Sunteți pe pagina 1din 24

PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII

curs V
TOXIINFECŢIILE
ALIMENTARE
(TIA)
OBIECTIVE
 Recunoaşterea şi înţelegerea unei TIA.
 Înţelegerea modelului de investigaţie TIA.
 Cunoaşterea modalităţilor de combatere a unei
TIA.
AUDITORIUL VIZAT

Studenţii anului I Medicină Dentară


OBIECTIVE SPECIFICE
EPIDEMIOLOGIA TIA FOCARUL DE TIA
 Definiţia TIA  Alimente implicate
 Surse în TIA preferenţial
 Modalităţi de transmitere  Comportament la risc
 Receptivitate  Conduita medicală într-un
 Incidenţa focar de TIA

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ (AE) în TIA


Definiţia TIA
 Toxinfecţiile alimentare (TIA)
sunt boli acute cu simptomatologie
predominant digestivă care apar în
urma consumului de produse
alimentare contaminate, cauza
fiind prezenţa unor bacterii sau
toxine bacteriene.
CERCUL VICIOS AL TRANSMITERI
TIA
TOXI .... INFECŢIILE ALIMENTARE

TOXINE INFECŢII

Tooxine: Baceteriemia (rezultată ca


(elaborate de către urmare a multiplicării
Microrganism în alimente) germenilor în intestin)
- botulinică Salmonella spp
- stafilococică Shigellaetc

Incubaţie mai mare (12-72h)


Incubaţie scurtă
Clinic:
Fenomene toxice
Gastro(entero) colită
- greţuri
acută febrilă
- vărsături - diaree
- şoc - febră
- diaree infrecventă - dureri abdominale
OBIECTIVELE ANCHETEI
EPIDEMIOLOGICE (AE)

Indentifiarea factorilor determinanţi ai


procesului epdiemiologic:

SURSA

MODALITATEA DE TRANSMITERE

RECEPTIVITATEA
Conduita medicului de familie în
primele ore de la debut

1. Acordarea asistenţei de urgenţă pe


măsura depistării bolnavilor;
2. Recoltarea unor produse pt. trimitre
la laborator;
3. Împiedicarea apariţiei altor cazuri.
1. ASISTENŢA DE URGENŢĂ
Asistenţa de urgenţă constă în trierea
bolnavilor, formele grave necesitând
spitalizare, celelate forme necesitând
facilitarea eliminării produsului
alimentar contamniat şi tratament
simptomatic.
2. PRELEVĂRILE DE PROBE
Prelevările de probe pentru analize
bacteriologice şi toxicologice, cu respectarea
condiţiilor de sterilitate se efectuează de
la/din:
 Bolnavi – spălătura gastrică, sânge, materii
fecale
 produse alimentare incriminate,
 tacâmuri şi veselă,
 suspecţii ca purtători /excretori de germeni.
Trimiterea probelor la laboratorul D.S.P. se efectuează imediat
în recipiente sterile, sigilate si etichetate corespunzător
3. ÎMPIEDICAREA APARIŢIEI
ALTOR CAZURI.

 Scoaterea din consum a alimentului


incriminat;
 Instituirea măsurilor de impiedicare a
transmiterii bolii;
 Izolare, acolo unde este cazul
Conduita medicului de familie în
primele 24 de ore de la debut
În intervalul celor 24 de ore de la debut
mediul informează telefonic D.S.P. şi
spitalul teritorial dacă TIA a apărut
într-o colectivitate, indiferent de
numărul de cazuri, sau într-o familie
dacă sunt mai mult de 5 cazuri.
INFORMAREA va cuprinde:
 Grupul de populaţie interesat
 Data izbucnirii TIA
 Nr. bolnavilor spitalizaţi şi/sau
supravegheaţi
 Nr. consumatorilor
 Nr. deceselor
 Durata medie a incubaţiei
 Tabloul clinic prezentat cronologic
 Alimentele incriminate
 Provenienţa alimentelor
 Cauza probabilă
 Măsurile luate în focar
Conduita medicului de familie în
primele zile de la debut
 Împreună cu responsabili D.S.P.,
medicul de familie din teritoriul căruia
a izbucnit TIA:
- efectuează ancheta epidemiologică,
- supraveghează starea de sănătate a
tuturor
consumatorilor
ASPECTE URMĂRITE ÎN ANCHETA
SANITARĂ ŞI EPIDEMIOLOGICĂ

1. Starea de sănătate a consumatorilor


2. Alimentele
3. Procesul culinar
4. Nivelul de sanitaţie în unităţile alimentare
5. Starea de sănătate a personalului din unităţile
alimentare
1. Starea de sănătate a
consumatorilor
 Persoane bolnave
 Persoane sănătoase din grupul
consumatorilor
 Elemente cu valoare diagnostică:
- perioada de incubaţie,
- simptomatologia bolii,
- cronologia apariţiei diferitelor semne ale
bolii;
2. ALIMENTELE

 Alimentaţia din ziua


apariţiei şi din cele 2 zile
precedente apariţiei TIA
 Urmărirea alimentului se va
face pe tot circuitul, de la
producător la consumator
3. PROCESUL CULINAR
 Diversele prelucrări culinare la care alimentul
este supus
 Afumare

 Marinare

 Murare

 Fierbere

 Prăjire

 Coacere
4. Nivelul de sanitaţie în unităţile
alimentare
 Aviz sanitar al unităţilor
- amplasare
- aprovizionare apă potabilă
- evacuarea rezidurilor
 Circuite tehnologice adecvate
 Transport corect al alimentelor
 Asigurarea DDD
 Instalaţii tehnico-sanitare pt. igiena individuală
5. Starea de sănătate a personalului
din unităţile alimentare
 Control medical:
- la angajare
- periodic
- când există suspicini
 Educaţia sanitară continuă a
personalului
 Vaccinoprofilaxie
CONCLUZIILE ASE
În urma efectuării ASE şi a investigaţiilor de
laborator se va putea (în cele mai multe cazuri)
preciza:
 Etiologia TIA
 Posibilităţile de contaminare a alimentelor
consumate
 Formele clinice de boală
MĂSURI de COMBATERE ŞI
PREVENIRE a TIA
 Asigurarea unor condiţii igienico-sanitare
corespunzătoare pe întreg circuitul alimentelor
 Asigurarea unui nivel optim de sanitaţie în
unităţile alimentare
 Promovarea comportamentului igienico-sanitar
 Urmărirea stării de sănătate a personalului

S-ar putea să vă placă și