Cursul 1

FORME DE NAVIGAȚIE
ESTIMATĂ
Structura cursului:

1.1. DIFERENȚE DE COORDONATE ȘI DEPLASAREA

EST-WEST

1.2. FORME DE NAVIGAȚIE ESTIMATĂ

1.3. LOXODROMA.
 1.1. DIFERENȚE DE
COORDONATE ȘI
DEPLASAREA EST-WEST
 1.1.1.Diferențe de coordonate
Diferențe de coordonate - diferența dintre latitudinile
și longitudinile a două puncte diferite de pe sfera terestră
(punctul de plecare și punctul de sosire)

1. Diferența de latitudine – Δφ - 0°-180°

 pe sfera terestră – lungimea arcului de meridian
cuprins între paralele celor două puncte
 matematic
Δφ= φ2 – φ1

 valoarea diferenței de latitudine rezultă cu semn

algebric și depinde de emisfera (emisferele) în care se
navigă și de drumul navei :
 semnul plus (+) = N
a. ambele puncte în aceeași emisferă:
se scade valoarea cea mai mică din cea mai mare
iar Δφ primește numele dat de direcţia de
deplasare a navei (N sau S)

b. cele două puncte în emisfere diferite:

se adună valorile celor două latitudini iar Δφ
primește numele latitudinii punctului de sosire (N
sau S)

c. diferența de latitudine are valoarea zero atunci când

se navigă pe o paralelă - drum 90° sau 270°.
 PN Δφ= φ2 – φ1
B
Δφ
A φ2
Q Q’
φ1
A’ B’

PS
2. Diferența de longitudine – Δλ 0°-180°
 pe sfera terestră – lungimea arcului de ecuator
cuprins între meridianele celor două puncte

 matematic
Δλ= λ 2 – λ1

 valoarea diferenței de latitudine rezultă cu semn

algebric și depinde de emisfera (emisferele) în care se
navigă și de drumul navei :
 semnul plus (+) = E
 semnul minus (-)= W.
a. ambele puncte în aceeași emisferă:
se scade valoarea cea mai mică din cea mai mare
iar Δλ se notează:
 E (est) dacă punctul de sosire este la EST
față de punctul de plecare
 W (vest) dacă punctul se sosire este la WEST față
de punctul de plecare

b. cele două puncte în emisfere diferite:

 se adună valorile celor două longitudini iar Δλ
primește numele longitudinii punctului de sosire
 dacă suma depășește 180° , se scade din 360° și
se schimbă notația diferenței de longitudine

c. diferența de longitudine are valoarea zero atunci

când se navigă pe un meridian - 000° sau 180°.
Δλ= λ 2 – λ1 PN
Meridianul
GREENWICH

A
Q Q’
Δλ λ2
Gr
A’ λ1 B’

PS
 Cele două puncte în emisfere diferite
000° Emisfera
Meridianul
GREENWICH vestică

Emisfera λ1
vestică
λ2
E PN W

A 150°W
λ2= +160° λ = W
B Δ 360°
-λ1= -150° - 310°
Δλ= +310° E 160°E
180° Δλ= 050° W
 1.1.2. Deplasarea est – west
Deplasarea est – west (e) : arcul măsurat pe paralela
punctului de sosire între meridianul punctului de plecare
și meridanul punctului de sosire
 se măsoară în unități arc

 servește la determinarea longitudinii

 depinde de valoarea latitudinii punctului de
sosire
 a nu se confunda cu diferența de longitudine
care se măsoară pe ecuatorul terestru

 se determină cu ajutorul relaţiei:

e = Δλ cosφ
 PN

C e B

A
Q Q’
Δλ
A’ B’

PS
 Paralel de r = R·cosφ
latitudine PN
2πr = 2πR·cosφ
B r
A
φ
R
φ
Q Q’
O

e - pe paralelul de latitudine e = Δλ · cosφ

PS
Δλ - pe ecuator
1.2. FORME DE NAVIGAȚIE
ESTIMATĂ
Navigația estimată:
 estimă grafică
 estimă prin calcul (Sailings)

Forme de navigație estimată:

1. navigație pe o paralelă de latitudine (Parallel Sailing)

2. Navigație plană (Plane Sailing)

3. navigație pe latitudinea medie (Mid-latitude Sailing)

4. navigație în drumuri variabile (Traverse Sailing)

5. navigație loxodromică (Mercator Sailing)

6. navigație ortodromică (Great Circle Sailing)

