VENTILAREA

aerul nostru
de toate zilele

Principii generale care stau la baza conceptiei sistemelor de ventilare din clădiri

1.Asigurarea calităţii aerului în clădiri; debite de aer necesare pentru

ventilare.

Calitatea aerului interior este caracteristica (însuşirea) acestuia de a

avea un conţinut de poluanţi care nu depăşeste concentraţiile sau dozele
admise (asimilate de persoane în perioada de ocupare), asigurând astfel
igiena şi sănătatea persoanelor.

2. Realizarea unor sisteme economice:

- reconsiderarea ventilării naturale,
- recuperarea căldurii,
- sisteme geocooling (puturi canadiene),
- utilizarea surselor alternative de energie.
 VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele

• CALITATEA AERULUI INTERIOR

•  Oamenii petrec 90% din timpul lor în spaţii închise
•  Apare necesitatea controlului calităţii aerului în spaţiile închise
•  Se pune problema respectării unor concentraţii sau a unor doze admise (expuneri).

Probleme :
•  Identificarea surselor de poluare (aproximativ 8000 de substanţe chimice care
contaminează spaţiile interioare din clădiri civile şi industriale) dar si organisme vii
(microbi, viruşi, bacterii, polen, particule de la animale de casă, acarieni, gândaci, plante de
interior, mucegai etc.).
•  Stabilirea concentraţiilor şi dozelor admise - etapă dificilă deoarece lipsesc studiile
privind efectele acestor contaminanţi asupra sănătăţii oamenilor
 Aplicarea unor solutii care sa asigurare igiena si sanatatea (debite de aer, sisteme
economice si eficiente etc.).
 VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele

POLUANTI
Bioxidul de carbon provine din respiraţie, ardere, etc.
Debitul de CO2 rezultat din expiraţie, pentru o persoană  :

G = 4 * 10-5 Ms A = 4 * 10-5 M (l/s)

unde Ms - metabolismul specific (W/m2)

A - suprafaţa corpului (considerată în medie de 1.8 m2)
M – metabolismul unei persoane (W)
Aerul expirat conţine CO2 în proporţie de 4,4% din volum.

Debitul de aer pentru diluarea CO2 :

 VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele

Activitate Metabolism Debit aer Debit de CO2 Debit de aer proaspăt

necesar pentru expirat corespunzător pentru
M = Ms A respiraţie diluarea CO2 la Cadm pt
Ce=0.04%

(W) (l/s) (l/h) (l/s) (m3/h)

Stând 100 0.1 15.84 0.8 2.9

Muncă uşoară 160 - 320 0.2 - 0.3 31.7- 47.5 1.3 - 2.6 4.7 - 9.4
Muncă moderată 320 - 480 0.3 - 0.5 47.5 - 79.2 2.6 - 3.9 9.4 - 14
Muncă grea 480 - 650 0.5 - 0.7 79.2 - 110 3.9 - 5.3 14 - 19.1
Muncă foarte grea 650 - 800 0.7 - 0.9 110 - 142 5.3 - 6.4 19.1 – 23

Concentraţia admisă de CO2 la interior a fost considerată 0,5%, deşi la

concentraţii mai mici sunt cazuri de dureri de cap şi de disconfort
 VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele

Umiditatea (vaporii de apa) provine din respiraţie, evaporare, ardere, etc.

• Debitul de vapori rezultati din expiraţie, pentru o persoană depinde de
activitate si de temperatura aerului interior; pentru activitate redusa:
G ~ 50 g/h/pers
• Intre 30 – 70%, la 200C, umiditatea aerului nu este perceputa de persoane
• Influenteaza asupra materialelor (lemn in special).
• Influentaza dezvoltarea unor organisme si are actiuni induse
 VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele
Mirosul este asociat cu aglomeraţia, deşeurile, gătitul, mobila, materialele de
construcţie etc. Unii autori consideră că efectele lui au mai curând legătură cu confortul
decât cu sănătatea. Alţi autori sunt însă de părere că în afara senzaţiei dezagreabile şi
incofortabile, mirosul poate creea reacţii fiziologice ca: scăderea apetitului, diminuarea
consumului de apă, insomnii.

1 olf este emisia de bioeflenţi a unei persoane standard, (stare de repaus). Această UM
poate fi utilizată şi pentru alte surse, apreciate cu o valoare în olfi, egală cu numărul de
persoane standard care produc aceeaşi senzaţie de miros neplăcut.

