9.Pot fi emulsii depot cu ef retard
10. Evita degradarea unor subt medic prin hidroliza sau oxidare
• 11. Lipozomii se utilizeaza ca vehicule cu act tinta ptr celule
inflamatoare , etc
• Dezavantaje
– 1.-Prep dificila , proc tehnologice de fabricare speciale
– 2.-Stabilitate fizica mai mica decat formele lichide , putand
apare fen de coalescenta , cremare ,separare a fazelor ,
inversare a tipului de emulsii
– 3.-Stabilitate chimica redusa datorita autooxidarii fazei
lipofile – asocierea de stabilizanti
– 4.Stabilitate microbiologica redusa – asociere de
conservanti
 1.Rolul emulgatorilor
• 1.-Asigura stabilitatea emulsiilor , doar ei singuri
• 2.-Se mai numesc si emulgatori primari
• 3.-Sunt constituiti din mol polare care adaugate in faza in care
sunt solubile , se adsorb si se orienteaza la interfata celor
doua lichide producand o reducere a tens interfaciale si
formand pelicule in jurul part fazei int
• 4.-Emulgatori secundari sau cvasiemulgatori =
pseudoemulgatori care singuri nu pot da emulsii stabile , dar
prin asociere cu emulgatori propri- zisi = emulsii stabile .Se
mai numesc si stabilizatori de emulsii si act prin marirea
vascozitatii fazei ext sau prin atenuarea diferentei dintre faze
• Mecanismul de actiune depinde de structura
lor fizico chimica
• Deosebim 3 tipuri de emulgatori :
– 1.Tensioactivi
– 2.Coloizi hidrofili
– 3.Solide fin pulverizate : saruri de metale grele ,
bentonita
• 1.-Tensioactivii – mec de actiune – reducere tens la interfata
a doua lichide nemiscibile
• Pot actiona
• - ca ag de spargere a spumei
• - emulg de tip A/U si U/A
• - umectanti
• - solubilizanti
• Tensioactivii = tenside = ag de suprafata au in molecula lor
atat gr hidrofile ( lipofobe ) cat si grupari lipofile ( hidrofobe )
– structura ce permite afinitate atat fata de faza apoasa cat si
de cea uleioasa = amfifile
• O reprezentare schematica a unui emulgator se face printr-un
dreptughi care reprezinta catena de hidrocarbura apolara si un
cerc care simbolizeaza partea polara
• Mecanism de actiune a tens monovalenti ( sapunul de Na ):
– 1.Scad tens interfaciala : inconjura part fazei int si
formeaza un film monolecular determinand o micsorare a
tendintei de coalescenta a pic fazei int
– Gruparile hidrofile se orienteaza catre faza apoasa , iar cele
lipofile catre faza uleioasa
– Acest mecanism este prezent daca tensioactivul este in
echilibrul fata de cele doua faze
– Cand subst are un accentuat caracter hidrofil sau lipofil se
dizolva rapid in una din faze si nu se concentreaza la
interfata
 Reprezentarea grafica a unui tensioactiv
O
• C17H33--C
H

cercul reprezinta partea polara hidrofila iar dreptunghiul partea nepolara

• Filmul format tb sa aibe :
– Rigiditate
– Elasticitate
– Capacitate de regenerare prin agitare
• Formarea emulsiilor
• I . Teoria penei :emulg hidrosolubili au portiunea
hidrofila voluminoasa si larg deschisa datorita
hidratarii . Partea hidrofoba ( restul de ac gras ) se
orienteaza catre faza uleioasa si formeaza un film
monomolecular curbat
• Orientarea fiecarei molecule a fost asemanata cu o
pana
Film monomolecular al unui sapun
monovalent
Apa

ulei
• In cazul sapunurilor bivalente – orientarea este
inversa – catena de acid gras dubla ocupa un loc mai
mare , hidratarea este mai redusa si rezulta o
orientare a filmului monomolecular care duce la
formarea unei emulsii A/U

• Unele sapunuri de metale alcaline pot pp la interfata

functionand ca emulgatori si sub forma de pulberi
fine
Filmul monomolecular al unui sapun
bivalent

ulei

•apa
• Asociatii de emulgatori :
• Un emulg hidrofil sau asocierea unui emulg
hidrofil cu unul lipofil duce la formarea unui film
complex cu rezultate mult mau bune :
• -polisorbati(tween) + spanuri ,
• - stearat de sodiu cu colesterol;
• -lauril sulfatul de na cu monostearatul de gliceril ,
• -tragacanta + span
• Tipul de emulsie care rezulta este dependenta de
balanta H/L a fiecarui agent si de proportiile acestora

