ȘOMAJUL CA DEZECHILIBRU

MACROECONOMIC
Creat de : Nistreanu Petru (BA 2002)
Prof.univer.:Bradu Margareta
 Cuprins
Trăsăturile șomajului Forme ale șomajului
Introducere Enumerarea și caracteristica
Care sunt trăsăturile care
Ce este șomajul? principalelor forme ale
caracterizează șomajul?
șomajului

Șomajul în Republica Lesson 5.

Moldova Lorem ipsum dolor sit amet,
Rata șomajului consectetuer adipiscing elit
Cuprins
Lesson 1. Lesson 2. Lesson 3.
Lorem ipsum dolor sit amet, Sed ut perspiciatis unde omnis Lorem ipsum dolor sit amet,
consectetuer adipiscing elit iste natus error sit voluptatem consectetuer adipiscing elit

Lesson 4. Lesson 5.
Sed ut perspiciatis unde omnis Lorem ipsum dolor sit amet,
iste natus error sit voluptatem consectetuer adipiscing elit
Introducere

Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei

ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru
forţele apte şi calificate corespunzător pentru
muncă. Acest fenomen este caracterizat prin
faptul că o parte din populaţie este în căutare a
unui loc de muncă. Când această situaţie ia
proporţii, apar probleme economice serioase în
cadrul regiunii sau statului respectiv,prin
creşterea cheltuielilor sociale de întreţinere a
şomerilor. Somajul este locul de întâlnire si de
confruntare al cererii globale si ofertei globale
de muncă.
 Trăsăturile șomajului
Printre trasaturile mai importante care
caracterizeaza somajul amintim:

- somajul reprezinta un dezechilibru

macroeconomic, un fenomen ce concretizeaza
subocuparea mainii de lucru, aceasta putand
insemna:

a) situatii in care oferta de munca depaseste cererea

de munca (cazul clasic)
b) situatii in care, la nivel de firme, forta de munca
nu este folosita in raport cu posibilitatile sale
productive sau este folosita defectuos;
 Trăsăturile șomajului
- somajul este un fenomen economic ce exprima existenta
unei inegalitati intre oferta si cererea de forta de munca,
inegalitate in care oferta devanseaza cererea;
- disparitatile devin inegalitati, iar acestea dezechilibre,
manifestate intre potentialul de lucru, posibilitatea
utilizarii si folosirea lui efectiva;
- somerii constituie o suprapopulatie activa relativa,
devenita de prisos, o armata de rezerva;
- somajul constituie o dovada a faptului ca societatea nu
este capabila sa asigure ocuparea completa si folosirea
eficienta a fortei de munca;
- fenomenul in sine nu poate sa dispara, este tratat dar nu
poate fi eradicat;
- durata somajului se manifesta din momentul pierderii
locului de munca si pana la reluarea activitatii
Forme ale șomajului
În dependență de cauzele care îl
creează, deosebim următoarele
forme de șomaj:

• șomaj ciclic

• șomajul structural

• șomajul tehnologic

• șomajul sezonier

• șomajul fricțional
Forme ale șomajului șomaj ciclic sau conjunctural, care apare în
perioadele de criză economică sau datorită altor
crize specifice unei conjuncturi;

șomajul structural, datorat schimbărilor care au loc în

cadrul structurilor (de ramură, teritorială, socială)
economiei, mai ales sub incidența revoluției tehnico-
științifice, crizei energetice etc.

șomajul tehnologic, format pe baza schimbărilor ce au

loc prin înlocuirea unor tehnologii vechi cu altele noi,
prin centralizarea unor capitaluri și reorganizarea unor
întreprinderi, procese însoțite de restrângerea locurilor
de muncă;

șomajul sezonier cauzat de întreruperi ale

șomajul fricțional (tranzitoriu) care corespunde activităților puternic dependente de factori
perioadei necesare trecerii de la un loc de muncă la naturali, cum sunt cele din agricultură,
altul sau pentru căutarea primului loc de muncă.
construcții, etc.;
 Șomajul în R.Moldova(trim.II 2020)

Numărul șomerilor, estimat conform definiției

Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de 36,2
mii, fiind în descreștere față de nivelul trimestrului II
2019 (42,0 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai
mare bărbații – 60,4% din total șomeri şi persoanele
din mediul urban – 58,2%.
 Rata șomajului
Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de
muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,2%, fiind
mai mică fată de trimestrul II 2019 (4,5%) . Rata şomajului la
bărbaţi a fost de 4,9%, iar la femei - de 3,5%; în mediul urban
– 5,5% și în mediul rural, respectiv, 3,2%. În rândul
persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 12,6%,
valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante
pe medii (18,7% urban și 4,8% rural), iar în categoria de
vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 5,6%.
Rata şomajului este unul din cei 4 indicatori ai sub-utilizării
forţei de muncă, implementați în practica statistică în
conformitate cu standardul BIM. Astfel, pe lângă LU1 – rata
șomajului, alți trei indicatori ce măsoară discrepanțele între
oferta de muncă şi cererea de muncă (sau sub-utilizarea)
sunt: LU2 – Rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul
și a șomajului; LU3 – Rata compusă a șomajului și forței de
muncă potențiale; LU4 - Indicatorul compozit de
subutilizare al forței de muncă. Evoluția trimestrială a
indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă, calculați
pentru Republica Moldova, se prezintă în figura următoare.
Course Progress

Lesson 1 Lesson 2 Lesson 3 Lesson 4 Lesson 5

Lorem ipsum Lorem ipsum Sed ut Lorem ipsum Sed ut
dolor sit amet dolor sit amet perspiciatis unde dolor sit amet perspiciatis unde
Course Progress

Lesson 1 Lesson 2 Lesson 3 Lesson 4 Lesson 5

Lorem ipsum Lorem ipsum Sed ut Lorem ipsum Sed ut
dolor sit amet dolor sit amet perspiciatis unde dolor sit amet perspiciatis unde
Lorem Ipsum Dolor
• Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer
adipiscing elit. Maecenas porttitor congue
massa.
• Nunc viverra imperdiet enim. Fusce est.
Vivamus a tellus.
• Pellentesque habitant morbi tristique senectus
et netus et malesuada fames ac turpis egestas.
Proin pharetra nonummy pede. Mauris et
orci.
Concluzii
Șomajul este o stare negativă a populaţiei active
disponibile, care nu găseşte locuri de muncă ,
din cauza dereglării relaţiei dintre dezvoltarea
economiei ,ca sursă a cererii de muncă şi
evoluţia populaţiei , ca sursă a ofertei de muncă.
În condiţiile contemporane , şomajul este
considerat ca un dezechilibru al pieţei muncii
naţionale , adică dezechilibru între cerere
globală de muncă şi oferta globală de muncă.
 Bibliografie
https://
www.creeaza.com/afaceri/economie/Cau
zele-principale-ale-apariti261.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/%
C8%98omaj
http://
repository.utm.md/bitstream/handle/5014
/563/Conf_UTM_2017_II_pg229-232.pd
f?sequence=1&isAllowed=y
https://
statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&id
c=168&id=6749
https://
www.academia.edu/10479298/somajul_s
i_efectele_lui_asupra_economiei
 THANK YOU!
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing
elit. Maecenas porttitor congue massa.