Relaţia dintre nutriţia maternă şi bolile

netransmisibile
Do
 Bolile cronice netransmisibile (BCN):
Cardiovasculare;
Cerebrovasculare;
Diabetul zaharat;
Obezitatea;
Cancerul;
Bolile pulmonare cronice.

Conform OMS ele cauzează peste 63% din decesele anuale.

 Date statistice:
Boli transmisibile;
40%din
Maladiile şi afecţiunile materne şi perinatale;
decese
Afecţiuni legate de violenţă şi traumatisme. anuale.

Anual BCN provoacă 36 de milioane de decese:

 80% survin în ţările cu venituri mici şi mijlocii (ŢVMM) pe
cap de locuitor;
 26% sunt decese premature.
Bolile netransmisibile în UE
 reprezintă o cauză majoră în ceea ce privește:
⟶invaliditatea;
⟶starea de sănătate precară;
⟶pensionarea pe caz de boală;
⟶moarte prematură.
Având consecințe sociale și economice considerabile.

Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare (OCDE):

BCN reprezintă principala cauză de mortalitate în UE(~ 550 000
de persoane apte de muncă mor prematur).
Asistență medicală - 115 miliarde EUR anual la nivelul UE.
Pronosticul OMS(până în a.2020) :
1. Creşterea cu 15% a nr. total de
decese din cauza bolilor cronice
netransmisibile (BCN).
2. 80% decese din cauza bolilor
cardiovasculare şi a diabetului
zaharat în ţările cu economii slab
dezvoltate.
3. 13% decese în ţările cu economii
avansate.
 Nutriţia nesănătoasă
Condiţionează :
⅓ dintre cazurile de deces prin boli cardiovasculare,
¼ din cazurile de deces prin cancer.

Nutriţia nesănătoasă şi activitatea fizică inadecvată

contribuie esenţial la evoluţia diabetului de tip 2.
Statusul nutrițional al mamei
Cele 9 luni de sarcină
reprezintă perioada cea
mai intensă de creștere și
dezvoltare din viața unui
om.
 Cel mai important factor
pe care îl putem controla
şi care afectează
creșterea și dezvoltarea
fătului, este statusul
nutrițional al mamei.
 Statusul nutrițional al mamei
Primul mediu de dezvoltare a viitorului copil este organismul matern.
O greutate optimă și o bună stare de nutriție reduce riscul de
complicații în timpul sarcinii și după naștere.
Studiile demonstrează impact negativ al alimentația neechilibrată
sau malnutriția maternă asupra sănătății viitorului copil.

OMS “ Bunăstarea nutrițională a femeii gravide

influențează nu numai propria ei sănătate și
dezvoltarea fetusului, dar și riscul copilului de a
dezvolta, pe termen lung, boli netransmisibile sau
obezitate”.
 Primele 1000 de zile:
Reprezintă perioada cuprinsă
între I zi de sarcină și a II-a
aniversare a copilului.
Consolidare a sănătății pe tot
parcursul vieții.
Starea de sănătate:
• 20% moștenirea genetică;
• 80%factorii de mediu,nutriția și stilul de viață

Ceea ce faci și mănânci în primele 1000 de zile reprezintă

cheia sănătății pentru întreaga viață
 Comportamentul alimentar al mamei
Alimentaţia corectă în perioada prenatală este necesară pentru:
1. Creşterea copilului;
2. Dezvoltării normale a creierului;
3. Reducerii riscului de aparitie a defectelor congenitale ;
4. Formării unui sistem imunitar puternic.
Pe parcursul sarcinii alimentația mamei trebuie să asigure
necesitățile în toate ingredientele alimentare.
 Dereglările micronutritive în timpul sarcinii poate provoacă:
1. Perturbări în dezvoltarea fetală;
2. Naștere prematură;
3. Nașterea copiilor cu greutate mică;
4. Devieri considerabile la copii în primul an de viață.
 Alegerea corectă a alimentelor
În timpul sarcinii o dietă alimentară echilibrată în
nutrienţi se asociază cu:
1. Creşterea ratei de supravieţuire perinatale;
2. Creşterea greutăţii fetale la naştere;
3. O stare de sănătate materno-fetală.

O dietă maternă bogată în:

• zahăr şi grăsimi ⟶sindrom metabolic,
diabet zaharat şi boli cardiovasculare ulterior în viaţă;
• calciu⟶ scade riscul de preeclampsie sau de hipertensiune indusă
de sarcină
În sarcină nu se mănîncă pentru doi, ci se mănîncă normal, reglarea aportului de
nutrienţi făcîndu-se automat în condiţiile unor alimente corect alese.
Influienţa greutăţii în exces asupra sarcinii
Femeile supraponderale sau obeze au un risc
crescut de a face complicaţii :

Avort spontan;
Diabet gestaţional;
Gestoze tardive;
Complicaţii legate de travaliu şi perioada
postpartum.
 Adaosul ponderal normal
Adaosul mediu pe parcursul sarcinii:
- monofetală: 9-14kg;
- duplex: 16-21kg;
Se consideră patologic un adaos ponderal mai mare de 750g/săptămînă sau
mai mic de 6 kg la termen.