• Mec de actiune a perechilor de emulgatori :cetil

sulfat de na + colesterol :se formeaza un film
complex . Filmul monomolecular ionizat se produce
daca este prezent si compusul neionic colesterolul .
Formarea filmului depinde de interactiunea dintre
portiunile polare si nepolare ale moleculelor – este
o emusie stabila
• HLB-ul optim de stabilitate al emulsiei
depinde însă si de HLB-ul optim al uleiului de
emulsionat. Valorile HLB al unor uleiuri
frecvent folosite în practică sunt:
• • ulei de floarea soarelui: 8,5;
• • ulei de ricin: 8,0-12 (pt. 40% ulei);
• • ulei de ricin: 14,0 (pt. 20% ulei);
• • ulei de parafină: 10,5 (pt. 50% ulei);
• • ulei de parafină: 8,5-9-11 (pt. 20% ulei).
• Cetil sulfatul de na si alc oleic – formeaza un
film cu invelis slab si em este putin stabila
• Alc cetilic si oleatul de na – dau o complexare
slaba si em rezultata este nestabila .Datorita
dublei leg dintre alc cetilic si oleatul de na este
redusa acoperirea la suprafata
• 2. Coloizii hidrofili : marea majoritate a emulgatorilor
• Mecanism de actiune
 -Act la interfata ulei in apa .
 2.1-Formeaza filme multimol si
 - nu produce o scadere apreciabila a tens superficiale
•
• Mec de formare a emulsiilor se explica prin formarea unui film
puternic care rezista la contopirea part .

• 2.2.Totodata determina o crestere a vascozitatii mediului de

dispersie – ag de ingrosare

• Aceste subst formeaza filme multistratificate si dau em U/A –

guma arabica , gelatina , alginati, mc, cmc na

• 2.3. Confera sarcina electrica particulei.

• 3. Subst solide fin pulverizate- part unor subst solide
sub forma de pulbere fina sunt umectate atat de apa
cat si de ulei .
• Mecanism de actiune:
• Ele se absorb la interfata si produc un film special
,rezistent in jurul part stabilizand emulsia
• Subst care sunt umectate mai mult de apa – em U/A
si invers
• Ex :saruri de metale grele , bentonita
 2.Caracteristicile si alegerea
emulgatorilor
• Alegerea unui emulg este determinata de caract H/L si de
tipul de emulsie dorit ptr un ulei dat si o faza apoasa data
• 2.1 Sistemul HLB
• M.C.Griffin a propus sist HLB prin atribuirea unei valori
numerice fiecarui emulg functie de balanta hidrofil/ lipofil
( HLB )- 1- 50
• Valoarea numerica rezulta din calculul raportului
stoechiometric dintre proportia lipofila si hidrofila a mol
respective
• Valoarea HLB reflecta o serie de caractere :
– Solubilitatea in apa sau ulei
– Constanta dielectrica
– Tens interfaciala
 In genaral amestecurile de emulgatori dau rezultate
mai bune, decat singuri
• Este importanta determinarea concentratiei in cazul
asociatiei de emulg .Calculul se face prin insumarea
valorilor dependent de proportie
•
• Spanurile ( esteri ai sorbitolului ) – lipofile si au valori
scazute = 1,8- 8,6

• Polisorbatii ( derivati polioxietilenici ai spanurilor ) –

hidrofili si au val HLB intre 9,6 -16,7 = tween
• Scara cifrica a valorilor HLB este intre 1-50

• Punctul de echilibru la care hidrofilia = lipofilia = 10

• O val HLB > - subst hidrofila si invers; rezulta em U/A
• Astfel HLB = 3-6 – rezulta em A/U ;prop
antispumante
• Tensioactivii cu val HLB = 8-18 – em U/A ;
• Tens cu valori 13-16 spumifica = detergenti
• Tensioactivii ca val > 16 , solubilizanti ptr sist apoase
• O apreciere aproximativa a valorii HLB se obtine prin
determinarea comportamentului tensioactivului in apa

