Traficul de Fiinte Umane

Gheorghita Gheorghe 1903

Cuprins
Ce este traficul de fiinţe umane?
Etapele TFU
Care sunt ţările de destinatie?
Cauze şi condiţii care au generat/ favorizat TFU
Profilul victimei
Ce se întâmplă cu bunurile utilizate in procesul de TFU?
Solutii pentru combaterea TFU
Ce este traficul de fiinţe umane?

Conform art. 165 CP al RM Traficul de finiţe umane înseamnă

recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei
persoane adulte, cu sau făra consimţământul acesteia, in scopul
exploatarii sexuale comerciale sau neocomerciale, al exploatarii prin
munca sau servicii forţate, al practicării cerşetoriei… al exploatării în
sclavie sau in condiţii similar sclaviei, al folosirii în conflicte armate ori
în activitaţi criminale, al prelevarii organelor sau ţesuturilor, precum şi
al folosirii femeii în calitate de mamă-surogat ori în scop de
reproducere prin violeţă, ameninţare, înşelăciune şi abuz.
 Etapele TFU

Recrutarea Transportarea Transferul Adăpostirea Primirea

+2
Evadarea Repatrierea
1) Recrutarea – selectarea persoanelor în vederea deplasarii lor către punctul de
destinaţie, în care se prezumă că acestea vor fi exploatate sexual sau prin munca ori servicii
forţate… ori le vor fi prelevate organele sau ţesuturile pentru transplantare.
Categorii de recrutori: bărbaţi, femei sau familii.
Ocupaţile recrutorilor:
- presupun relatii cu publicul (vânzatori, barmani, taximetrişti etc.)
- angajati ai unor firme false
- membrii ai unot reţele de trafic
Metode de recrutare:
- oferte false de locuri de muncş în străinatate (chelnarita, bucatareasa, dansatoare, baby-
sitter, menajera etc.) în ţări ca Franţa, Italia, Germania, Grecia etc. facute direct victimelor prin
cunoştinţe, rude, persoane apropiate.
- anunturi la mica publicitate de tipul: “Tinere fete pentru dansatoare, balerine in tara X.
Plecare imediata.”
- răpire
2) Transportarea – presupune deplasarea persoanelor traficate peste frontierele de
stat a RM sau în interiorul ţării, in vederea folosirii lor în scopurile prevazute de TFU.
Traficul de fiinţe umane se desfasoara pe anumite rute, din tara de origine, spre
ţara de destinaţie.
Trecerea frontierei spre ţara de destinatie (de cele mai multe ori alta decât cea
promisa victimei) se face cu ajutorul recrutorilor sau al calauzelor şi poate fi:
• legala, sub pretextul unei excursii, sau al unei participari la competiţii etc.
• - ilegala, in cazul persoanelor minore sau fără paşaport, situaţie în care călauzele promit
trecerea graniţei în siguranţă în schimbul unei sume de bani sau chiar fără plată.
Printre ţările de destinaţie cel mai des figurează fosta Iugoslavie, Albania, Italia, Grecia,
Turcia etc.

În cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, victimele sunt tratate civilizat, li se
ofera cazare si masă, pot lua legatura cu familiile etc.
De obicei, doar ajunse în ţara de destinaţie, victimele îşi dau seama că
au devenit victim ale TFU, fiind obligate să trăiască în condiţii de sclavie
şi să ofere servicii sexuale, prostituându-se pe stradă, în cluburi de
noapte etc. Lipsite de bani şi acte de identitate, aceste femei ajung în
situaţia de marfă, trăind în condiţii fizice şi psihice infernale.

3) Transferul – adică transmiterea persoanelor traficate de la un

Traficant la altul, prin vânzare-cumpărare, donaţie, schimb, închiriere
etc. pentru ca victima să fie folosită în scopurile prevăzute de art. 165
CP.
4) Adapostirea – constă în
ascunderea victimelor
traficului într-un loc ferit,
ascuns, pentru a nu fi găsite de
persoanele care ar putea
alerta autorităţile despre
infracţiunea de TFU, precum şi
pentru folosirea victimei în
scopurile menţionate mai sus.
5) Primirea – înseamnă
intrarea în posesie asupra
“bunului”, adică asupra vitimei,
primirea înseamnă şi angajarea
victimei în activitatea care i-ai
permite criminalului de a folosi
în scopurile TFU