Activitate Emisie (olf)

Repaus: Nefumător 1
Fumător mediu (1.2 tigări/oră) 6
Activitate redusă (3 met) 5
Activitate intensă (6 met) 11
Atleţi (10 met) 20
Copii la grădiniţă (3-6 ani – 2.7met) 1.2
Adolescenţi la şcoală (14-16 ani – 1.2 met) 1.3
 VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele

Intensitatea percepută a poluării aerului de către o persoană standard (deci a unei surse de 1
olf), aflată într-un spaţiu ventilat cu 10 l/s de aer proaspat este de 1 decipol.

Intensitatea percepţiei mirosului funcţie de debitul de aer proaspăt.

1-mică, 2-moderată, 3-puternică, 4-foarte puternică

Comentariu: pentru o intensitate moderată a mirosului (indice 2), pentru un grad de ocupare, debitul
de aer prospăt trebuie să fie de 7,6 l/s pentru adulţi şi 9,9 l/s pentru copii (7-14 ani)
Formaldehida (HCHO) este o substanţă foarte prezentă în lumea tehnologică de
astăzi. Aproape jumătate din formaldehida produsă este utilizată pentru fabricarea
de răşini, uree şi fenol-formaldehidă folosite ca adezivi sau ca lianţi pentru
crearea produselor din lemn aglomerat sau placaje, pentru spume izolante şi
pentru produse de ambalaj. Polimeri ai formaldehidei sunt utilizaţi în fabricarea
hârtiei de tapet, a mochetelor şi a produselor textile. Fumul de ţigară conţine cca
40 ppm formaldehidă. Este utilizată şi pentru conservarea produselor cosmetice şi
de toaletă şi pentru ambalarea produselor alimentare, în concentraţii până la 1%.

Măsurile de conservarea energiei au condus la creşterea importantă a folosirii

spumelor poliuretanice, cu calităţi izolante superioare altor produse (coeficient
mic de conductivitate termică şi mularea uşoară după diferite forme).

Emisia de formaldehidă din spume (unde minim 0,5% din greutate este
formaldehidă liberă), se caracterizează printr-un maxim, după care degajarea
continuă la un nivel scăzut.

Formaldehida pătrunde în corp prin respiraţie, prin piele sau poate fi ingerată.
Odată pătrunsă în corp, formaldehida reacţionează cu ţesuturile care conţin azot,
sub formă de amino-acizi, proteine ADN ş.a., formând compuşi stabili sau instabili
care afectează ţesuturile. Formaldehida este un produs foarte iritant care produce
o serie de simptome care depind de durata de expunere şi de concentraţie.
Concentratia de formaldehida se poate calcula
cu relaţia: VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele

C = A E/( N V)

unde : E - debitul de emisie mg/(m2 .h),  - densitatea aerului kg/m3, V- volumul

de aer al încăperii, N - numărul de schimburi de aer; mai depinde de temperatură,
umiditate şi de vârsta sursei.
Material Emisie formaldehida
mg/(h*m2)
Scânduri din aschii aglomerate 0.46 - 1.69

Scâduri din celuloză comprimată 0.17 - 0.51

Plăci de ipsos pentru tencuială 0 - 0.13

Hârtie tapet 0 - 0.28

Radonul este un gaz radioactiv care se găseşte în stare naturală şi care rezultă din
dezintegrarea radiului, prezent în cantităţi mici în pământ şi în materialele de
construcţii. Radonul produce prin dezintegrare doi izotopi cu perioadă mică de
înjumătăţire, 222Rn şi 220Rn care emit particule alfa. Radonul emis în încăpere nu
este dăunător sănăţii, deoarece pătrunde puţin în ţesuturi. Inhalat însă, radonul
are efecte foarte dăunătoare datorită distrugerii pleurii şi în final, riscului crescut
de producere a cancerului pulmonar.
Cei doi izotopi de dezintegrare ale Rn se pot ioniza şi pătrunde împreună cu
particulele de praf în plămâni. Cercetări privind riscul relativ de înbolnăvire, făcute
prin supravegherea personalului care lucrează în minele de uraniu au arătat că la
o expunere de o viaţă (70 ani) la 36 WLM, riscul de cancer pulmonar este 14 - 36%.

Concentraţia de Rn se măsoară în picocurie/l (pCi/l) sau bequereli/m3 (1 pCi/l = 37

Bq/m3). Concentraţia izotopilor de Rn se măsoară în unităţi WL (working level). WL
este definit ca fiind expunerea într-o atmosferă cu izotopi ai Rn, într-o proporţie
oarecare, astfel încât emisia totală de particule alfa, până la dezintegrare totală
este de 1.3*105 MeV / litru de aer. 1WL (izotopi)► 100 pCi/l (radon). Efectul
expunerii asupra sănătăţii este evaluat în WLM (working level month) care este
definit ca expunerea la 1WL timp de 170h. Expunerea continuă la 1WL, timp de un
an (8760h) corespunde la o expunere de 51 WLM.