• La valori 1-3 – substantele nu se disperseaza in apa

• Intre 3- 6 dispersie slaba
• Intre 6-8 – dispersie laptoasa dupa agitare viguroasa
• Intre 8-10 – dispersie laptoasa stabila
• Intre 10 -13 – aspectul este translucid pana la limpede
• Peste 13 – sol clara
• 2.2 Valoarea HLB necesara
• Cifra ceruta de o anumita faza uleioasa ptr ca
aceasta sa dea cu apa o emulsie stabila de tipul
dorit = val HLB necesara
• Ex : ac oleic cu
• - HLB =6 da o emulsie A/U
• - HLB = 15-16 da o em U/A

• Parafina cu HLB = 4 – em A/U

• 2.3 Alegerea emulgatorului depinde de:
– Tipul de emulsie
– Calea de adm
– Aparatura
• Trebuie sa fie eficace la conc mici 1-2 % daca
sunt folositi la prep med
• Sa fie inerti dpdv farmacologic
 3.Proprietatile fizice
• 3.1 Marimea particulelor –
– 0,2- 0,5 μm -ptr emulsii obt in aparatura mecanizata
– 5-10 μm -em preparate la mojar
– 25 μm – emulsionare incompleta sau inceput de
descompunere a emulsiei
• Distributia picaturilor dupa marime arata ca in timp
distributia marimii picaturilor se modifica :
• Nr picaturilor mici este diminuat , creste nr
picaturilor mari si emulsia devine instabila
 – se refera la proportia procentuala care reprezinta
faza int fata de volumul total al emulsiilor
• 3.2.In mod normal faza int nu depaseste 50 % din
volumul total , altfel emulsiile au o stab redusa
• 3.3 Prop optice – o emulsie obisnuita are un aspect
laptos , opac , datorita indicilor de refractie diferiti ai
celor doua faze

• Emulsia devine mai opaca si mai alba , pe masura ce

gradul de dispersie a fazei int creste
• 3.4 Miscarea browniana – part foarte mici cu
diametrul 0.5 microm executa miscari neregulate –
zig-zag ( browniana ) datorita en cinetice a pic care se
deplaseaza cu o viteza cu atit mai mare cu cat
globulele sunt mai mici
• Acest fenomen influenteaza negativ stabilitatea
emulsiilor , deoarece in urma ciocnirii dintre
particule se produce coalescenta daca aceste part nu
au fost protejate cu un film flexibil si rezistent
• Cresterea vascozitatii mediului ext duce la emulsii
stabile
• 3.5 Vascozitatea – emulsiei depinde de
-a.vascozitatea fazei externe
-b.Vascozitatea fazei disperse (interne)
-c.Conc fazei dispersante(externe)
-d.Gradul de dispersie
-e.Natura emulgatorului

• -a.Vascozitatea fazei externe depinde de vascozitatea

lichidului dispersat ca atare, de emulgatori , de alti
stabilizatori , si de alte subst dizolvate
• -Coloizii hidrofili ( ag de ingrosare ) conduc la cresterea
vascozitatii fazei externe – stabilitate
• -b.Vascozitatea fazei interne – mai putin importanta
•
• -c.Conc fazei dispersante – o conc mai mare poate duce la
cresterea vascozitatii

• -Marirea vascozitatii este mai lenta la inceput dupa care

cresterea este mai accentuata , peste care , cand
depaseste valoarea maxima apare faza de inversare

