EDUCAȚIA ESTETICĂ A

COPILOR PRIN ACTIVITĂȚILE

ARTISTICO-PLASTICE
DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚĂ
 CUPRINS

EDUCAȚIA ESTETICĂ A
COPIILOR PRIN ACTIVITĂȚILE
ARTISTICO-PLASTICE
DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚĂ

Capitolul 1
EDUCAȚIA ESTETICĂ
ÎN ȘCOALA
CONTEMPORANĂ
1.1. Educația pentru frumos –
considerații generale
1.2. Preșcolarul și educația
pentru frumos
1.2.1. Importanța predării
educației estetice
1.2.2. Obiectivele educației
estetice
Capitolul 2
ACTIVITĂȚILE ARTISTICO-
PLASTICE – INSTRUMENT DE
REALIZARE A EDUCAȚIEI
ESTETICE
2.1. Rolul activităților artistico-
plastice în dezvoltarea personalității
copilului
3.1. Metode și procedee specifice
2.2. Caracteristicele desenului,
picturii și modelajului la preșcolari
2.3. Omul și familia în desenele
copiilor
Capitolul 3
METODE ȘI PROCEDEE
FOLOSITE ÎN FORMAREA ȘI
DEZVOLTAREA VALORILOR
ESTETICE PRIN
ACTIVITĂȚILE ARTISTICO-
PLASTICE
activităților artistico-plastice
3.2.Stimularea creativității
3.3. Posibilități de optimizare a
activităților artistico-plastice

2.4. Elemente de limbaj plastic ARGUMENT

1.3. Personalitatea și
CONCLUZII
creativitatea
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
 -
vi aț a

n
- nev

e vo
-u
omul

no
m
ui

-o
m
om va f s e n
i s u
în oia de fru

contin

și di c r e l a f
u

va mai un ibil n f a t os
ia de ă

os c b
o u pe rum t
m os

m o c i e ns t n
r
forma

ai fru ntr os
bu tate ui m u
re

na os
pentru
estetice
educației

copilului
dezvoltarea

em
- importanța

p la
didactice
personale

şi î oţio
experienţei

arti stice nţe nal

- valorificarea

ța
ac t st i c o
ARGUMENT

iv i t - nec lege ă
esi rea
a
ă ți l
e tr an lor
o ți
de a p
par tate
f - im
m ită -
rum e cu
inte față per osu pl - i ctiv stico e
dire icare
personalității armonioase

me resul cep lui

ere c a rti tic
d
nț i n u i
e - î e cop tă a a las
p
- tr
ez i r e np
r ea a roc
și esu în a iilor
l ctiv
itate
 CAPITOLUL 1
EDUCAȚIA ESTETICĂ ÎN ȘCOALA CONTEMPORANĂ

1.1. Educația pentru frumos – considerații generale 1.2. Preșcolarul și educația pentru frumos

Lumea contemporană Sensibilitatea ființei umane

caracteristicile și pentru frumos se face Educaţia
problemele ei înca din primii ani de viață estetică
Educatia se situează pe
estetica
Educația estetică în lumea reprezintă o două planuri:
Locul și rolul educației
contemporană componentă - receptarea
estetice în formarea
indispensabi frumosului
personalității preșcolarilor
lă a formarii -creaţia artistică
Cultivarea sensibilităţii estetice personalitați
i prin Legătura dintre educația Pedagogia urmă-
prin prisma activităților integrate
intermediul estetică și cea artistică rește două aspec-
căreia se te:
urmărește
Corelația dintre -educarea
dezvoltarea
educaţia formală, capacității Categoriile valorice specifice prin artă
de a recepta, pentru educaţia estetică - educarea
educaţia extraşcolară
interpreta si - idealul estetic pentru artă
și informală crea - simţul estetic
frumosul - -gustul estetic
Influența frumosului din
- spiritul de creaţie estetică
mediul ambiant,
societate,natură Relații
 În esență, educaţia
estetică urmăreşte
pregătirea subiectului
educaţional pentru actul
de valorificare
(receptare, asimilare),
dar şi pentru cel de
creare a valorilor
estetice.
 Formarea și educarea sensibilității - modelarea
pentru frumos sentimentelor şi
convingerilor
estetice
b. afectiv-
- modelarea
aptitudinal
simţului şi
gustului
estetic
Obiectivele educaţiei estetice

a.cognitiv- - însuşirea
afectiv valorilor
estetice
- educarea
capacităţii de a
percepe, înţelege şi
aprecia frumosul

