Studiul Individual

La Disciplina
“ Turismul internațional ”
Cu tema :
“ Turismul religios + Muntele Athos + Ierusalimul ”

Realizat de : Bocșa Anatolie, grupa BAr193;

Chișinău 2019.
 Turismul Religios
Turismul religios este o formă de turism care există, de secole şi care mai
pastrează încă unele trăsături, în privinţa pelerinajului propriu-zis, dar
care a evoluat enorm. Astăzi turismul religios implică din partea turiştilor
un nivel de instruire şi un grad de cultură ridicate care să permită
aprecierea obiectivelor cultural-religiose din punct de vedere al
arhitecturii, construcţiei, valorii,  semnificaţiilor spirituale şi conţinutului
de obiecte de artă. Se păstrează încă pelerinajele determinate de tradiţiile
religioase din diferite ţări (pelerinajul obligatoriu la Mecca), sau cele
legate de evenimente şi manifestări specifice (moaşte de sfinţi, icoane
făcătoare de minuni).

Turismul de factură religioasă apare în a II-a etapă a evoluţiei turismului,

numită etapa pseudo-turistică, ce coincide perioadei evului mediu
timpuriu şi mijlociu până în epoca renaşterii. Pelerinajele religioase se
îndreptau spre Roma şi Ierusalim pentru creştini, Meka şi Medina în
Arabia Saudită pentru musulmani, Lhasa şi sanctuarele din India şi
Indochina pentru budişti, muntele Fuji pentru japonezi. Turismul religios
este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu
implicaţii de ordin spiritual. Noţiunea de religios s-a dezvoltat de la
înţelegerea motivaţiilor turiştilor. Diferenţa dintre această formă de turism
şi altele o constituie motivaţia religioasă a turiştilor.
Formele de manifestare ale
turismului religios sunt
diverse :
 vizite la lăcaşurile sfinte;
 pelerinaje religioase;
 tabere religioase pentru tineret
 Taberele religioase
Taberele religioase pentru tineret se desfăşoară în toată lumea în
perioada de vară. În cazul României, conform strategiei propuse prin
programul „Orizont 2025”, autorităţile vor sprijini bisericile de
diferite culte, în special pe cele care ajută tinerii cu probleme sociale.
El poate fi individual sau în grup organizat cum sunt pelerinajele şi
taberele religioase. Se practică de către o anumită categorie de
persoane şi vizează atât promovarea valorilor culturale, cât şi a celor
spirituale. De aceea nu se poate face o distincţie netă între turismul
cultural, referindu-ne la vizitarea edificiilor religioase, şi turismul
religios. Spre exemplu, turiştii care merg la mănăstiri din curiozitate,
din nevoia de a cunoaşte locuri şi lucruri noi, atraşi de frumuseţea lor
prin artă, prin faptul că sunt situate în locuri mai retrase, pitoreşti
dar şi prin viaţa deosebită pe care o duc cei ce locuiesc în ele, în
momentul întâlnirii cu lăcaşul de cult ei se transformă subit în
pelerini: îşi schimbă vestimentaţia, aprind o lumânare, se închină la
icoane. Impactul a operat ceva în el. Întâlnirea cu sacrul modifică
motivaţia exterioară a călătoriei, vizitatorul descoperind şi o motivaţie
interioară, de alt ordin decât cel pur turistic.
Cunoastem doua
tendinte
de calatorii ale turismului
religios :
Călătorie
unifuncţională
care are un singur scop de natură religioasă. Un exemplu foarte bun în cazul
României sunt călătoriile religioase efectuate la lăcaşuri cu icoane făcătoare de
minuni: mănăstirea Neamţ, mănăstirea Agapia, Sihăstria sau Nicula. Participantul
la acest gen de călătorie este strict pelerinul.