Adaosul ponderal se produce pe baza:

 Fătul (2,5 – 6,5 kg);
 Lichidul amniotic (aprox. 1000ml);
 Placenta (400-800g);
 Uterul (1000g);
 Volumul de sînge circulant (1,5-1,7l);
 Lichidul interstiţial (pîna la 2,5l);
 Ţesutul muscular, adipos şi glandular (pînă la 3 kg).
 Calcularea adaosului ponderal
 
Calcularea adaosului ponderal (2)
Se calculează IMC pînă la sarcină:
- IMC < 18,49 – greutate redusă;
- IMC: 18,5-24,9 – greutate normală;
- IMC : 25-29,9 – supraponderală;
- IMC > 30 – obezitate.

Adaosul ponderal recomandat în sarcină

Greutatea înainte de sarcină Creşterea în greutate recomandată
Subponderală (IMC < 18,49) 13-18 kg
Greutate normală (IMC: 18,5-24,9) 11-16kg
Supraponderală (IMC : 25-29,9) 7-11 kg
Obezitate (IMC > 30) 5-9kg
 Calcularea adaosului ponderal (3)
 
Influieţa asupra fătului a creşterii exagerate
în greutate
Expune nou-născutul la unele patologii:
- hipoglicemia;
- imaturitatatea pulmonară.
Risc de malformații congenitale:
 spina bifida;
 atrezia ano-rectală;
 hipospadias;
 hernie diafragmală,;
 malformații ale inimii;
 omfalocel.
se nasc macrosomi și ulterior pot suferi dereglări
metabolice.
 Planificarea greutăţii optime
Este necesar de urmat regulile nutriţiei sănătoase, combinarea
corectă şi echilibrată a alimentelor;
Respectarea necesarului caloric de 35 kcal/kg echivalent cu un
supliment de 100 kcal pe zi în I trimestru şi 300 kcal înplus pe zi in
trimestrele II şi III;

Adaosul ponderal la o femeie cu greutate normală:

2-3 kg în primul trimestru de sarcină,
4-5 kg în al doilea trimestru
4-5 kg în al treilea trimestru

Adaosul ponderal la o femeie supraponderală 5-10 kg pe tot

parcursul sarcinii:
I trimestru – 150 kcal/zi;
II – III trimestru – 250 kcal/zi.
 Planificarea greutăţii optime (2)
Identificarea factorilor de risc ai mamei şi eliminarea
lor:
boli cronice,
medicație,
fumat,
alcool,
boli cu transmitere sexuală,
pericole de mediu sau de muncă,
condiții de viață nefavorabile
În prezența acestora, este necesar să se aleagă un
tratament care să nu influințeze cursul sarcinii;
 Planificarea greutăţii optime (3)
Evaluarea stării fizice a mamei cu 8-12 săptămâni
înainte de concepție;
Evaluarea consumului de nutrienţi;

Măsurători antropometrice: înălțime, greutate,

grosimea pliului de piele, IMC;
Evaluarea biochimică a indicatorilor nutriționali.
 Planificarea greutăţii optime (4)
Dacă femeia a avut o anumită tulburare metabolică
(diabet zaharat, tulburări metabolice ale fenilalaninei)
sau a utilizat diete speciale în trecut, ea trebuie să
urmeze o dietă recomandată de nutriţionist în timpul
sarcinii.

Probabilitatea apariției malformațiilor congenitale în

astfel de cazuri este ridicată și atinge 80% și mai mare.
Prin urmare, tuturor pacienților trebuie să li se pună
întrebarea dacă aceștia sunt în prezent sau au fost în
regim alimentar special în trecut.
 Planificarea greutăţii optime (4)
 Utilitatea energetică a alimentelor și compoziția sa calitativă
poate afecta cursul și rezultatele sarcinii;

 Aplicarea unor recomandări dietetice afectează în mod

semnificativ starea de sănătate a unei femei gravide și a
copilului ei nenăscut.

 Este inacceptabilă o nutriție scăzută (hipocalorică) a unei

femei însărcinate sau supraalimentarea (hrănire
hipercalorică).

 Dezvoltarea fătului este influențată atât de stările deficitare,

cât și de creșterea valorii energetice zilnice a raționului de
alimentare a unei femei însărcinate.
 Pașii spre sănătate
«Noi suntem ceea ce mâncăm»
 Noi creem stilul de viață

«Dacă alimentația nu va fi remediul D-ră principal, atunci medicamentele

vor deveni hrana D-ră».
Hipocrat
 Condițiile de viață
 Condițiile de muncă
 Condițiile de odihnă
 Deprinderile dăunatoare
 Soluții
 Cunoașteți și aplicați elementele de bază ale
alimentației sănătoase;

Alegeți produse îmbogățite cu substanțe nutritive;

Aplicați principiul alimentației echilibrate cu

principalele componente - proteine, grăsimi,
carbohidrați, micronutrienți.
 Soluții
 Să aveți o greutate optimă pentru dvs.;
 Să faceţi efort fizic suficient;
 Relaxați-vă activ, obțineți emoții pozitive;
 Obţineţi confort psihologic;
 Abandona-ţi deprinderile dăunătoare.

Sunteți responsabili de sănătatea proprie!

 Alimentație sănătoasă
Trei principii

1. Valoarea energetică

2. Respectare echilibrului nutrițional. Zilnic o persoană

trebuie să primească în anumite raporturi 7 nutrienți:
proteine, grăsimi, carbohidrați, vitamine, minerale, fibre
și apă.

3. Principiul proporționalității. Mesele distribuite în mod

egal pe tot parcursul zilei. Indiferent de cantitatea hranei,
doar o anumită cantitate este consumată pentru nevoile
corpului. Excesul va fi stocat pentru grăsimi.
Alegerea vă aparține…