Crearea frumosului
 Copilul mic 1.3.Personalitatea şi creativitatea
nu are
personalitate.
Personalitatea Temperamentul - latura Aptitudinile - latura
începe să se
dinamico-energetică a instrumental operaţională
formeze în
jurul vârstei personalităţii a personalităţii
de 3 ani
Personalitatea -
ceea ce aparține esențial persoanei, ceea ce
o caracteriză

Caracterul - latura Creativitatea - rezultat al

Achiziţiile cele relaţional - valorică a dezvoltării, al progresului, al
mai importante, personalităţii transformării omulu
la această
vârstă,la nivelul Extensia eului factori aptitudinali
personalităţii concordă cu
sunt: existenţa lărgirea sferei de
„eului”, formarea ...prin prisma personalităţii, creativitatea
cuprindere şi capătă sensul de potenţial creativ,de sumă
conştiinţei determină gradul
morale şi de însuşiri sau de factori psihologici
de dezvoltare al ai unor viitoare performanţe creatoare
socializarea personalităţii
conduitei. copilului și
formarea unor procese şi achiziţia tehnicilor
trăsături mecanisme de natură de lucru
caracteriale imaginativă
 Copiii văd lumea într-o manieră
personală, de aceea producţiile
plastice ale celor cu aptitudini
artistice, arta lor, reprezintă un
mesaj social plin de prospeţime,
cu influenţe din ce în ce mai
sensibile asupra marii arte - redenumiri ale
- asociaţii
unor lucruri

- combinări
libere - reconstruiri
Procese și
Factori mecanisme
Factori subiectiv de natură
obiectivi i imaginativă:

Omul
creativ i
lu
ilu
-cognitivi- cop
- familia intelectuali a tea ne
t ivit supu
rea pre
C
-aptitudinali-
-societatea speciali
 CAP.2. ACTIVITĂŢILE ARTISTICO-PLASTICE –INSTRUMENT DE
REALIZARE A EDUCAŢIEI ESTETICE

2.1. Rolul activităţilor artistico-plastice în dezvoltarea personalităţii copilului

caracterul realist al creațiilor artistice ale copiilor, ca rezultat al

reflectării realității înconjurătoare, în măsura în care o înțelege și în
funcție de felul în care l-a impresionat

- mijloc de
-o activitate care -pregătesc -dezvoltă -mijloc de evaluare cunoaștere a - arată gradul de
produce plăcere copilul conduita a cunoștințelor particularităților dezvoltare
pentru scris morală individuale psihică

- dezvoltă -latura -copilul -oferă date -este folosită

-dezvoltarea
dragostea de morală și demonstrează concludente de psihologi în
mușchilor
muncă, cea estetică prin desen referitoare la scopul
mici ai
- voința de a sunt nivelul de locul și depistării și
mâinii,
termina intercorelat cunoștințe poziția tratării
-educarea
lucrul e dobândite la copilului în diferitelor
mâinii ,
început, -înțelege că activitățile familie probleme
-coordonare
- preseve- ce e frumos matematice, - este o comportament
oculo-
rența și e bine, ce e educarea terapie în ale și a stabilirii
motrică
răbdarea urât e rău limbajului etc. reeducarea coeficientului
afectivă de inteligență
- alături de aceste valențe formative, desenul, pictura, modelajul, constituie pentru
copii un mijloc de destindere, de recreere
 2.2.Caracteristicele desenului, picturii şi modelajului la preşcolari
- de la 1 la 3
ani
-desenul este o formă a
funcţiei semiotice care se
manifestă la copil în jurul
vârstei de 2 ani şi are un rol
fundamental în evoluţia
psihică a acestuia
- liniile din desenele copiilor
”mâzgâlituri” sau ”vârtejuri”
ne duc cu gândul la ritmurile
cosmice, amintind de traic-
toriile oscilante ale planetelor
- după 2 ani şi jumătate
“vârtejul” se transformă în
spirală, fiind desfăşurată pe
orizontală, direcţionată din
interior spre exterior,
- ”omul” este redat printr-un
”guguloi”
- apare “crucea” ca expresie
a reflectării mersului vertical
şi efortului de echilibrare în
spaţiu
- de la 3 la 5
ani
-
- aşează punctul şi crucea (care
va evolua spre “stea”) în
mijlocul cercului, ceea ce din
punct de vedere psihologic s-ar
putea asimila faptului că el se
află în centrul lumii sale
interioare
- după vârsta de 4 ani pictura,
desenul, modelajul încep să
intereseze pe copil în mod
deosebit
- combinaţiile de intresecţii îl
conduc pe copil spre forme
geometrice – pătratul şi drep-
tunghiul care-i oferă un nou
echilibru
- motivul “om” este vizibil
acum în motivul “pom”
- coloraţia devine generoasă
- relaţiile de mărime și pro-
porţiile nu reflectă realitatea
- de la 5 la 7
ani
- stadiul “atitudinii”
- asociază şi ordonează
elementele în “tabloul”
- apare un nou simbol
”triunghiul”
- redă trăsăturile specifice
personajelor pe care le
reprezintă, precum și stările
lor afective
- deosebeasc toate culorile
spectrului solar și culori
intermediare obținute prin
combinații
- folosește culori cât mai
apropiate de realitatea care o
reprezintă
- în modelaj apar mișcările
sinergice pot modela cu
toată mâna și chiar permit
modelarea cu vârful degetelor
 2.3. Omul și familia în desenele copiilor