Călătorie
plurifuncţională
care îmbină aspectele religioase ale călătoriei cu cele strict culturale, şi care permit
vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice. Atunci când elementul de
atracţie pentru turişti se află într-un monument sau altă formă a patrimoniului
cultural de factură religioasă, se poate vorbi de turism în spaţiu religios.
 Centrele de pelerinaj

Esența Rolul
sunt mijloace moderne de promovare a au rolul de a dirija, coordona şi controla
spiritualităţii şi culturii în contextul procesul de organizare al pelerinajelor.
ecumenic local şi internaţional.

Acestea oferă o serie de servicii Acestea oferă o serie de servicii

cum ar fi : cum ar fi :
o excursii pentru creştini din ţară şi străinătate; o cazare în case de oaspeţi şi spaţii de primire
o pelerinaje pentru pelerini de alte confesiuni, în
ale bisericii, în România;
special din Europa Occidentală; o consiliere pelerinaje;
o tururi de oraşe; o servicii de informare pentru turismul religios.
o expediţii şi tabere de studii;
.
 Muntele Athos
Unul dintre punctele de reper ale spiritualităţii
ortodoxe este Muntele Athos, supranumit “Grădina
Maicii Domnului”, situat în Marea Egee, în partea
nordică a Greciei. Aici se găsesc 20 mânăstiri istorice
înfiinţate cu permisiunea împăratului bizantin şi
confirmate de către Patriarhul Constantinopolului.
Numărul lor a rămas fix de-alungul timpului şi nu
poate fi schimbat. Monahi greci, ruşi, români, sârbi,
bulgari şi ciprioţi locuiesc aici de sute de ani. Pelerinii
pot ajunge în această zonă şi pot asculta slujbele care
au loc noaptea îmbarcându-se pe un vapor care pleacă
din portul Ouranopolis în fiecare dimineaţă.

Merită amintite şi mânăstirile de la

Meteora, amplasate în coloanele de
gresie şi conglomerate erodate în diferite
forme. Grecia mai are o serie de temple
închinate marilor zei ai antichităţii,
temple care fac în prezent obiectul
turismului cultural decât religios în sens
strict: Acropole (închinate Atenei),
templele lui Zeus şi Hera din oraşul
Olimpia , insula Salamina cu templul
Afroditei.
 MUNTELE ATHOS
Muntele Athos sau Atos (în greaca modernă
Άγιοv Όρος - Sfântul Munte) este un munte
 (2.033 m) și o peninsulă (cu lungimea de
60 km și o lățime ce variază între 8 și 12 km,
aria totală fiind de 360 km pătrați) în nord-
estul Greciei, în regiunea grecească  ele fiind niște chilii retrase, adesea doar
Macedonia Centrală, unde își au locul 20 de  mici grote sau scobituri în stâncă, în
mănăstiri, 12 schituri și o mulțime de chilii
călugărești ortodoxe, în care trăiesc mai
mult de 1500 de monahi ortodocși (datele
recensământului grec din 2011 indică o
