UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

DEPARTAMENTUL
CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INSTALAȚII

CONF. DR. ING. IUREȘ LIANA

1.1. Densitatea materialelor (Masa volumică)

 Densitatea sub toate formele ei, constituie una

dintre cele mai importante caracteristici fizice ale
materialelor de construcţii, ea găsindu-şi
reflectarea în majoritatea celorlalte caracteristici
tehnice
 Prin densitatea unui material se înţelege raportul
dintre masa şi volumul lui, ea putându-se exprima
în mai multe feluri: densitatea  (denumită şi
densitate reală sau absolută), densitatea aparentă
a, densitatea în grămadă g şi densitatea în stivă
s.
 Densitatea  se defineşte prin raportul dintre
masa m şi volumul materialului solid (volumul
real) V:
m  kg 
   3
V m 
 iar greutatea specifică  prin
G  kgf 
   3
V m 
Densitatea aparentă a reprezintă raportul dintre
masa m a unui material şi volumul său aparent V a,
în care se include atât volumul fazei solide cât şi
volumul porilor (Va= V + Vp):

m  kg 
a   m 3 
Va
 Densitatea în grămadă sau la vrac se determină la
materialele alcătuite din granule sau pulverulente,
între care există goluri (nisip, pietriş, granulit,
ciment, ipsos, var etc.). Ea reprezintă raportul
dintre masa m a materialului granular şi volumul
său în grămadă Vg care include volumul solid al
materialului, porii şi golurile dintre granule
(Vg = V + Vp + Vgol; Vg = Va + Vgol).
 m  kg 
g 
V g  m 3 

m  kg  mî  kg 
 ga  a  3  gî   m3 
Vg  m  Vg  
 Densitatea în stivă s se determină la materiale
care se pot aşeza în stivă (cărămizi, lemne etc)
utilizând relaţia:
m  kg 
s 
Vs  m 3 
 1.Compactitatea
 Compactitatea C reprezintă gradul de umplere al
volumului materialului cu substanţă solidă şi se
exprimă prin raportul dintre volumul fazei solide
a materialului V şi volumul său aparent V a:
V a
C C
Va 
V 
%C  100  a 100
Va 
 2. Porozitatea
 Porozitatea caracterizează gradul de neumplere al
volumului un material cu substanţa solidă. În
funcţie de natura porilor se deosebesc :
porozitatea totală, porozitatea aparentă
(deschisă ) şi porozitatea închisă.
 Vp
pt 
Va

Înlocuind Vp = Va-V rezultă:

Va  V V 
pt  1 1 a 1 C
Va Va 

=> C + pt = 1 sau % C + % pt = 100

 Porozitatea aparentă (deschisă) reprezintă
totalitatea porilor deschişi Vpd (comunicanţi cu
exteriorul) care se găsesc în unitatea de volum
(sau masă) de material.

V pd  m3  ms  mus
Pam    V pd 
mus  kg   apă

ms  mus  m3 
p am 
mus   apă  
 kg 
 V pd V pd
Pav  % p av  100
Va Va

ms  mus  a
p av   p am  a
mus  apa

%pav = pam  a100

 Porozitatea închisă pî se calculează prin diferenţa
dintre porozitatea totală pt şi porozitatea aparentă
pav:
%pî = %pt - %pav
 Volumul de goluri Vgol, caracteristic materialelor
granulare, reprezintă totalitatea spaţiilor libere ce
se găsesc în unitatea de volum între granulele
unui material, aşezat într-un anumit fel (afânat
sau îndesat).
V g  Va Va g
%V gol  100  (1  )100  (1  )100
Vg Vg a

Vapa
%V gol  100
Vg
 Absorbţia de apă este proprietatea unui material
de a absorbi şi a reţine apa în porii şi capilarele
sale, în anumite condiţii de presiune şi
temperatură.

m sa  mus m  mus m  mus  a

%a m  100; %a v  sa 100  sa  100
mus  apă  Va  apă mus

a a
a v  am  sau %a v  %a m 
 apa  apa
 Umiditatea unui material reprezintă cantitatea de
apă pe care o conţine materialul la un moment dat

mn  mus mn  mus
%U r  100 %U a  100
mn mus
 Stabilitatea la apă reprezintă proprietatea materialelor de a nu se distruge sau de
a nu-şi micşora sensibil rezistenţa sub influenţa saturării îndelungate cu apă. Se
apreciază cantitativ prin coeficientul de înmuiere K, care reprezintă raportul
dintre rezistenţa la compresiune a materialului saturat cu apă şi rezistenţa la
compresiune a materialului în stare uscată
 Permeabilitatea corpurilor solide este proprietatea acestora de a
lăsa să treacă prin ele un volum oarecare de lichid (apă), aer sau
vapori în anumite condiţii date. Permeabilitatea, la apă se
apreciază prin indicele de permeabilitate care reprezintă cantitatea
de apă, în litri, ce trece printr-o suprafaţă de un metru pătrat, pe o
grosime de un metru, timp de o oră la temperatură şi presiune
constante
 Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ sau rezistenţa la gelivitate reprezintă capacitatea
materialelor de a rezista la acţiunea alternantă a temperaturilor pozitive şi
negative, când sunt saturate cu apă.

Rezistenţa la gelivitate se apreciază prin numărul maxim de cicluri succesive

îngheţ-dezgheţ, pe care le poate suporta un material fără ca micşorarea
rezistenţelor mecanice şi pierderea de masă să depăşească anumite limite
impuse prin norme, pentru fiecare material în parte.
 Cantitativ, scăderea rezistenţelor mecanice şi pierderea de masă se apreciază
prin coeficientul de înmuiere la gelivitate g şi respectiv g:

f cu  f cg ms  m g
% g  100 % g  100
f cu mus

 fcu – rezistenţa la compresiune a epruvetelor în stare uscată (martor); f cu –

rezistenţa la compresiune a epruvetelor după solicitarea la îngheţ-dezgheţ; m –
masa epruvetelor uscate (martor); mg – masa epruvetelor saturate cu apa după
solicitarea la îngheţ-dezgheţ; mus – masa epruvetelor saturate cu apă înainte de
ciclul îngheţ-dezgheţ.