DESEN ŞI GRAFICA

INGINEREASCA
Curs Nr. 1

Conf. Dr. Ing. LIGIA PETRESCU

Apr 18, 2021 1

 Gândirea şi creaţia
inginerească îmbină
imaginaţia spaţială, analiza
şi sinteza situaţiilor spaţiale,
cu “arta” inginerească şi cu
“limbajul” propriu de
comunicare.
Apr 18, 2021 2
Reprezentarea unui obiect real sau
imaginar, a unei idei care există în
mintea inginerului sau
proiectantului înainte de a deveni
realitate, executată pe un suport
clasic - hârtie, sau pe unul
modern - ecranul unui calculator,
este realizată pe cale grafică.
Apr 18, 2021 3
 Deşi în întreaga lume oamenii
vorbesc diferite limbi, un limbaj
universal a existat încă din
cele mai vechi timpuri:
“limbajul grafic”. Această
formă naturală, elementară, de
comunicare a ideilor, este fără
limite în spaţiu şi timp.
Apr 18, 2021 4
 Efortul educaţional în ingineria
grafică este esenţialmente
important pentru un actual sau
viitor inginer, deoarece el trebuie
să realizeze cerinţele din desen,
iar pentru aceasta trebuie să fie
capabil să interpreteze complet şi
corect fiecare detaliu.

Apr 18, 2021 5

 Grafica inginerească este mai mult
decât un limbaj, este o întreagă
concepţie a spaţiului şi a
reprezentării obiectelor din spaţiu,
este sursa soluţiilor pentru
problemele spaţiale şi a relaţiilor
spaţiale. Iată de ce GRAFICA
INGINEREASCĂ este o ŞTIINŢĂ.
Apr 18, 2021 6
Componentele acestei ştiinţe sunt:

• Geometria Descriptivă
• Desenul Tehnic
• Grafica computerizată (computer
aided drawing).

Apr 18, 2021 7

 Dorinţa de uniformizare a limbajului grafic,
a regulilor şi convenţiilor folosite, se
materializează prin alinierea la nişte
norme recunoscute în domeniu, norme
internaţionale care au corespondent
naţional. Astfel există normele ISO
(International Standards Organisation), la
care s-au aliniat şi normele româneşti
SR ISO (Standarde Române aliniate la
ISO). Procesul de revizuire a vechilor
norme STAS (Standarde de Stat), este în
curs de desfăşurare, aşa încât în prezent
coexistă norme SR ISO şi STAS.
Apr 18, 2021 8
• 1.2.1 FORMATE: SR ISO 5457-94 (STAS
1-84). Suportul desenelor este dreptunghiular şi are
dimensiunile conform tab. 1.1. Formatele pot fi aşezate “în
picioare” (ca în tabel - fig. 1.1-a), sau “culcat”, adică pe
latura mare (fig. 1.1-b), notarea lor făcându-se ca în
exemplele prezentate:

a b

A…(ab) A…(ba)
a). b).
Fig. 1.1

Apr 18, 2021 9

Formate preferenţiale Formate excepţionale
• A0 841 1189 A02 1189  1682
• A1 594  841 A13 841  1793
• A2 420  594 A23 594  1261
• A3 297  420 A24 594  1682
• A4 210  297 A25 594  2102
A35 420  1482
Formate speciale A36 420  1783
• A33 420  891 A37 420  2080
• A34 420 1189 A46 297  1261
• A43 297  630 A47 297  1471
• A44 297  841 A48 297  1682
• A45 297 1051 A49 297  1892

Apr 18, 2021 10

 Chenar

10
20
Indicator
297

Fâşie de
îndosariere

A…(ba)

Fig. 1.2

Apr 18, 2021 11

• 1.2.2 LINES STAS 103-84. Funcţie
de destinaţie, se pot folosii două
grosimi de linie:
• Linie groasă
(grosime=b);
• linie subţire (b/3 sau b/2).

