ȚARA

ROMÂNEASCĂ
Ciobanu Adina-Cătălina
Condovici Irina
Gălbinașu Ana-Teodora
Ghica Mihaela-Carmen
Magdici Antonia
Teodorescu Daria-Elena
Voinea Ana-Maria
Vladislav I ( 1325-1377 )
 Vladislav I a fost domn al Țării Românești între 1364 și cca. 1377, fiu al lui Nicolae
Alexandru și al Klárei Dobokay (care provenea dintr-o familie de nobili maghiari), a urmat la tronul
tatălui său fără a recunoaşte suzerantitatea regelui Ungariei, Ludovic I, continuând fidel politica de
independenţă promovată de acesta în ultimii săi ani de domnie.
Domnia lui Vladislav I Vlaicu de 12 sau 13 ani a fost una extrem de rodnică, având un rol
important în procesul de consolidare internă şi de afirmare internaţională a Ţării Româneşti. Pe
plan intern, pentru a asigura stabilitatea domniei, a continuat politica asocierii la tron iniţiată de
Basarab I şi Nicolae Alexandru, asociindu-l la tron pe fratele său Radu încă din 1370 sau 1372.
Vladislav I Vlaicu a promovat o politică favorabilă dezvoltării economice a ţării, prin sprijinirea
comerţului îndeosebi, ce se derula de-a lungul principalelor artere comerciale aflate sub jurisdicţia
statului muntean.
 Emisiuni Monetare
În 1365, el realiza primele emisiuni monetare ale Ţării Româneşti din argint:
--- ducatul, cu o greutate medie de 1,05 g, după modelul groşilor balcanici, de origine veneţiană
--- dinarul, cu o greutate medie de 0,70 g,
--- banul, cu o greutate medie de 0,35 g, după dinarul şi respectiv obolul unguresc.

În acelaşi scop, în 1368 el acordă un privilegiu comercial la S de Carpați negustorilor din Braşov, primul
act de acest tip cunoscut al unui domn muntean, ce va servii ca bază a relaţiilor comerciale cu braşovenii, fiind
reconfirmat apoi de succesorii săi timp de peste un secol. A susţinut dezvoltarea vieţii monahale, prin
intermediul căruia Vladislav I Vlaicu a ctitorit mănăstirea Vodiţa. Pe plan extern, domnia lui Vladislav I Vlaicu
debutează sub semnul luptei împotriva expansiunii maghiare în SE continentului. Conflictul cu Ungaria,
declanşat în ultimii ani de domnie a lui Nicolae Alexandru, este continuat.

În anul 1365, Ludovic I decide a riposta împotriva domnului muntean, dar trupele sale îl lovesc însă pe
ruda şi aliatul acestuia, ţarul bulgar de la Vidin, Ivan Stracimir, care este înfrânt şi făcut prizonier, iar în
teritoriile ţaratului său, suveranul angevin organizează Banatul Bulgariei. Succesul maghiar şi politica de
apropiere de statele catolice, îndeosebi de Ungaria, promovată de împăratul bizantin, liderul „opoziţiei
ortodoxe”, au contribuit la detensionarea relaţiilor dintre Vladislav I Vlaicu şi Ludovic I, domnul muntean
recunoscând formal suzeranitatea suveranului angevin, act în schimbul căruia primeşte stăpânirea asupra
Banatului de Severin.
5
 În 1367 sau 1368, forţele celor doi aliaţi respingeau o tentativă de cucerire a Vidinului
întreprinsă de ţarii bulgari de la Târnovo, Ivan Alexandru şi Ivan Şişman împreună cu aliaţii lor
turci. Pe fondul unei puternice reacţii anticatolice şi antimaghiare a populaţiei locale ortodoxe,
relaţiile dintre Vladislav I Vlaicu şi Ludovic I se deteriorează din nou. În toamna anului 1368, regele
Ungariei declaşează o actiune militară de proporţii împotriva domnului Ţării Româneşti. În timp ce
suveranul maghiar încerca fără succes să ocupe Severinul, o altă oaste condusă de voievodul
Transilvaniei, Nicolae Lackfi, care cobora din secuime, era zdrobită la cetatea Dâmboviţa, între
Rucăr şi Câmpulung, de forţele muntene comandate de pârcălabul Dragomir.
După acest succes, Vladislav I Vlaicu trece în S Dunării şi, în colaborare cu răsculaţii bulgari,
elimină prezenţa maghiară de la Vidin unde îşi instaurează propria stăpânire. În urma acestui
succes, 1369 se ajunge la o nouă înţelegere între Vladislav I Vlaicu şi Ludovic I, domnul Ţării
Româneşti acceptând suzeranitatea regelui Ungariei, care îi recunoaşte, în schimb, stăpânirea
asupra feudelor din Transilvania: Banatul de Severin, Amlaşul şi Făgăraşul.
Ban de Severin (1368) și Duce de Făgăraș (1369)
Se pare că tot în vremea domniei sale, Chilia a revenit Țării Românești.

6
 Unul din cele mai vechi documente din Țara Românească prin care Vladislav I
dăruiește în anul 1374 ctitoriei sale (Mănăstirea Vodița) trei sate, venitul domnesc de la
opt pescării de la Dunăre și alte bunuri, este păstrat la Direcția Arhivelor Naționale
Istorice Centrale din București.

7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20