Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
aerul nostru
de toate zilele
Principii generale care stau la baza conceptiei sistemelor de ventilare din clădiri
Probleme :
• Identificarea surselor de poluare (aproximativ 8000 de substanţe chimice care
contaminează spaţiile interioare din clădiri civile şi industriale) dar si organisme vii
(microbi, viruşi, bacterii, polen, particule de la animale de casă, acarieni, gândaci, plante de
interior, mucegai etc.).
• Stabilirea concentraţiilor şi dozelor admise - etapă dificilă deoarece lipsesc studiile
privind efectele acestor contaminanţi asupra sănătăţii oamenilor
Aplicarea unor solutii care sa asigurare igiena si sanatatea (debite de aer, sisteme
economice si eficiente etc.).
VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele
POLUANTI
Bioxidul de carbon provine din respiraţie, ardere, etc.
Debitul de CO2 rezultat din expiraţie, pentru o persoană :
1 olf este emisia de bioeflenţi a unei persoane standard, (stare de repaus). Această UM
poate fi utilizată şi pentru alte surse, apreciate cu o valoare în olfi, egală cu numărul de
persoane standard care produc aceeaşi senzaţie de miros neplăcut.
Intensitatea percepută a poluării aerului de către o persoană standard (deci a unei surse de 1
olf), aflată într-un spaţiu ventilat cu 10 l/s de aer proaspat este de 1 decipol.
Comentariu: pentru o intensitate moderată a mirosului (indice 2), pentru un grad de ocupare, debitul
de aer prospăt trebuie să fie de 7,6 l/s pentru adulţi şi 9,9 l/s pentru copii (7-14 ani)
Formaldehida (HCHO) este o substanţă foarte prezentă în lumea tehnologică de
astăzi. Aproape jumătate din formaldehida produsă este utilizată pentru fabricarea
de răşini, uree şi fenol-formaldehidă folosite ca adezivi sau ca lianţi pentru
crearea produselor din lemn aglomerat sau placaje, pentru spume izolante şi
pentru produse de ambalaj. Polimeri ai formaldehidei sunt utilizaţi în fabricarea
hârtiei de tapet, a mochetelor şi a produselor textile. Fumul de ţigară conţine cca
40 ppm formaldehidă. Este utilizată şi pentru conservarea produselor cosmetice şi
de toaletă şi pentru ambalarea produselor alimentare, în concentraţii până la 1%.
Emisia de formaldehidă din spume (unde minim 0,5% din greutate este
formaldehidă liberă), se caracterizează printr-un maxim, după care degajarea
continuă la un nivel scăzut.
Formaldehida pătrunde în corp prin respiraţie, prin piele sau poate fi ingerată.
Odată pătrunsă în corp, formaldehida reacţionează cu ţesuturile care conţin azot,
sub formă de amino-acizi, proteine ADN ş.a., formând compuşi stabili sau instabili
care afectează ţesuturile. Formaldehida este un produs foarte iritant care produce
o serie de simptome care depind de durata de expunere şi de concentraţie.
Concentratia de formaldehida se poate calcula
cu relaţia: VENTILAREA
aerul nostru
de toate zilele
C = A E/( N V)
SO2 80 1 365 24 13 8
PRAF 75 1 260 24 5 8
CO - - 104 8 55 8
ozon - - 235 1 0.2 8
hidrocarburi - - 160 3 - -
HCHO - - - - 0.12 cont
NO2 100 1 - - 9 inst
NO - - - - 30 8
NH3 500 1 7000 - - -
Dicloretan CH3CHCl2 2000 24h 6000 0.5 - -
Calitatea aerului interior se asigură prin ventilare, în funcţie de destinaţia încăperii, de tipul
surselor de poluare şi de activitatea care se desfăşoară în încăpere. In cazuri particulare,
calitatea aerului se poate asigura prin mijloace speciale (filtre cu cărbune activ, aparate de
dezodorizare etc.).
•Pentru încăperi civile în care criteriile de ambianţă sunt determinate de prezenţa umană,
calitatea aerului interior se va asigura prin debitul de ventilare (de aer proaspăt) care se
stabileşte în funcţie de destinaţia încăperilor, de numărul şi de activitatea ocupanţilor
precum şi de emisiile poluante ale clădirii (de la elementele de construcţie, finisaje, mobilier
şi sistemele de instalaţii).
•Pentru încăperi fără o destinaţie precisă (de exemplu spaţii de depozitare), clasificarea
calităţii aerului şi respectiv debitul de aer de ventilare introdus, care poate fi exterior sau
transferat din alte încăperi, se stabileşte în funcţie de aria utilă a pardoselii.
•Pentru încăperile civile şi industriale în care există emisii de poluanţi altele decât
bioefluenţii şi emisiile clădirii, calitatea aerului interior trebuie asigurată prin respectarea
valorilor de concentraţie admisă în zona ocupată. In acest scop, concentraţia poluanţilor
interiori şi debitul de aer introdus se calculează.
Pentru încăperile civile nerezidenţiale cu prezenţa umană, debitul de ventilare (aer proaspăt) se
determină în funcţie de categoria de ambianţă, de numărul şi de activitatea ocupanţilor precum şi de
emisiile poluante ale clădirii şi sistemelor.
Astfel, pentru o încăpere rezultă debitul q [l/s]:
q = N qp + A qB unde: N – numărul de persoane ,
qp – debitul de aer exterior pentru o persoană, din tabelul 1,
A – aria suprafeţei pardoselii,
qB – debitul de aer proaspat, pe 1 m2 de suprafaţă, din tabelul 2.
Tabelul 5.4.1. Debitul de aer exterior pentru o persoană, în mediu în care nu se fumează (din SR EN
15251:2007).
Tabelul 5.4.2. Debitul de aer proaspăt pe 1 m2 de suprafaţă, (din SR EN 15251:2007).
•In zonele de fumători, debitele de aer proaspă se dublează faţă de valorile din tabel. Aceste debite
asigură condiţii de confort pentru ocupanţi, nu şi condiţii de sănătate.
TABELUL 1 Procentul aşteptat de Debit pentru o persoană Debit pentru o
Categoria de nemulţumiţi [%] [l/s] persoană [m3/h]
ambianţă
I 15 10 36
II 20 7 25
III 30 4 15
IV >30 <4 <15