TFU nu implică neapărat şi trecere frontierelor, acest

lucru fiind characteristic pentru RM. Dar în majoritatea
ţărilor (în propoţii reduce RM) este întălnit traficul
intern.
6) Evadarea - se face in
conjuncturi favorabile, cu ajutorul
unor clienti, al politiei . Victimele se
adreseaza ambasadelor sau
consulatelor din tara respectiva.
Acestea se realizeaza cu spriinul
IOM (International Organization for
Migration), cu spriinul
ambasadelor/ consulatelor care se
ocupa de formalitatile de repatriere.
7) Repatrierea - victimelor li
se elibereaza pasaport consular
si documente de calatorie.
- primirea in tara se face de catre
echipa de asistenta a OIM care le
integreaza in programele OIM de
asistenta pentru victimele
traficului de femei si de
prevenire a traficului in RM
 Care sunt ţările de destinatie?
Majoritatea femeilor traficate din Moldova se pomenesc in tari in care
organele de drept sunt inactive, iar situatia politica — instabila.
Traficantii prospera acolo unde autoritatile locale intorc capul sau nu au
mijloace sau vointa politica pentru a pune capat acestor activitati
criminale. Tarile de destinatie sunt in special tarile balcanice
(Macedonia, Bosnia, Albania si regiunea Kosovo a Serbiei). Femeile de
asemenea ajung in Occident, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite si
Israel. In Balcani, consumatorii serviciilor sexuale sunt localnicii, dar
deseori si militari din trupele internationale de mentinere a pacii,
stationate in aceste zone. In alte tari, victimele sunt vandute in verigile
sclaviei sexuale sau sunt utilizate in munca fortata.
Cauze şi condiţii care au generat/ favorizat TFU:

Rata înaltă de şomaj printre femei, sărăcia şi lipsa de bani, viziunile

romantic etc.
Totuşi lipsurile material constituie cauza pricipală a traficului.
Cele mai multe victime ale traficului privin din familii dezorganizate,
incomoplete, în care fie un părinte este absent, fie că au o situaţie
material şi familială grea.
Lipsa unei strategii naționale anti-trafic, eficiente și durabile
Probleme de protecţie și asistență a persoanelor traficate
Profilul psihologic și social al victimei
De cele mai dese ori victi me ale trafi cului de fi inţe umane în scopul
exploatării devin ti nere femei, în vîrstăde pînă la 25 ani, provenind din
familii sărace rurale, cu un nivel scăzut de studii, fărăo profesie și fără loc
de muncă.
De regulă, de cele mai dese ori victi me ale trafi cului devin migranţii
ilegali. Chiar dacă ei au venit în ţară în condiţii legale, ulterior ei ajung de
obicei să rămînă ilegal, încălcînd regimul de ședere în ţara respecti vă. Un
in-diciu important este, de asemenea, experienţa violenţei prin care a
trecut nu o singurădată pe parcursul vieţii. Cercetările demonstrează că
multe din persoanele trafi cate au fost supuse violenţei cu mult înainte
de a fi nimerit în situaţie de trafi c
 Ce se întâmplă cu bunurile utilizate in
procesul de TFU?
Conform art.106 CP RM sunt supuse confiscării speciale bunurile: utilizate sau
destinate pentru săvârşirea unei infractiuni, rezultate din infracţiuni etc., respective
TFU fiind o fapta criminal, bunurile utilizate şi obţinute prin această activitate vor fi
confiscate.

Exemplu CtEDO
Cazul Tas v. Belgia, în care a fost confiscat un hotel folosit la traficul de
persoane. Reclamantul s-a plâns în fața CtEDO că, prin confiscarea bunului
imobil, deținut în mod legal, i-a fost încălcat dreptul de proprietate. CtEDO
și-a început analiza prin a reaminti că statele membre ale CEDO se bucură
de o marjă de apreciere în vederea „utilizării proprietății conform
interesului general”, în special în contextul unei politici care vizează
combaterea activităților infracționale. CtEDO a constatat că ingerința în
dreptul reclamantului la respectarea bunurilor nu a fost disproporționată
în raport cu scopul legitim urmărit, i.e., conform interesului general, pentru
a combate traficul de persoane. În consecință, CtEDO a declarat cererea
inadmisibilă ca fiind vădit nefondată . În acest caz, s-a reținut că acel hotel
era utilizat preponderent pentru traficul de persoane. Dacă făptuitorul ar fi
fost utilizată doar o cameră din acel hotel pentru comiterea traficului de
persoane, atunci confiscarea bunului în întregime ar fi părut nejustificată.
Solutii pentru combaterea TFU
• Prevenire și intervenție timpurie prin axarea pe măsuri de informare, educare şi
consiliere, ce derivă din noile tendinţe ale traficului de ființe umane;
• Protecţie, siguranţă şi justiţie prin asigurarea accesului la serviciile de protecţie şi
suport pentru toate persoanele traficate;
• Politici publice prin axarea pe un document naţional strategic de politice anti-
trafic;
• Substituirea politicilor restrictive din sfera migraţiei forţei de muncă cu acorduri
de colaborare şi protejare a drepturilor emigranţilor străini;
• Combaterea cererii comerţului cu persoane;
• Date, studii și cercetări privind traficul de ființe umane şi fenomenele asociate cu
accent pe tendinţele timpului.
Bibliografie:
Igor A. Ciobanu, Criminologie, Chişinău 2013
https://
juridicemoldova.md/8085/traficul-de-copii-savarsit-in-scopul-exploatari
i-sexuale-analiza-practicii-judiciare-din-republica-moldova.html
https://
juridicemoldova.md/9679/confiscarea-in-cauzele-de-trafic-de-persoane
-si-proxenetism.html
https://www.unodc.org/documents/human-
trafficking/Combating_Trafficking_-_Moldova.pdf