Este uimitor
cum, în urma
analizei atente a
unei lucrări
realizate de un

de mazăre„
Realizarea figurii
preşcolar, poţi

„Păstaie
umane cunoaște
numeroase faze n descoperi atât
”Cor
p -fa n C o r p î e” de multe despre
intermediare care t o mă ”
s p ensi acel copil.
nu sunt parcurse ” s u
în mod Despre felul lui
obligatoriu de de a fi, despre
”Cor
fiecare copil dar ”Corp-cap” p -s a c
” tipul de
servesc personalitate,
Omulețul caracterul
diagnosticului
diferențiat lo c” acestuia,
o ”N
indicând starea o rm problemele care
”M or îl frământă,
interioară a m
al gândurile lui
procesului de ”
creștere, nivelul cele mai
de echilibrare ascunse, redate
atins de copil la inconştient într-
un moment dat un desen. Cu
ajutorul unei
desen poţi spune
aproape tot
despre un copil.
 CAP. 3. METODE ȘI PROCEDEE FOLOSITE ÎN FORMAREA ȘI
DEZVOLTAREA VALORILOR ESTETICE PRIN ACTIVITĂȚILE
ARTISTICO-PLASTICE

3.1. Metode și procedee specifice activităților artistico-plastice

- educaţia plastică din grădiniţă se referă la achiziţia unor - efectele formative pe termen lung ale acestor achiziţii
deprinderi instrumentale şi tehnici de expresie plastică determină dezvoltarea sensibilităţii estetice, a
prin desen, pictură, modelaj, dar şi la dezvoltarea expresivităţii şi creativităţii, activizează funcţiile
capacităţii de percepţie a realităţii înconjurătoare. cognitive

- aceasta trebuie să înceapă de la experienţe de observare a formelor, culorilor şi

mişcării
- este important ca activitatea în sine să se desfăşoare într-un mediu stimulativ, care să
invite la observarea, aprecierea, redarea creativă a realului, la acumularea de impresii
privind realitatea înconjurătoare, la dezvoltarea sensibilităţii faţă de variatele ei forme de
obiectivitate

- utilizarea unor metode, tehnici şi procedee care le oferă copiilor posibilitatea unei concentrări
integrale a potenţialului lor intelectual şi creativ în activităţile de cunoaştere, le oferă ipoteza unei
educaţii cu caracter „divergent”, care le lasă acestora posibilitatea de a se exprima „spontan”, de a
descoperi şi produce noul, originalul, într-o gândire creativă, rapidă, critică şi eficientă .
 Demonstrația - prezentarea proceselor de execuție a
unui desen sau modelaj în fața copiilor de către
educator,
- oferă copiilor posibilitatea de a percepe, a cunoaște
nemijlocit modul în care trebuie desenată sau
modelată imaginea obiectului sau ființei,
- legată de principiul intuiției
Explicația - conduce la întregirea percepției și
mijlocește înțelegerea cât mai deplină a celor
arătate,
- se folosește un vocabular viu, clar, adecvat și
sugestiv
- trebuie să aibă o succesiune logică și sistematică,
Exercițiul - metoda de bază care urmărește pornind de la elementele concrete,
formarea principiilor și deprinderilor plastice ce
conduce la realizarea premiselor activității
creatoare a copiilor
- dezvoltă la copii capacitatea de a lucra organizat,
de a transpune în imagini grafice observațiile lor dialogului dirijat - prezintă aspecte înnoite ale
metodei conversației și include mai multe procedee
prin care se plasează centrul de greutate de la
întrebări puse de educator către copil răspunzând
totodată la veșnicul ”de ce...?”.
Jocul - un mijloc de cunoaștere care corespunde nu numai
vârstei copilăriei ci și naturii omului în general
- Funcția jocului în configurarea comportamentelor estetice
și în dezvoltarea unei atitudini creatoare este incontestabilă
- Jocul, ca și arta, înseamnă, în primul rând, libertatea de a
imagina, de a inventa forme de expresie și de acțiune
 3.2. Stimularea creativității preșcolarului prin activitățile artistico-plastice