Pentru “b” sunt alocate valorile: 0,18;

0,25; 0,35; 0,5; 0,7; 1; 1,4; 2;
2,5; 3,5; 5.
Apr 18, 2021 12
După necesităţi, se folosesc următoarele
tipuri de linii:
• continuă
• ondulată
• în zig-zag
• întreruptă
• linie-punct
• linie punct mixtă
• linie-două puncte
Apr 18, 2021 13
• 1.2.3 SCRIERE: SR ISO 3098/1-93
(STAS 186-86). Este permisă folosirea
scrierii drepte sau înclinate la 75
grade, normale (10/10 h, grosimea
liniei de scriere 1/10 h), sau alungite
(14/14 h, grosimea liniei de scriere
1/14 h). Înălţimea literelor mari
(majuscule), sau a cifrelor, defineşte
mărimea scrierii prin “h”: 2,5; 3,5; 5;
7; 10; 14; 20.
Apr 18, 2021 14
• 1.2.4 INDICATOR: SR ISO 7200-94 (STAS 282-87).
Alinierea la sistemul internaţional ISO, permite fiecărui
utilizator să-şi creeze un indicator propriu, fiind
recomandate rubricile componente şi limitată
dimensiunea orizontală la max. 190mm. Indicatorul
trebuie să conţină:

• zona de identificare : - numărul de înregistrare sau

de identificare al desenului;
- denumirea desenului;
- numele proprietarului legal al
desenului.

• zona de informaţii suplimentare : - indicative;

- tehnice;
- administrative.
Apr 18, 2021 15
 INDICATORUL
170

20 25 15 25 15

Nume Semn.
5

Student (Material)
5

 Nr. desen
Nr.
Student
10

Profesor (Masa)

 Fac. Anul Grupa

(Scara)

 Numele desenului
20

1:1
811… (Data) 12.10.04
A…(b x a)

Fig. 1.3

Apr 18, 2021 16

 1.3 NOŞIUNI GENERALE DESPRE
REPREZENTĂRILE TEHNICE
• Forma se descrie cel mai bine prin proiecţie,
procedeu de obţinere a unei imagini cu ajutorul
razelor de observaţie sau de privire, trimise după
o anumită direcţie, de la obiectul de proiectat, la
un plan de proiecţie. Direcţia razelor poate fi
paralelă (când observatorul se află la o distanţă
infinită faţă de obiect), sau conică (dacă distanţa
este finită), ducând la obţinerea unor proiecţii
paralele sau a unor proiecţii centrale (fig. 1.4 - a
şi b).
Apr 18, 2021 17
Proiecţie paralelă proiecţie centrală sau

perspectivă

a). b).

Fig. 1.4

Apr 18, 2021 18

 Sistemul european de proiecţie. Este
sistemul care aşează obiectul între
observator şi planul de proiecţie (fig. 1.4.1).

observatorul obiectul
(la ∞)

Plan de
proiecţie
raze de
opac
lumină

Fig. 1.4.1
Apr 18, 2021 19
 Sistemul american de proiecţie. Este sistemul care
aşează planul de proiecţie între observator şi obiect (fig.
1.4.2). Planul de proiecţie este transparent (de sticlă) şi
imaginea obiectului se vede prin plan.
plan de proiecţie
transparent

observatorul
(la ∞)

obiect
raze de
lumină

Fig. 1.4.2

Apr 18, 2021 20

• Reprezentările din tehnică impun o foarte bună
cunoaştere a geometriei elementare (plană şi în
spaţiu), a geometriei descriptive şi a desenului
tehnic.
• Geometria descriptivă stabileşte legi care să
permită reprezentarea pe un plan a obiectelor
din spaţiu şi a situaţiilor spaţiale. Aceste legi
(reguli) derivă direct din geometria elementară.
• Desenul tehnic se bazează pe proiecţia
ortogonală (perpendiculară), care furnizează
cele mai bune condiţii pentru a descrie o formă
exactă a unui obiect şi se pretează cel mai bine
la înscrierea cotelor, care este a doua funcţie a
unui desen tehnic.

Apr 18, 2021 21

• 1.3.2 Reprezentări grafice cu ajutorul calcula-
torului. Uneltele grafice au evoluat încă de la
primele încercări de comunicare ale oamenilor
prin reprezentări grafice. Pe măsură ce teoria şi
practica inginerească au avansat, uneltele
specifice s-au dezvoltat şi perfecţionat, pentru a
permite inginerilor şi proiectanţilor să ţină pasul
cu cerinţele progresului. Astăzi există o unealtă
relativ nouă, indispensabilă în proiectare:
calculatorul şi staţiile grafice.

• Prima demonstraţie cu un computer, ca unealtă

de desenare şi proiectare, s-a făcut la “Institute
of Technology” din Massachusetts, în 1963, de
către dr. ing. Ivan Sutherland.
Apr 18, 2021 22
• Tehnicile CAD (Computer Aided Design),
utilizând programe specializate, au condus
la creşterea “cantităţii” de realism
conţinută în desenul obţinut cu ajutorul
calculatorului.
• Calculatorul este capabil să facă foarte multe
lucruri, foarte repede, dar rămâne un
echipament electronic, fără creier, cel puţin
deocamdată. Nu poate gândi şi nu poate face
nici mai mult, nici mai puţin decât ceea ce i se
“spune” să facă. Un sistem CAD nu este creator,
dar îl poate ajuta forte mult pe utilizator să
devină mai productiv, să câştige timp. Creatorul
rămâne “omul”, cu aşa-numita “limită a
incompetenţei sale”.
Apr 18, 2021 23
 SISTEMUL DE PROIECTIE PARALEL-ORTOGONAL

[V]
[V]

D II
D II DI [H]

DI
0x
D III D IV

0
D III
x
b.

D IV
[H]

a.