populație de 1830 călugări). Aproximativ
jumătate dintre mănăstiri sunt
conservatoare, urmând un regulament strict
în privința disciplinei și postului
 (comunitatea monastică de la muntele
Athos se împarte în două tipuri de
mânăstiri: mânăstiri cenobite (numite și "cu
viață de obște", proprietatea tuturor
obiectelor fiind comună, și mânăstiri
idioritmice (numite și "cu viață de sine",
unde proprietatea personală asupra unor
obiecte este permisă)
De-a lungul istoriei călugării mânăstirilor
de la muntele Athos au trăit în schituri,
chilii, "kalive" (chilii mai mici, unde
câțiva călugări trăiesc ca intr-o familie)
sau ermitaje (numite și "isihasterion",
care trăiește întotdeauna numai un
singur călugăr (sihastru, pustnic sau
anahoret); ce definește însă ermitajul
este în primul rând localizarea lui
retrasă, căci există la Athos și un tip de
locuințe în care trăiește un singur
călugăr, dar care nu-s izolate și retrase,
ele fiind numite "kathisme". Alți călugări
atoniți, numiți și "vagabonzi" sau
"girovagi", preferă să trăiască fără a
avea un adăpost stabil.
Regiunea este autonomă din punct de
vedere administrativ, alcătuind un stat
monastic cu capitala la Kareia, în greacă
 Καρυές, iar în transcriere cu alfabet latin
, Karyes.
 Muntele
SINAI El rămâne în istorie ca un mare iniţiat,
organizator al monoteismului. Pelerinii din
zona arabă vin aici şi pentru Mânăstirea Sfânta
Un loc aparte în religie revine Masivului Sinai din Egipt. Ecaterina construită de împaratul Iustinian în
Moise, evreul crescut la curtea faraonului, decide că este timpul 536.
să se întoarcă spre pământul făgăduinţei (Israel). Însoţit de
numeroase personae, el traversează Marea Roşie (sec.XII î.e.n)
şi ajunge în pustiu. Dumnezeu se arată lui Moise pe muntele
Sinai, după ce traversase valea Horeb şi îi adresează cele zece
porunci, pe care acesta le spune poporului adunat. Ulterior,
acesta le va scrie pe “Tabelele Legii”.
 Ierusalim
Orașul Sfânt pentru cele mai importante religii – iudaică,
musulmană și creștină – Ierusalim este leagănul religiilor și
izvorul istoric al iudeo-cre știnismului. Un Turn Babel al vie ții
religioase, orașul este plin de mărturii ale civilizațiilor
iudaice, musulmane și creștine. Așezarea poate fi privită ca
un imens muzeu viu, un obiectiv turistic ce trebuie vizitat
măcar o dată în viață. Capitala Israelului îmbină vechiul cu
modernul, clădiri istorice pitorești sunt plasate lângă
structuri moderne din sticlă și beton. La fel convie țuiesc și
oamenii din Ierusalim, cei care păstrează cu sfin țenie
tradițiile locului și cei care îmbrățișează stilul modern de
viață inspirat de occident.