7. navigație pe drumul mixt (Composite Sailing)

 1. Navigația pe o paralelă de latitudine
(Parallel Sailing)

Este cea mai veche formă de navigație oceanică

 se execută pe o paralelă de latitudine

 latitudinea punctului de plecare este egală cu cea a
punctului de sosire
 longitudinea punctului de sosire
λ2 = λ1 + Δλ
Δλ = e·secφ
 drumul este 90°sau 270°
 distanța parcursă este egală cu deplasarea est- west.
 2. Navigație plană (Plane Sailing)

Este forma de navigație care se execută între două puncte

într-un drum diferit de 90° (270°) pe distanțe de câteva sute de
mile (nu mai mult de 600 Mm) și în care se consideră că suprafața
Pământului este plană.

În rezolvarea problemei estimei se folosește triunghiul de

drum care este un triunghi dreptunghic plan care permite
determinarea unor elemente cum sunt:
 diferența de latitudine
 deplasarea est-west
 drumul adevărat
 distanța parcursă

dar nu și a longitudinii (diferenței de longitudine)

 C e B

m
Δφ Da
  m  cosDa
e  m  sinDa
e
tgDa 
A 
 3. Navigație pe latitudinea medie
(Mid-latitude Sailing)
 ține cont de faptul că suprafața Pământului este sferică

 utilizează latitudinea medie pentru convertirea deplasării est-

west în diferență de longitudine în situațiile în care drumul este
diferit de 90° și 270°

 drumul navei are forma unei curbe

latitudinile celor două puncte – valori medii

Δφ – câteva grade
Condiții
distanța mai mică de 600 Mm

 calcul corect al poziției punctului de sosire presupune că

deplasarea est-west care trebuie luată în calcul trebuie să se
găsească pe o paralelă dispusă între paralelele punctelor A și
B.
 Dacă sunt respectate condițiile inițiale , această deplasare
est-west poate fi considerată ca fiind media aritmetică a
deplasărilor est-west de pe cele două paralele de latitudine
e1  e 2
e
2
e1    cos 1
e2    cos 2
Δλ  cosφ1 + Δλ  cosφ2 φ1 + φ2
e  Δλ  cos
2 2
1   2
 m   e  cos m
2
 Δλ  cosφ1 + Δλ  cosφ2 φ1 + φ2
e  Δλ  cos
2 2
PN
Paralela de e1  e 2
latitudine medie e
2
e2 B
C
e

e1
B’
A
1   2 Δλ
B”
m  A”
2   e  cos m
 4. Navigație în drumuri variabile
(Traverse Sailing)

Este specifică situațiilor în care între punctul de plecare și cel

de sosire se produc schimbări de drum

 permite calcului unui drum general și a unei distanțe generale

care în final, permit determinarea coordonatelor punctului de
sosire

 se elimină astfel calculul coordonatelor punctelor

intermediare în care s-au produs schimbările de drum

 astfel de situații apar în cazul evitările unor fenomene

metorologice și hidrologice deosebite, abaterile din drum pentru
acordarea ajutorului altei nave, etc.
 5. Navigație loxodromică (Mercator Sailing)
Este o formă de navigație similară navigației plane cu diferență
că în loc de diferența de latitudine se utilizează diferența de
latitudini crescânde (părți meridionale) și în loc de deplasarea est-
west utilizează și diferența de longitudine.

 folosește triunghiul Mercator în locul triunghiului de

navigație

 navigația se execută în drum drept pe suprafața sferică a

Pământului

 drumul urmat se numește drum loxodromic

 drumul loxodromic taie meridianele sub același unghi

 sunt folosite latitudinile crescânde (Meridional Parts).

 C Δλ B


tgDa 
 c
m     sec Da

m
Δφc Da

m
cos Da
 c
  e
A 
 6. Navigație ortodromică (Great Circle Sailing)

Constă în calculul unor drumuri succesive pe care se parcurg

anumite distanțe, din anumite puncte dispuse pe un cerc mare
care trece prin punctul de plecare și cel de sosire

 aceste drumuri succesive reprezintă drumuri loxodromice

(în linie dreaptă ) între punctele dispuse pe cercul mare.

 fiecare din aceste drumuri este coarda arcului de cerc

cuprins între două puncte succesive de pe cercul mare

 ortodroma taie meridianele sub unghiuri diferite .