Concentraţia de Rn în clădiri depinde de poziţia clădirii, a apartamentului, de

materialele de construcţie utilizate. Studii făcute pe 403 case din SUA au condus
la o valoare medie de 0.0066 WL pentru parter şi 0.0127 WL pentru subsol.
Valoarea depinde de numărul de schimburi/h. Concentraţia admisă pentru
 VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele

1WL - expunerea într-o atmosferă de izotopi care are o emisie totală de

particule  de 1.3 105 MeV.
1WL = 100pCi/l ; 1pCi/l = 37 Bq/m3.
 Surse de poluare în interiorul încăperilor

Poluant Sursă C admisa Ci/Ce Domeniu

CO combustie, motoare, ţigări 100ppm >>1 birouri, maşini, locuinţe,

magazine
particule ţigări, spray-uri, gătit, 100 - 500mg/m3 >>1 locuinţe, baruri, restaurante,
respirabile condensare volatile, combustie maşini, birouri

vapori solvenţi, pesticide, spray-uri, VN >1 locuinţe, birouri, spitale

organici combustie, răşini spaţii publice, restaurante,
NO2 combustie, motoare, ţigări 200-1000mg/m3 >>1 locuinţe
SO2 încălzire 20mg/m3 <1 spaţii încălzite
toţi aerosolii combustie, intalaţii de încălzire 100mg/m3 1 locuinţe, birouri, mijloace de
(fara tutun) transport, restaurante
sulfaţi chibrite, aragaze 5mg/m3 <1 bucătării
form- izolaţii, finisaje, mobilier 0.005 - 1.0ppm >1 locuinţe, birouri
aldehidă
radon materiale de construcţii, pânza 0.1 - 30nCi/m3 >>1 locuinţe, birouri
freatică, sol
azbest izolaţii ignifuge 106fibre/m3 1 locuinţe, şcoli, birouri
fibre îmbrăcăminte, covoare, lemn VN - locuinţe, şcoli, birouri

CO2 combustie, oameni, animale 3000ppm >>1 locuinţe, şcoli, birouri

organisme vii oameni, animale, insecte, VN >1 locuinţe, spitale, şcoli, birouri,
plante, fungi, acarieni, spaţii publice
umidificatoare, conducte
ozon arc electric, surse luminoase 0.02ppm <1 avioane, birouri
(raze UV) 0.2ppm >1 birouri
Concentratii recomandate (aer interior)
Poluant Aer interior Situatii profesionale
termen lung termen scurt

C timp C timp C timp

mg/m3 (h) mg/m3 (h) mg/m3 (h)

SO2 80 1 365 24 13 8
PRAF 75 1 260 24 5 8
CO - - 104 8 55 8
ozon - - 235 1 0.2 8
hidrocarburi - - 160 3 - -
HCHO - - - - 0.12 cont
NO2 100 1 - - 9 inst
NO - - - - 30 8
NH3 500 1 7000 - - -
Dicloretan CH3CHCl2 2000 24h 6000 0.5 - -

etylacetat 14000 24h 42000 0.5 - -

CH2COOC2H5
tricloretylen 2000 1 16000 0.5 - -
CH3CCl3
Hg 2 24h - - - -
Pb 1.5 0.25 - - - -
RADON .015WL 1 - - 1WL inst
Acetona CH3COCH3 7000 24h 24000 0.5 - -
 VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele

Din Normativul I5 (Ventilare/climatizare)

In toate încăperile unei clădiri trebuie să se asigure calitatea aerului interior.

Calitatea aerului interior se asigură prin ventilare, în funcţie de destinaţia încăperii, de tipul
surselor de poluare şi de activitatea care se desfăşoară în încăpere. In cazuri particulare,
calitatea aerului se poate asigura prin mijloace speciale (filtre cu cărbune activ, aparate de
dezodorizare etc.).

Clasa de calitate a aerului interior Descriere

IDA 1 Calitate ridicată a aerului interior
IDA 2 Calitate medie a aerului interior
IDA 3 Calitate moderată a aerului interior
IDA 4 Calitate scăzută a aerului interior
 VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele

Astfel, pentru clădirile civile în care principala sursă de poluare o

reprezintă bioefluenţii emişi de oameni, calitatea aerului în încăperile în
care nu se fumează, se clasifică după concentraţia de bioxid de carbon
acceptată la interior, peste concentraţia exterioară, conform tabelului:
Categorii de calitate a aerului interior în funcţie de concentraţia de CO2
peste nivelul exterior (din SR EN 13779).