Situat pe dealurile lui Iuda, in apropierea

Muntelui Măslinilor, la numai 30 de kilometri
de Marea Moartă și 50 de kilometri de
Mediterana, Ierusalimul este asaltat tot
timpul anului de turiști care au chiar au o
mulțime de lucruri de văzut aici. Zidul
Plângerii, Moscheea Al Qasa, Cupola Stâncii,
Citadela, Biserica Sfântului Mormânt,
Mormântul Fecioarei Maria, Tunelele de sub
zidul de Vest, Muntele Templului, Muntele
Măslinilor sunt doar câteva dintre atrac țiile
Orașului Sfânt.
 Locuri turistice de vizitat în
Ierusalim
Zidul Plângerii este considerat a fi
principalul loc sacru al iudaismului,
fiind de fapt un vestigiu care
înconjura curtea Templului iudeu din  ash-Sharif sau Al Haram ash Sharif
Ierusalim. Încă din cele mai vechi
timpuri, Zidul Plângerii a fost loc de
rugăciune și principalul loc de
pelerinaj pentru evrei, atașamentul
evreilor față de zid datează cel puțin
din secolul al IV-lea. Zidul Plângerii
este o porțiune din piatră lungă de 57
de metri, un edificiu antic cu
importante conotații religioase și
spirituale.
Moscheea Al-Aqsa este un lăcaș de
cult islamic prevăzut cu o cupolă de
argint, care face parte din complexul Cupola Stâncii este un sanctuar 
religios musulman Al Haram al Qudsi islamic, unul din cele mai cunoscute
locuri în Ierusalim. A fost construit
de pe Muntele Templului din  între anii 687-691 de califul 
Ierusalim Tradiția musulmană afirmă Abd al-Malik, fiind cea mai veche
că acesta este muntele unde construcție islamică funcțională din
patriarhul Ibrahim (Avraam) a vrut să- lume. Conform tradițiilor islamice,
l sacrifice pe fiul său (pentru piatra din centrul domului este locul
unde Profetul Mohamed urcase într-o
musulmani - Ismail), după porunca
divină, și aici a ajuns mai târziu  lungă călătorie de noapte către Rai,
probabil în anul 621 d.Hr, alături de
prorocul Muhammad, fondatorul 
îngerul Jibril.
islamului, în călătoria sa nocturnă
pornită din Mecca
 Locuri turistice de vizitat în
Ierusalim
Citadela din Ierusalim, cunoscuta si
ca “Turnul lui David”, a fost un punct
de reper istoric si turistic inca din
cele mai stravechi timpuri. Citadela
se afla pe partea de vest a Vechiului
Oras, chiar in sudul Portii Jaffa.
Orasul a fost folosit drept fortareata
peste 2000 de ani, poate si datorita
faptului ca era situata pe dealul de
vest, avand o pozitie strategica
deosebita. Orasul a jucat, totodata,
si un rol important in istoria
Ierusalimului.
Biserica Sfântului Mormânt este o 
biserică aflată în interiorul zidurilor
vechii cetăți a Ierusalimului, la mică
distanță de Muristan. Mamei
împăratului roman Constantin,
împărătesei Elena, i se atribuie
identificarea în anul 325 a locului
unde ar fi avut loc răstignirea pe
cruce a lui Iisus, precum și găsirea
unor relicve ale crucii într-o grotă din
apropiere.
Mormantul Maicii Domnului din
Ierusalim este unul dintre cele mai
iubite locuri din Tara Sfanta. Pe
langa multe alte minunate locuri,
precum Sfantul Mormant, Biserica
Nasterii Domnului, Biserica Inmultirii
Painilor si a Pestilor, Biserica Sfantul
Arhanghel Gavriil, crestinii vin cu
mare bucurie si in acest loc
binecuvantat de Dumnezeu, spre a se
ruga Maicii Domnului. 
 Locuri turistice de vizitat în
Ierusalim

Muntele Templului a fost lăcașul sfânt al Muntele Măslinilor numit și muntele Eleon,
Tunelele de sub zidul de Vest - Clădirea, vechilor evrei. După izvoarele biblice ar fi este un munte la est de Ora șul Vechi al 
construită în secolul II, a fost descoperită fost construit de Solomon pe Muntele  Ierusalimului .Muntele este numit după
dumbrăvile de măslini care l-au acoperit în
sub tunelurile de la Zidul Plângerii din Moria din Ierusalim, identificat cu  trecut. El este un reper important în religiile 
Oraşul Vechi. Conform Mail Online, Muntele Templului din zilele noastre. iudaică, musulmană și creștină. Pe munte
specialiştii în arheologie consideră că ar Templul lui Solomon a fost distrus, după există mai multe biserici și un vechi cimitir
fi fost construit în timpul împăratului relatarea biblică, în timpul cuceririi evreiesc. Altitudinea sa maximă este de 809 m
Hadrian şi a fost utilizat ca teatru. regatului Iudeei de către babilonieni, în deasupra nivelului mării. De pe înălțimea
Descoperirea a fost descrisă ca fiind anii 587-586 î.e.n. În timpul dominației  Muntelui măslinilor se poate vedea o
”senzaţională” şi confirmă scrierile excelentă panoramă a Ora șului Vechi al
persane împăratul Cirus cel Mare a Ierusalimului și din acest motiv majoritatea
istorice care descriu existenţa unui  permis evreilor reclădirea lui. Noua desenelor, picturilor și fotografiilor
teatru în apropierea Muntelui Templului.  clădire este cunoscută în istorie sub Ierusalimului s-au realizat în trecut de pe
denumirea "Cel de-al Doilea Templu". Muntele Măslinilor.