DESEN ŞI GRAFICA

INGINEREASCA
Curs No. 2

Conf. Dr. Ing. LIGIA PETRESCU

Apr 18, 2021 1

 DREAPTA ÎN DEOMETRIA DESCRIPTIVĂ

z D [ H ]  H ; H ( x; y;0)
D [V ]  V ; V ( x;0; z );
[V]
L=l”
D [ L]  L ; L(0; y; z );
l’
V=v’ v”

[L]

d’ d”

D
l
0

x h’ v

d
H=h h”

[H]

y
Fig. 3.1

Apr 18, 2021 2

 3.1 PUNCT SITUAT PE O DREAPTĂ
z

[V] [L]
L=l” l’

V=v’ v”

m’ zm m”
d”
d’
x=0
x=0
l z=0
z=0
0 ym1 h”
xm

x h’ v y1
m ym
d
y=0
x=0
 m  d;
H=h

M  D   m'  d' ;
 m"  d" ;
[H] 
Fig. 3.2 y
Apr 18, 2021 3
 3.2 POZIŢII PARTICULARE ALE DREPTEI

Se disting două categorii de poziţii particulare ale dreptei:

• drepte paralele cu un plan de proiecţie;

• drepte paralele cu două plane de proiecţie, adică
perpendiculare pe al treilea plan de proiecţie.

Apr 18, 2021 4

 DREAPTA PARAPELĂ CU PLANUL ORIZONTAL [H],
se numeşte dreaptă orizontală sau de nivel şi
are toate punctele egal depărtate de planul [H]:

 n' || 0x;

N(n;n' ;n") || [H]  z = const.  
n" || 0 y ;
z  1

 ab  AB
n’ v’ a’ b’ v” l’ a” b” l” n” 

 n' || 0 x;

x v 0 y1  n" || 0 y1 ;
 
a 
  adev. marime
b 
 
l n

y
  adev. marime
Fig. 3.3
Apr 18, 2021 5
 DREAPTA PARALELĂ CU PLANUL VERTICAL [V],
se numeşte dreaptă de front şi
are toate punctele egal depărtate de planul [V]:
 f || 0x;

F(f ; f '; f ") || [ V ]  y = const.  
 f " || 0z;

z
 a ' b'  AB
f’ 
 l’ l”

b’ b”
 f || 0 x;
 a’ a”

x h’ 0 h” y1
 f " || 0 z;

f” 
h a b l ˆ  adev. marime
f 

y ˆ
Fig. 3.4   adev. marime

Apr 18, 2021 6

 DREAPTA PARALELĂ CU PLANUL LATERAL [L],
se numeşte dreaptă de profil şi
are toate punctele egal depărtate de planul [L]:

d' || 0z;

D(d; d'; d") || [L ]  x = const.  
 d || 0 y;

z
d’  a ' b'  AB
v’ v” 


 f || 0 x;
a’ a”

b’ b”   f " || 0 z;
x v h’ 0 h” y1 

a d” ˆ  adev. marime

b
h

ˆ
  adev. marime
d y
Fig. 3.5

Apr 18, 2021 7

DREAPTA PERPENDICULARĂ PE PLANUL ORIZONTAL [H],
este simultan paralelă cu planele [V] şi [L], deci
însumează proprietăţile dreptelor de front şi de profil
Această dreaptă se numeşte dreaptă verticală.
 y  const

( ;  ';  ")  [ H ]   || [V ]  [ L]  
 x  const.


   
z
a ' b'  ' || 0 z || a" b"  "

' " 
a’ a”  a ' b'  a" b"  AB
b’


 
b”
x
y1  a ' b'  '  0 x
h’ 
h”

 
 a" b"  "  0 y1
 a b h 

  abhH
y
Fig. 3.6

Apr 18, 2021 8

 DREAPTA PERPENDICULARĂ PE PLANUL VERTICAL [V],
este simultan paralelă cu planele [H] şi [L], deci
însumează proprietăţile dreptelor de nivel şi de profil.
Această dreaptă se numeşte dreaptă de capăt (în proiecţia verticală i se
vede “capătul”).
 z  const