Categorie Nivelul de CO2 peste nivelul din aerul

exterior, în ppm
Domeniu tipic Valoare prin lipsă
IDA 1 ≤ 400 350
IDA 2 400 – 600 500
IDA 3 600 – 1000 800
IDA 4 ≥ 1000 1200
 VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele

Din Normativul I5 (Ventilare/climatizare)

In funcţie de degajările de poluanţi din încăperile civile, clădirile se clasifică
în : clădiri foarte puţin poluante, clădiri puţin poluante şi clădiri poluante.

Clădire puţin poluantă; o clădire realizată din materiale naturale

tradiţionale ca piatra, sticla, metalul sau care au emisii mici. Informativ,
emisiile (TCOV, formaldehidă, amoniac etc.) sunt date în anexa C la
standardul SR EN 15251 :2007.

Clădire foarte puţin poluantă ; o clădire realizată din materiale naturale

tradiţionale ca piatra, sticla, metalul sau care au emisii foarte mici şi în care
nu se fumează şi nu s-a fumat niciodată. Informativ, emisiile (TCOV,
formaldehidă, amoniac etc.) sunt date în anexa C la standardul
SR EN 15251 :2007.

Clădire poluantă ; o clădire care nu corespunde tipurilor de clădire foarte

puţin sau puţin poluantă.
 VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele

•Pentru încăperi civile în care criteriile de ambianţă sunt determinate de prezenţa umană,
calitatea aerului interior se va asigura prin debitul de ventilare (de aer proaspăt) care se
stabileşte în funcţie de destinaţia încăperilor, de numărul şi de activitatea ocupanţilor
precum şi de emisiile poluante ale clădirii (de la elementele de construcţie, finisaje, mobilier
şi sistemele de instalaţii).
•Pentru încăperi fără o destinaţie precisă (de exemplu spaţii de depozitare), clasificarea
calităţii aerului şi respectiv debitul de aer de ventilare introdus, care poate fi exterior sau
transferat din alte încăperi, se stabileşte în funcţie de aria utilă a pardoselii.
•Pentru încăperile civile şi industriale în care există emisii de poluanţi altele decât
bioefluenţii şi emisiile clădirii, calitatea aerului interior trebuie asigurată prin respectarea
valorilor de concentraţie admisă în zona ocupată. In acest scop, concentraţia poluanţilor
interiori şi debitul de aer introdus se calculează.
Pentru încăperile civile nerezidenţiale cu prezenţa umană, debitul de ventilare (aer proaspăt) se
determină în funcţie de categoria de ambianţă, de numărul şi de activitatea ocupanţilor precum şi de
emisiile poluante ale clădirii şi sistemelor.
Astfel, pentru o încăpere rezultă debitul q [l/s]:
q = N qp + A qB unde: N – numărul de persoane ,
qp – debitul de aer exterior pentru o persoană, din tabelul 1,
A – aria suprafeţei pardoselii,
qB – debitul de aer proaspat, pe 1 m2 de suprafaţă, din tabelul 2.
Tabelul 5.4.1. Debitul de aer exterior pentru o persoană, în mediu în care nu se fumează (din SR EN
15251:2007).
Tabelul 5.4.2. Debitul de aer proaspăt pe 1 m2 de suprafaţă, (din SR EN 15251:2007).
•In zonele de fumători, debitele de aer proaspă se dublează faţă de valorile din tabel. Aceste debite
asigură condiţii de confort pentru ocupanţi, nu şi condiţii de sănătate.
TABELUL 1 Procentul aşteptat de Debit pentru o persoană Debit pentru o
Categoria de nemulţumiţi [%] [l/s] persoană [m3/h]
ambianţă
I 15 10 36
II 20 7 25
III 30 4 15
IV >30 <4 <15

TABELUL 2 Debit pe m2 de suprafaţă [l/(s.m2)] Debit pe m2 de suprafaţă [m3/(h.m2)]

clădiri foarte clădiri Altele clădiri foarte clădiri Altele
Categoria de puţin puţin puţin puţin
ambianţă poluante poluante poluante poluante

I 0,5 1 2,0 1,8 3,6 7,2

II 0,35 0,7 1,4 1,26 2,52 5,0
III 0,3 0,4 0,8 1,1 1,44 2,9
IV mai mari decât valorile pentru categoria III