URANU

S
Uranus este a șaptea planetă de la Soare. Numele său este o referință la zeul grec al cerului, Uranus, care, conform
mitologiei grecești, a fost bunicul lui Zeus (Jupiter) și tatăl lui Cronos (Saturn). Este a treia planetă ca mărime și a patra ca
masivitate din Sistemul Solar. Uranus are o compozție similară cu Neptun și ambele au compoziții chimice diferite de cele
ale celor mai mari giganți gazoși: Jupiter și Saturn. Din acest motiv, oamenii de știință clasifică adesea Uranus și Neptun ca
„giganți de gheață” pentru a-i deosebi de ceilalți giganți gazoși. Atmosfera lui Uranus, deși este similară cu cea a lui Jupiter
și a lui Saturn în compoziția sa primară de hidrogen și heliu, conține mai multă „gheață” cum ar fi apă, amoniac și metan,
precum și urme de alte hidrocarburi. Are cea mai rece atmosferă planetară din Sistemul Solar, cu o temperatură minimă de
49 K (−224 °C). Uranus are o structură complexă de nori stratificați și se crede că apa formează cei mai mici nori, iar
metanul stratul superior de nori. Interiorul lui Uranus este compus în principal din gheață și rocă.
 Istoria descoperirii planetei Uranus

Istoria descoperirii planetei

Uranus
Uranus este prima planetă pe care am aflat-o despre existența observațiilor
astronomilor. Astronomul britanic William Herschel a descoperit destul de
accidental pe 13 martie 1781. Obiectele observațiilor sale erau stele, a căror
luminozitate este foarte mică. Cu toate acestea, o stea a fost izbitor de diferită de
restul, schimbându-și poziția pe tot parcursul anului. Alte studii au arătat că steaua
se afla pe o orbită planetară în jurul Soarelui.

William Herschel
Masa lui Uranus este de aproximativ 14,5 ori mai
mare decât a Pământului, însă este cea mai puțin
masivă dintre planetele gigant. Diametrul său este
puțin mai mare decât cea a lui Neptun și de
aproximativ patru ori mai mare decât a Pământului,
rezultând o densitate de 1,27 g/cm3, Uranus fiind
astfel a doua planetă ca densitate (după Saturn) din
Sistemul Solar. Această valoare indică faptul că este
alcătuită în principal din substanțe volatile
solidificate, cum ar fi apă, amoniac și metan.[10] Masa
totală de gheață din interiorul lui Uranus nu este
cunoscută cu precizie deoarece apar valori diferite în
funcție de modelul ales; trebuie să fie între 9,3 și
13,5 mase de Pământ. Hidrogenul și heliul constituie
doar o mică parte din total, cu 0,5-1,5 mase
terestre.Restul masei fără gheață (0,5 până la 3,7
mase terestre) este reprezentat de material stâncos.
 Inele și sateliți Uranus pe orbită în jurul său conține atât inele,
cât și sateliți. Inelele din jurul lui Uranus au fost primele
structuri spațiale descoperite nu numai lângă Saturn. Această
descoperire a devenit foarte importantă pentru astronomi, care
au aflat că inelele din jurul planetelor sunt o caracteristică
comună pentru giganții gazoși și nu doar o caracteristică a lui
Saturn. Uranus are două seturi de inele. Sistemul de inele
interioare constă în principal din dungi întunecate înguste, în
timp ce partea exterioară a sistemului este colorată în albastru și
roșu. În prezent, telescopul spațial Hubble și alte instrumente
științifice au descoperit 13 inele în jurul lui Uranus.