( ;  ';  ")  [V ]   || [ H ]  [ L]  
 x  const.
z 
 '  a'  b'  v' v”
a” b”

  
ab  || 0 y ; a" b"  " || 0 y1
"

 ab  a" b"  AB
x v y1
0 




ab   0 x
a 
b
  
a" b"  "  0 z
y 
 
  '  a '  b'  v '  V
Fig. 3.7
Apr 18, 2021 9
DREAPTA PERPENDICULARĂ PE PLANUL LATERAL [L],
este simultan paralelă cu planele [V] şi [H], deci cu axa 0 x ,
însumând proprietăţile dreptelor de front şi de nivel.
Această dreaptă se numeşte dreaptă fronto-horizontală.

 y  const.
( ;  ';  ")  [ L]   || [V ]  [ H ]  
 z  const.
z

a’ b’ ab || 0 y ; a" b" || 0 y1

' l’
 "  a"  b"  l" 

 ab  a" b"  AB


x y1 


ab   0 x

 
0
 a" b"  "  0 z
 a b l


  '  a '  b'  v '  V
y

Fig. 3.8 10
Apr 18, 2021
 3.3 POZIŢIA RELATIVĂ A DOUĂ DREPTE
În spaţiu, două drepte se pot găsi în trei categorii de relaţii reciproce, definite
prin proprietăţi şi caracteristici specifice, ce le diferenţiază în mod categoric.
 drepte paralele;
 drepte concurente;
 drepte disjuncte.
 d ||  DREPTE PARALELE DREPTE CONCURENTE  d   i
 
D ||    d ' ||  ' D    I   d '  '  i '
d " ||  " d "  "  i"
 
z z
d’ d” d’ d”
’ ”
i’ i”
’ ”

x y1 x y1
0
0
i

d 

y d y
a). b).
Fig. 3.9
Apr 18, 2021 11
DREPTELE PERPENDICULARE sunt un caz particular de drepte concurente. În
general perpendicularitatea se deformează prin proiecţii. Numai atunci când una
dintre cele două drepte este particulară, perpendicularitatea se păstrează în una
dintre proiecţii. Conform teoremei unghiului drept a două drepte, acesta se
proiectează în adevărată mărime, pe planul de proiecţie cu care dreapta particulară
este paralelă. Astfel:
N  1  n   1 F  2  f '   2 ' D  3  d"   3"

i’ d' d" 3"

i’ 3'
n' f'
1 ' i’ i”
2'

h’ = v
0

i
n i i
3
1 f
 d
a). b). 2 c).
Apr 18, 2021
Fig. 3.10 12
Dacă dreapta particulară face parte din categoria drepte perpendiculare pe un
plan de proiecţie (grad dublu de particularitate - fig. 3.6; 3.7; 3.8), atunci
automat dreapta perpendiculară pe o astfel de dreaptă este la rândul ei
particulară, iar perpendicularitatea se pune în evidenţă în două proiecţii (cele ce
evidenţiază adevărate mărimi) şi anume:

- O dreaptă verticală: D1  1  1  dreapta de nivel  N   d '   '

1 1

d1"  1"

- O dreaptă de D2   2   2  dreapta de front  F   d '   '

2 2

capăt: d 2 "   2 "

d 3 '   3 '

- O dreaptă fronto-orizontală: D3   3   3  dreapta de profil  
d 3 "   3 "

Apr 18, 2021 13

DREPTELE DISJUNCTE nu sunt nici paralele, nici concurente. Aparent, ele par
concurente, deoarece proiecţiile lor sunt concurente, dar proiecţiile punctului de
“concurenţă” nu sunt situate pe aceeaşi linie de ordine, deci aceste proiecţii sunt
puncte duble.

1’
3’=4’

2’

x 0

1=2

Fig. 3.11

Apr 18, 2021 14

 STUDIU INDIVIDUAL SI- 02: PROIECŢIILE DREPTEI

1. Să se determine urmele dreptei definite de punctele A(70; 30; 35) şi B(45;

15; 10).
2. Construiţi două drepte concurente D   =I, dacă ele sunt definite de
punctele A(110; 30; 20), B(30; 45; 25) şi M(80; 60; -5), N(45; 15; z).

3. Se dau punctele: A(10; 25; 40), B(35; 5; 10) şi M(70; 50; 40). Să se
construiască rombul [ABCD], având una dintre diagonale pe dreapta definită
de punctele A şi M.

1 3

Apr 18, 2021 15