Creativitatea este o caracteristică a personalității umane ce implică unele calități ale proceselor de
cunoaștere, afective și voliționale.

Fluiditatea – se manifestă prin

ușurința exprimării

Factorii
Originalitatea - este creativităţii: Flexibilitatea - Constă în
expresia noutăţii, a uşurinţa de a schimba
inovaţiei punctul de vedere

Posibilitățile multiple de manifestare a creativității copilului trebuie dirijate prin dezvoltarea imaginației, a
spiritului de observație, prin stimularea formelor de expresie și inițierea în elemente de limbaj plastic pentru a-
și putea exprima fiecare personalitatea în modalități proprii și adecvate dispozițiilor și temperamentului

metoda BRAINWRITING : stimularea creativității

metoda BRAINSTORMING : stimulare a în grup a copiilor prin solicitarea de a găsi cât mai
creativității ce constituie o tehnică de descoperire a multe denumiri, idei, soluții pe care le reflectă în
noului și oferă posibilitatea manifestării libere, plan imaginativ intuitiv tema propusă
spontane a imaginației membrilor grupului
 3.3 Posibilități de optimizare a activităților artistico-plastice în învățământul
preprimar
- creioane colorate cerate
- creioane colorate cu mină
- Pentru operaționalizarea
obiectivelor activităților
artistico-plastice, modelarea
cât mai eficientă a copilului,
a dezvoltării cât mai
complete a capacităților sale
de a percepe, a iubi și a
cultiva frumosul este
necesară menținerea și
stimularea interesului pentru
acest gen de activități prin
folosirea unor tehnici de
lucru cât mai variate și a
unor materiale atractive și
ușor manevrabile atât la
activitățile frontale cât și în
cele libere, cu precădere cele
desfășurate la sectorul
ARTĂ
- transmiterea cunoștințele
plastice prin joc
- cunoașterea concretă a
- carioci
- Cerneală aptitudinilor și creativității
- acuarele copiilor prin teste pe baza
- Cretă albă și colorată cărora se pot forma cu
pensulă
- ușurință grupuri creative din
- bețisoare copiii cu aptitudini speciale
- paie
- folosirea metodelor
- burete
- plastilină didactice adecvate poate
- lut duce la formarea unor copii
- aluat de modelaj activi, capabili de a se
concentra mai mult timp, de
a face efort intelectual, de a
desfășura muncă
independentă, de a învăța
folosind metode active, de a
înțelege și memora
conștient, de a analiza,
- Foi albe, colorate compara, de a face asociații,
- Șabloane
- Cartoane
de a avea o gândire
- Lemn divergentă, o imaginație
- Pânză creatoare și de a lucra în
- Sticlă grup colaborând, cooperând
- Ceramică - relația educator-copil
poate optimiza într-o măsură
foarte mare activitățile de
educație estetică
 z ”
e,

în de co rea ău.
e r

ă o l rec ul s
ăs enu strâ ă
U ura l nu ng
C

rc ci î utor
: care

a
jo în
O

pe
c

m s
“Un

t
“În zilele noastre ignoranţa

i
v i s:

n
pe o
N

e
faţă de desenele copiilor nu

ex
foaie mai are nici o scuză. Ele
apar de hâ
dorin rtie reprezintă un mijloc

C şi inc
ţe c o
onşti
nştie
nte
privilegiat de cunoaştere a
personalităţii lor. Ele nu
ente. sunt doar un simplu joc sau
L doar un un simplu vis, ci, în
acelaşi timp, şi joc şi vis şi

U realitate.

Z
I O realitate:
preocupările de moment
I

o)
motivează

id
v
Da
desenul copilului.”

ne
el i
os
(R