Imagine realizată de
Telescopul Hubble în 1998
În jurul lui Uranus, pe lângă inele, se învârt 27 de sateliți naturali
cunoscuți. Nu și-au primit numele din mitologia greacă sau romană.
Primele patru luni au fost numite după spirite magice din literatura engleză.
De atunci, astronomii au continuat această tradiție și s-au bazat pe scrierile
lui William Shexipre și Alexander Pope pentru a-și numi sateliții nou
descoperiți.
Exista 10 sateliti redusi ca dimensiune (Puck, Belinda, Rosalid, Portia,
Juliet, Desdemona, Cressida, Bianca, Ophelia, Cordelia), apoi urmeaza cei
5 sateliti mari ce au fost descoperiti cu telescoapele pamantene (Miranda,
Ariel, Umbriel, Titania, Oberon), iar pe orbitele indepartate intalnim alti
sateliti, prea mici si putin importanti ca sa aiba un
Ca si Frankenstein, Miranda pare sa fie facuta din bucati ce nu se potrivesc. Multa
vreme astronomii chiar au crezut ca acest aspect se datoreaza unui impact apocaliptic
ce a rupt satelitul in bucati ce s-au reasamblat datorita gravitatiei.
De 7 ori mai redusa in dimensiuni ca Luna, Miranda pare prea mica pentru a avea
activitate tectonica intensa. si totusi, satelitul ne arata cel mai ciudat relief
extraterestru, cu canioane de 12 ori mai adanci ca Marele Canion. Cu toate ca este o
luna mica, in trecut Miranda pare sa fi fost in rezonanta de 3:1 cu Umbriel si de 5:3 cu
Ariel, iar fortele mareice ar fi putut fi indeajuns de puternice incat sa rezulte o activitate
tectonica impresionanta care sa-i confere aspectul prezent. Aceste rezonante ar fi si
explicatia inclinarii importante a axei de rotatie a satelitului, neobisnuita pentru o
orbita atat de aproape de planeta.
Miranda este unul dintre putinele corpuri din Sistemul Solar ce are o circumferinta
ecuatoriala mai mica decat circumferinta polara. Este compus in special din gheata, cu
o parte de silicati si compusi organici in interior. Suprafata sa are un albedo aproape la
fel de ridicat ca a lui Ariel.
Ariel s-a format din discul de acretie ce a inconjurat
planeta imediat dupa nasterea acesteia. Ca si ceilalti
sateliti uranieni mari, Ariel are probabil un interior
diferentiat, stratificat, cu un nucleu de roca in centru
inconjurat de o manta de gheata. Aceasta diferentiere a
avut nevoie de caldura interna; un corp ceresc trebuie
sa ramana indeajuns de multa vreme cald incat sa
permita alunecarea treptata in interior a materialului
mai greu. Aceasta energie a fost obtinuta din efectele
mareice produse de Uranus si de alti sateliti ai
acestuia; Ariel pare sa fi fost in trecut in rezonanta de
5:3 cu Miranda si de 4:1 cu Titania.
Umbriel este asemanator cu Ariel din multe puncte de
vedere. S-a format in acelasi mod, din discul de acretie
originar, orbiteaza perpendicular pe orbita lui Uranus si are
parte de aceeasi clima extrema ca planeta mama si ceilalti
sateliti ai sai. Este format din gheata si roca, probabil
diferentiat la interior datorita caldurii interne date de
efectele mareice ale atractiei lui Uranus si posibilei
rezonante din trecut cu Miranda. Arata aceeasi fata catre
planeta.
Ca si caracteristici particulare, Umbriel are cea mai
intunecata suprafata dintre satelitii importanti ai lui
Uranus. Urmele lasate de cratere sunt mai mari si mai
numeroase. Wakolo, cel mai mare crater, are 210 km in
diametru. Craterul Wunda, cu un diametru de 131 km,
prezinta o formatiune ciudata, un inel de material deschis
la culoare, ce pare a fi un depozit de material cauzat de
impact. Ca si Ariel, si pe Umbriel exista numeroase
canioane cu lungimi de pana la sute de kilometri.
Titania este cel mai mare satelit al lui Uranus, cu un diametru
de aproape 1.600 km. Toate trasaturile comune lui Ariel si
Umbriel le poseda si Titania.
Exista si aspecte importante de mentionat. Se poate spune ca
satelitul are o atmosfera. Pe toti satelitii majori ai lui Uranus
au fost descoperite urme de dioxid de carbon la suprafata, insa
Titania, fiind mai masiva, poate retine acest dioxid de carbon
in cantitate mai mare. Atmosfera este sezoniera, in perioada
solstitiului de vara avand densitate maxima. Alte gaze, ca
azotul si metanul, sunt prea usoare ca sa poata fi retinute de
gravitatia scazuta a Titaniei. Presiunea atmosferica la sol este
de doar a zecea trilioana parte dintr-un bar.
Cel mai mare crater este Gertrude, cu 326 km in diametru.
Canioanele sunt enorme, si sunt intersectate de alte vai si
crapaturi. Messina Chasma se intinde de la ecuator pana in
apropierea polului sud pe o lungime de 1,500 km.
Si Oberon are aceleasi trasaturi ce sunt comune satelitilor
uranieni prezentati anterior. Oberon are suprafata cu cele mai
multe cratere dintre satelitii majori ai lui Uranus. Urmele
impacturilor acopera solul pana aproape de saturatie, acel
punct de unde orice impact nou necesita distrugerea unui
crater existent deja. Acest lucru ne indica o suprafata foarte
veche, nemodificata inca de la formarea satelitului. Oberon,
aflandu-se la o departare mai mare de planeta, a fost mai
putin supus la efectele mareice si si-a pierdut probabil primul
caldura interna. si Oberon, ca si ceilalti sateliti, are un sistem
de canioane si fracturi.
 CURIOZITĂȚI:
1.Un aspect unic in legatura cu Uranus este axa sa, care nu este perpedinculara pe planul eliptic, ci aproape paralel cu acesta; cand
sonda spatiala Voyager 2 a trecut pe langa aceasta, polul sud a lui Uranus era orientat spre Soare;

2. Uranus a fost numita dupa zeul grec al cerurilor;

3.Distanta medie intre Uranus si Soare este de 2.9 miliarde de km, fiind de 19 ori mai departe de Soare decat Pamantul;

4.O zi pe Uranus dureaza 17 ore, iar o rotatie completa in jurul Soarelui (un an) are loc in 84 de ani;

5.Temperatura medie pe Uranus este de -216 grade Celsius, fiind cea mai rece planeta din Sistemul Solar;

6. Uranus este un gigant inghetat, fiind format dintr-un amestec de gheata, roca, hidrogen si heliu; se crede ca are un nucleu mic de
fier si silicat de magneziu;

7Datorita axei si modului ciudat in care se invarte, in unele zone ale planetei poate fi noapte pentru o perioada de pana la 40 de ani;

8.Uranus este a doua cea mai putin densa planeta, dupa Saturn;

9. Uranus se afla de doua ori mai departe de Soarele decat vecina sa, Saturn;

10. Culoarea albastru pal a planetei este data de prezenta metanului in atmosfera