Un dar preascump și minunat Trimis pe-aripi de cer Scăldat în lacrimi dragi Purtat pe brațe calde Taine necuprinse strâng Ochii de copil A fost cândva, demult, Un om umblând pe ape Furtuni și inimi liniștind, Păcatele iertând. Ne-a invățat smerit Credința fără margini, Ne-a arătat cum ceru-ntreg Ascultă șoapta Lui. Povestea-aceasta încă-i vie Astăzi, pe pământ, E povestea celor ce în inimi Îl au pe Domnul Sfânt. A fost cândva, demult, O cruce-însângerată Și Dumnezeu, murind pe ea, Gândindu-se la noi... Pironit pe lemn, Cu brațele deschise Cerul larg ni l-a deschis Chiar prin jertfa Sa! Prin moartea și-învierea Lui Eu sunt copil de Dumnezeu, Sunt copilul Lui!