• -d.Gradul de dispersie – cu cat gardul de dispesie este mai

avansat , cu atat em este mai vascoasa
 -e.Natura emulgatorului – vascozitatea creste odata cu
cresterea concentratiei emulgatorului datorita adsorbtiei pic
de catre emulgator
• Prop reologice – pot suferi modificari in ceea ce priveste
curgerea sau la preparare sau in timpul pastrarii sau in timpul
folosirii
• Em de uz int tb sa aibe o curgere convenabila ptr a se putea
adm
• Em de uz ext tb sa aibe o capac convenabila de intindere ptr
a fi o emulsie de calitate
• Em parenterale tb sa treaca prin acul de seringa
 Determinarea tipului de emulsie
• 1. Testul diluarii – o emusie este miscibila cu un lichid
asemanator cu faza continuua
• Astfel o pic de emulsie se introduce in 5ml de apa (sau ulei) ;
daca dupa o agitare usoara pic de emulsie difuzeaza uniform
in apa , emulsia este de tip U/A;(si la fel daca mediul este
uleiul;in acest caz, emulsia este de tip A/U)
• 2 . Testul colorarii – in prezenta unui colorant solubil in apa ,
em de tip U/A se coloreaza uniform si invers ptr un colorant
liposolubil
• 3. Testul conductibilitatii electrice – apa si sol apoase sunt
bune conducatoare de electricitate deci emulsiile de U/A
permit trecerea curentului electric , identificand astfel tipul de
emulsie
• Masurarea conductibilitatii da indicatii asupra
finetii si stabilitatii unei emulsii de tip U/A
• Un coef mare inseamna un grad de dispersie
mai avansat
• Conductibilitatea scade in timp datorita
micsorarii gradului de dispersie
• La emulsiile stabile nu apar modificari ale
conductibilitatii
• 4.Testul de fluorescenta – o serie de uleiuri dau fluorescenta
la UV la microscop .Astfel daca campul microscopic este
fluorescent em este de tip A/U , daca apar numai cateva pete
de fluorescenta – em U/A
• 5.Testul directiei de separare – cremarea sau sedimentarea
au loc fct de densitatile relative ale celor doua faze
• Uleiurile sau prod similare sunt mai putin dense decat apa
.Astfel in cazul cremarii , emulsia este de tip U/A , iar in cazul
sedimentarii avem o emulsie A/U
• Exceptie emulsia de bromoform – em U/A deoarece
bromoformul are o densitatea > apei
 Stabilitatea fizica a emulsiilor
• Se caract prin :
– Absenta coalescentei part fazei int
– Absenta separarii
– Mentinerea aspectului omogen
• Emulsiile sunt sisteme eterogene , a caror stabilitate in timp
este limitata

• Se poate modifica marimea part , nr acestora , care duc la

fenomene de nestabilitate si starea initiala se schimba
• Legea lui Stokes reda viteza de sedimentare a particulei intr-
un mediu lichid:

2r2 d1-d2 g
V=
9m

• r=raza particulei dispersate

• d=densitatea fazelor(d1=densiatea fazei interne;d2=densitatea fazei
externe)
• g=acceleratia gravitationala
• m(ɳ)=viscozitatea fazei externe
• Astfel:
• 1.Densitatea fazelor
• -cu cit diferenta de densitate a fazelor e mai mare cu atit stabilitatea
este mai mica; cind este posibil se apropie densitatile Ex:densitatea mare a
unei faze se poate micsora prin amestecarea cu ulei de floarea soarelui ;
daca densitatea fazei interne este mai mare decit a fazei externe(q1>q2)
are loc sedimentarea(em A/U)
• Cind q1<q2(diferenta negativa) particulele vor avea drum ascendent avind
loc cremarea (em U/A)
• 2. Mediul de dispersie(m)-viteza de sedimentare este invers proportionala
cu mediul de dispersie; daca” m” e mare fenomenele de instabilitate vor fi
reduse; cresterea lui “m”este factor de stabilitate. Acest lucru se realizeaza
cu ajutorul coloizilor hidrofili ca atare sau sub forma de mucilagii
• “m”se poate modifica pe timpul stocarii
 3.Raportul concentratiilor fazelor
• -Stabilitatea creste cu micsorarea concentratiei fazei dispersate (S>;C<);
astfel, in emulsiile mai diluate coliziunile dintre picaturi sunt mai reduse
• In practica intilnim diferite concentratii ale fazei dispersate:
• -uleiul de floarea soarelui 10%
• -uleiul de ricin 30-40%
• -uleiul de parafina 30-50%
• -uleiul de peste 40%
• - linimentul amoniacal 75%
• - unguente –emulsii cosmetice 95%
• Teoretic maximum procentului fazei dispersate este de 74% avind o faza
dispersata omogena cu particule sferice de dimensiuni egale
 4.Diametrul picaturii fazei
dispersate
• -Cu cit diametrul picaturilor fazei dispersate este mai mic,deci cu un
grad de dispersie a picaturilor fazei interne mare,cu atit emulsia este
mai stabila; (viteza de sedimentare creste cu patratul razei particulei)
• Marimea diametrului picaturilor fazei interne depinde de
tratamentul la care este supusa faza de emulsionat
• -la emulsiile fabricate in farmacie, gradul de dispersie a
particulelor fazei interne este redus , deci avem o stabilitate mica a
emulsiei; putem folosi mori coloidale, dar in acest caz avem o crestere
a stabilitatii si totodata o crestere a instabilitatii energetice
• Nu se poate realiza un diametru uniform al picaturilor; cel putin 2%
din particule, au dimensiunea unui sistem coloidal
 Tensiunea interfaciala;sarcina
electrica; gradul de hidratare
• 5.Tensiunea interfaciala este elementul cel mai important in
stabilitatea unei emulsii:
-emulgatorul reduce tensiunea interfaciala ( )mentininid
o energie superficiala mica si permitind mentinerea unui grad
avansat de dispersie a picaturilor fazei interne
• 6. Sarcina electrica- determina o stabilitate marita atunci cind
particulele au aceeasi sarcina electrica ; se resping
electrostatic ceea ce duce la stalilitatea emulsiei(++)(--)
• 7.Gradul de hidratare: cu cit gradul de hidratare al polimerilor
si/sau emulgatorilor , ca si a picaturilor dispersate,este mai
mare ,cu atit creste si stabilitatea emulsiei(S>;H>)
• Instabilitatea se manifesta prin :
– Cremarea,
– Ruperea ( dezemulsionarea )
– Inversarea fazelor
• Aceasta separare se poate reduce ,
– micsorand dimens pic prin omogenizare si
– crescand vascozitatea fazei ext prin adaugarea unui coloid hidrofil
• Dezemulsionarea – este separarea completa a celor doua
faze
• Mai intii globulele fazei disperse se grupeaza formand
agregate , producand flocularea , cand globulele isi pastreaza
integritatea
• In continuare are loc coalescenta cand pic
fuzioneaza si in final are loc separarea
completa a fazelor