Fig. 2.1
Apr 18, 2021 24
 [H] ∩ [V] = - axa absciselor
[H] ∩ [L] = - axa depărtărilor
T6
z
[V] ∩ [L] = - axa cotelor;
[V]
T2

T5
T1 [L]

0
T3
x

T4 [H]

y T8
Fig. 2.2

Apr 18, 2021 25

 D II

[V]

O3 DI

O2

O4

[BI-III]

O1

0
x
O5
[H]

O8
O6
D III [BII-IV]
O7

D IV

Fig. 2.3

Apr 18, 2021 26

 A

C
a - proiecţie orizontală,
a’ - proiecţie verticală,
[P] a”- proiecţie laterală
abc

T6
z

Fig. 2.4 [V]

T2 T5
za
a’

T1 [L]
A
a”

xa 0
T3
x
ya

 Aa  z a 0  z cot a a
 T4
 Aa'  y a 0  y departare [H]

 Aa"  x a 0  x abscisa T8
y
Apr 18, 2021 27
Fig. 2.5
 z

[V] [L]

za
a’ a”

xa 0 y1a

x y1

a - este definită de perechea de coordonate (x,y);

a’ - este definită de perechea de coordonate (x,z);
a a” - este definită de perechea de coordonate (y1,z);
ya
[H]
Fig. 2.6
y

Apr 18, 2021 28

 z z
a2
ya2

a1 ’ za1 a1 ” a2” a2’ za2

x 0 y1a1 x 0

xa1 y1 y1
a2 xa2 y1

ya11
a1

y y

a. - A1(20, 40, 30) b. - A2(20, -40, 30)

Apr 18, 2021 29

 z z
a3 ya3

x 0 x 0 y1 a4

xa3 y1 xa4 y1

a3” za4
a3 ’ za3 a4’ a4”

ya4
a4

y y

c. – A3(20, - 40, -30) d. – A4(20, 40, -30)

Apr 18, 2021 30

 z z
a6
ya6
za5 a5’ a5” a6” za6 a6’

x 0 y1
a5 x 0

xa5 y1 y1
a6 xa6 y1

ya5
a5

y y

e. – A5(-20, 40, 30) f. – A6(-20, - 40, 30)

Apr 18, 2021 31

 z z
a7
ya7

x 0 xa7 x 0 y1 a8

a7 y1 y1 y1

za8 a8’ a8”

a7” za7 a7’
ya8

Y y

g. – A7(-20, - 40, -30) h. – A8(-20, 40, -30)

Fig. 2.7

Apr 18, 2021 32

 POZITII PARTICULARE ALE PUNCTULUI

[V]

N=n’=n”

[L]
l’

V=v’
v”

L=l”

h’ v
0=k”=m’=n
K=k=k’
x h”

H=h
M=m=m”
l
[H]

y
Fig. 2.8
Apr 18, 2021 33
 2.2.2 Fie punctul A1(20; -40; 30). Să se reprezinte epura punctului
A1 împreună cu A2, simetricul său faţă de origine şi să se
specifice triedrele cărora le aparţin.
z
ya1
a1

a1” za1
a1’

x 0 xa2 y1 a2

y1
a1
xa1 y1

a2’
a2”
za2

ya2
a2

Fig. 2.11
Apr 18, 2021 34
 STUDIU INDIVIDUAL SI- 01: PROIECTIILE PUNCTULUI

1. Dându-se punctul A(40; 30; 50), schimbaţi abscisa,

depărtarea şi cota lui A, pentru a obţine puncte aparţinând
celor opt triedre. Reprezentaţi aceste puncte în epură.

2. Se dă punctul A(50; 20; -30). Reprezentaţi acest punct în

epură împreună cu punctele:
B – simetricul lui A faţă de [H];
C - simetricul lui A faţă de [V]; 1 2
D - simetricul lui A faţă de [L];
E - simetricul lui A faţă de 0x;
F - simetricul lui A faţă de 0y;
G - simetricul lui A faţă de 0z.

Apr 18, 2021 35