 7. Navigație pe drumul mixt
(Composite Sailing)

Reprezintă o formă modificată de navigație ortodromică care se

desfășoară în trei secvențe:

 din punctul de plecare se navigă pe ortodromă până la o

„paralelă de latitudine care marchează limita de siguranță
pentru evitarea unor pericole de navigație de naturi diferite:
gheață, vreme foarte rea, porțiuni de uscat , etc.

 la ajungerea pe paralela limită se navigă pe acesta până la

momentul în care se poate relua drumul pe ortodromă

 partea finală a marșului se execută din nou pe ortodromă

până în punctul de sosire.
1.3. LOXODROMA
Loxodroma – drumul în linie dreaptă urmat de o navă
între două puncte de pe suprafața terestră
 are forma unei spirale care se îndreaptă de la ecuator către
poli fără a-i putea atinge vreodată

 deși este un drum ușor de practicat nu este drumul cel mai

scurt

 este dispusă cu concavitatea către poli

 taie toate meridianele sub același unghi egal cu unghiul de

drum

 intersectează fiecare paralelă d elatitudine o singură dată

 intersectează fiecare meridian de mai multe ori , la latitudini
diferite și din ce în ce mai mari.
 atunci când se navigă în drum 0°(180°) loxodroma devine
un cerc mare care se confundă cu meridianul

 atunci când se navigă pe ecuator loxodroma devine, de

asemenea, un cerc mare

 atunci când se navigă pe o paraleleă de latitudine loxodroma

devine un cerc mic

 loxodroma are aceeași lungime cu ortodroma atunci când

se navigă pe ecuator

 navigația pe loxodromă - în limba engleză Mercator Sailing

harta Mercator fiind proiectată exact pentru acest gen de
navigație .
 Harta Mercator este o hartă realizată prin recalcularea
proiecției centralo- cilindrice drepte
 acest lucru a fost necesar pentru a face harta conformă
(direcțiile măsurate pe mare să fie egale cu cele măsurate pe
hartă)

 este cunoscut și evident faptul că pe harta Mercator valoarea

grafică a minutului de latitudine (mila marină) crește pe măsură
ce ne depărtăm de ecuator

 acest lucru i se datorează lui Mercator care a recalculat harta

realizată în proiecția centrală-cilindrică- dreaptă astfel încât
creșterea distanțelor de la ecuator la o paralelă oarecare să fie
proporțională cu secant de latitudine (nu cu tangent de
latitudine), la fel cu creșterea distanțelor în lungul paralelelor de
latitudine .
 creșterea distanței pe meridian de la ecuator la o paralelă
de latitudine proporțional cu secφ înseamnă că minutul de
latitudine crește ca valoare grafică de la ecuator spre poli

 din această cauză latitudinea se măsoară pe harta

Mercator pe scara latitudinilor crescânde

 latitudinea crescândă reprezintă lungimea arcului de

meridian cuprins între ecuator și o paralelă de o latitudine dată
de pe harta Mercator

 latitudinile crescânde se numesc în limba engleză Meridional

Parts – părți de meridian

 se măsoară în mile ecuatoriale (1 Me= 1855,39m)

 φc=60°N

PN φc=50°N
φ=60°N
φ=50°N φc=40°N
φ=40°N
φ=30°N φc=30°N
φ=20°N φc=20°N
φ=10°N
φc=10°N
Q
Q’
 Folosim termenul de latitudini crescânde sau de părți
meridionale (MP)

Table de latitudini crescânde

 NORIE’S NAUTICAL TABLES – Meridional Parts
 Table DH-92 Table de latitudini crescânde

Apreciere stilizată: latitudinile crescânde au fost necesare

pentru a reprezenta un Pământ în 3D pe o hartă în 2D

APRECIERE ABSOLUT CORECTĂ!

Pe harta Mercator loxodroma apare ca o linie dreaptă.

Latitudinile crescânde fac ca rezolvarea problemelor de estimă să
capete realismul deplasării pe o sferă și nu în plan

CONCLUZIE: Pentru distanțe ce depășesc 600 Mm trebuiesc

utilizate formulele care includ latitudinile crescânde.
Fiecărei latitudini geografice îi corespunde o latitudine crescândă

Exemplu:
Să se determine latitudinea crescândă pentru φ= 38°12 ’.3N

Se intră pe orizontală cu numărul de grade și pe verticală cu

numărul de minute și se extrage valoarea latitudinii crescânde

dif = 1.3
φ= 38°11’.0 φc = 2468.0
φ= 38°12’.0 φc = 2469.3
(1,3x 0,3) : 10 = 0.4
φc = 2469.7