• Aceasta transformare este un proces

ireversibil
• La emulsiile diluate viteza de rupere a em
depinde de floculare , in timp ce
• la emulsiile concentrate , viteza de rupere
este influentata de coalescenta
• Dezemulsionarea are loc in trei stadii :
 Dezemulsionarea
• 1. omogenitatea dispersarii part este nestabila ,
adica picaturile emulsiei au tendinta ascendenta sau
descendenta , dependent de densitatea celor doua
faze .Se produce o aglomerare in partea sup daca
faza int are densitate mica (A)
• 2. dispersia este nestabila – in stadiul urmator pic vin
in contact – coalescenta . Nr de part scade , scazind
si gradul de dispersie(B)
• 3. starea de emulsie este nestabila – contopirea
continua a part fazei int duce in final la separarea
celor doua faze ©
•
•

• A=ecremarea b=coalescenta c=dezemulsionarea

• A =sedimentarea
 •Dezemulsionarea
A
Cremarea

•Coalescenta
•Flocularea B

•Sedimentarea

•Stadiile de descompunere a emulsiilor

• Inversarea fazelor – o em U/A in care emulg este stearatul de
na poate fi inversata prin adaugare de CaCl2 – rezultand o em
A /U
• Inversarea poate fi produsa de raportul dintre faze
• Un ex este prep em cu guma arabica prin metoda
continentala .La inceput cand volumul de apa este mic – em
A/U , apoi prin adugarea de apa se ajunge la un punct critic
dupa care se form em U/A
• Pic fazei disperse devin treptat alungite , apoi survine un
punct critic cand faza continuua ia o forma similara ; dupa
aceea se produce inversarea
Inversarea unei emulsii U/A avind emulgator oleat de sodiu intr-o emulsie
de tipul A/U dupa transformarea emulgatorului in oleat de calciu

ulei
ulei

Apa apa
• Cremarea si sedimentarea
• Cremarea ( smantinirea ) – separarea smintinei de lapte –
rezulta 2 emulsii , una mai conc decat cealalta
• In cazul laptelui – crema ( smantiana) contine aproape 35 %
unt , fata de 8% in lapte
• Stocks – sustine ca daca faza continua a unei emulsii este mai
densa decat cea dispersata , viteaza de sedimentare este
negativa si se produce cremarea – adica o separare
ascendenta ca in cazul em U/A
• Cand faza int are o densitate > faza ext ( em A/U ) are loc
separarea descendenta – sedimentarea
• Cremarea nu este o rupere definitiva , prin agitare em
revenind la starea initiala , deoarece part sunt inca
inconjurate de un strat de emulgator
 MULŢUMESC
PENTRU
• ATENŢIE
SM care se asociaza in micele !
• Tranchilizante, antidepresive (fenotiazine, rezerpina)
• Anestezice locale (tetracaina, procaina, lidocaina)
• Antibiotice, antimicrobiene (fenoli, polimixina B, poliene)
• Analgezice (morfina)
• Hormoni (progesterona)
• Vitamine (vit A)
• Colinergice (pilocarpina)
• Antihistaminice (difenhidramina)
• Coloranti (fluoresceina, indigocarmin, albastru de
• metilen, lactat de etacridina, metilrosanilina)