ADMINISTRATIA BAZINALA

DE APA OLT

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU A APEI

SI A CELORLALTE DIRECTIVE ALE APEI

ZIUA MONDIALA A APEI

Rm. Valcea-18 Martie 2011
 Cadrul general al programului de masuri

Directiva Cadru 2000/60/CE, art. 11, prevede ca :

“Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure stabilirea

pentru fiecare District bazinal sau pentru parte a unui
District al bazinului hidrografic international din
teritoriul sau, un program de masuri, tinand seama de
rezultatele analizelor de risc pentru realizarea
obiectivelor de mediu stabilite.
Astfel de programe pot face referire la masurile care
decurg din legislatia adoptata la nivel national si care
acopera intregul teritoriu al unui Stat Membru”.
 Activitati planificate pentru elaborarea
programului de masuri

 Masuri pentru reducerea presiunilor chimice

Masuri pentru
reducerea efectelor Masuri pentru
presiunilor cauzate de diminuarea efectelor
efluentii de la presiunilor din
activitatile industriale agricultura

 Masuri pentru reducerea presiunilor hidromorfologice

 Masuri de conservare a starii apelor

 Modele de prognoza a calitatii apelor

 MASURI DE BAZA
"Masurile de baza" reprezinta in principal cerintele minime care
trebuie indeplinite si care trebuie sa constea in acele masuri necesare pentru
implementarea legislatiei Comunitare privind protectia apelor.
Masurile de baza trebuie sa raspunda cerintelor stipulate in:
 Articolul 4 – atingerea obiectivelor de mediu in anul 2015;
 Articolul 10 si Anexa VI – implementarea prevederilor pentru 11 Directive
Europene;
 Articolul 9 – masuri pentru recuperarea costurilor;
 Articolul 11 – masuri de control si reglementare pentru interzicerea
deversarii poluantilor in corpurile de apa de suprafata si pentru
reincarcarea artificiala sau realimentarea corpurilor de apa subterane;
 Alte masuri prevazute legislativ pentru atingerea starii bune a apelor
pana in anul 2015.
Masurile “suplimentare” sunt acele masuri desemnate si
implementate pe langa masurile de baza, in scopul realizarii obiectivelor
stabilite.
Se pot adopta de asemenea masuri suplimentare ulterioare pentru
asigurarea protectiei aditionale sau imbunatatirea apelor aflate sub incidenta
Directivei Cadru a Apei, inclusiv in implementarea acordurilor internationale
importante.
 Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de
efluentii aglomerarilor umane

1. Alimentare cu apa

2. Canalizare si epurare ape uzate

 CERINTE ALE DIRECTIVELOR SI PERIOADE DE IMPLEMENTARE
Directiva 98/83/CEE - apa potabila
Termen de conformare:2015
 Stabilirea parametriilor de calitate
pentru apa destinata consumului
uman;
 Monitorizarea la nivelul intregii tari
a calitatii apei destinate
consumului uman;
 Asigurarea masurilor necesare
pentru restabilirea calitatii apei
care nu este corespunzatoare
valorilor parametrilor de calitate;
 Asigurarea substantelor folosite la
tratarea sau distributia apei
destinate consumului uman.
Directiva 91/271/CEE – apa uzata
Termen de conformare: 2018
 Asigurarea conditiilor necesare
astfel incat apele uzate provenite
de la aglomerarile umane cu>2000
l.e. sa fie colectate si epurate
inainte de evacuarea in emisar;
 Epurarea in statii cu treapta
secundara (biologica) a apelor
uzate provenite de la aglomerarile
umane cuprinse intre 2000 –
10000 l.e.
 Romania a declarat intregul sau
teritoriu drept arie sensibila -
Epurarea in statii cu treapta tertiara
a apelor uzate provenite de la toate
aglomerarile umane cu >10000 l.e.
 SITUATIA ACTUALA LA NIVELUL B. H. OLT
Nr. Nr. de aglomerari aferent judetelor din B.H.Olt
Aglomerari
Judet (cf.DP) Teleorman Harghita
Dolj 6 18
16 Covasna
Harghita 18 30

Covasna 30 Olt
76
Brasov
Brasov 12 12

Sibiu 23
Valcea 77 Sibiu
23
Gorj 3
Arges 6
Olt 76
Arges
6 Gorj
Dolj 16 3 Valcea, 77

Total BH OLT 267

In bazinul hidrografic Olt, s-au identificat 267 aglomerari umane care au

peste 2000 locuitori echivalenti. Prin apele uzate evacuate, acestea exercita
urmatoarele tipuri de presiuni asupra apelor:
 Surse punctiforme: 32 aglomerari toate cu retele de canalizare, dar doar 28 cu
statii de epurare.
 Surse difuze: 233 aglomerari din care doar 21 au retele de canalizare si doar 3 au
statie de epurare. La acestea se mai adauga 34 aglomerari sub 2000 l.e.
Masurile de baza pentru aglomerarile umane s-au realizat
in conformitate cu:

Master Planuri (pentru aglomerarile care aveau Master Planuri la

momentul elaborarii Planului de Masuri: judetele Brasov, Sibiu si
Olt);

Documentul de Pozitie;

Programele de etapizare;

Programe de conformare;

Metodologia elaborata de ANAR – “Recuperarea costurilor in

domeniul apei la nivel de bazin/spatiu hidrografic”
COSTURI INVESTITII IN LUCRARI DE ALIMENTARE CU APA

Costuri alimentare cu apa (euro)

Judet l.e.
>10 000 2 000 - 10 000 Total

Harghita 172,169 956,340 11,950,532 12,906,872

Covasna 206,564 28,285,255 23,153,591 51,438,846

Brasov 954,648 155,518,766 49,835,537 205,354,303

Sibiu 363,276 24,109,581 17,219,911 41,329,492

Valcea 543,920 5,128,042 44,985,056 50,113,098

Gorj 5,241 0 842,400 842,400

Arges 15,439 0 1,585,199 1,585,199

Olt 435,703 48,013,560 35,585,330 83,598,890

Dolj 51,719 2,572,913 6,116,361 8,689,274

Teleorman 27,053 0 5,540,566 5,540,566

Total bazin 2,775,732 264,584,457 196,814,483 461,398,940

 COSTURI INVESTITII ALIMENTARI CU APA
(MILIOANE EURO)

160
156
140

120

100

80

60
48
28
40 24
1 50
20 45 5
12 23
0 36 3
17
Harghita >10 000
Covasna 6
Brasov 2 000 - 10 000
Sibiu
Valcea
Olt
Dolj

2 000 - 10 000 >10 000

 COSTURI INVESTITII IN LUCRARI DE COLECTARE SI
EPURARE APE UZATE

Costuri canalizare (euro) Costuri st.epurare (euro)

Judet l.e.
2 000 – 2 000 –
>10 000 Total >10 000 Total
10 000 10 000

Harghita 172,169 1,177,710 36,858,986 38,036,696 2,799,184 20,262,254 23,061,438

Covasna 206,564 18,555,434 52,547,226 71,102,660 13,168,284 28,976,635 42,144,919

Brasov 954,648 197,503,906 56,676,308 254,180,214 31,781,984 14,426,410 46,208,394

Sibiu 363,276 20,003,363 26,318,913 46,322,276 17,052,654 16,095,005 33,147,659

Valcea 543,920 23,689,967 116,177,265 139,867,232 23,575,621 68,014,535 91,590,156

Gorj 5,241 0 2,955,974 2,955,974 0 1,695,825 1,695,825

Arges 15,439 0 8,529,674 8,529,674 0 4,916,456 4,916,456

Olt 435,703 45,203,220 110,343,627 155,546,847 32,349,901 62,740,264 95,090,165

Dolj 51,719 6,969,770 18,496,775 25,466,545 3,807,874 10,257,544 14,065,418

Teleorman 27,053 0 13,457,914 13,457,914 0 7,348,374 7,348,374

Total bazin 2,775,732 313,103,370 442,362,662 755,466,032 124,535,502 234,733,302 359,268,804

COSTURI INVESTITII IN CANALIZARE SI ST.DE EPURARE
Costuri canalizare (milioane euro)

200

180 198
160

140

120 116
110
100
80 >10 000
53 57
37 2 000 - 10 000
60
40 26
20 1 18
19 45
0 20 24
Harghita 7 2 000 - 10 000
Covasna
Brasov >10 000
Sibiu
Valcea
Olt
Dolj

Costuri statii de epurare (milioane euro)

70
68
63
60

50

40
29
30 20 >10 000
32 2 000 - 10 000
20 14 16 32
24
10 13 10
17
3
0
Harghita 2 000 - 10 000
Covasna 4
Brasov >10 000
Sibiu
Valcea
Olt
Dolj
 Finantare masurilor pentru aglomerari
de la Fondul pentru Mediu
 Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat
susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu
normele în vigoare privind protecţia mediului.
 Fondul pentru mediu este constituit şi gestionat în conformitate cu
prevederile O.U.G nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
 Fondul pentru mediu este gestionat de către Administraţia Fondului pentru
Mediu, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi
Dezvoltarii Durabile.

Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţarea masurilor pentru

aglomerari umane se stabilesc prin planul anual de lucru şi vizează
îmbunătăţirea performanţei de mediu privind:

• prevenirea poluării ;
• reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului ;
• gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase
• protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru
comunităţi locale ;
• educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului
Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor
cauzate de efluentii de la activitile industriale
POLUANTI PROVENITI DE LA ACTIVITATILE INDUSTRIALE
SURSE DE POLUARE CU AZOT SI FOSFOR
- ape uzate industriale (ingrasaminte, hârtie şi celuloză, minerit şi prelucrare
metale, industria alimentară, etc. )
- scurgerea de suprafaţă ape meteorice

SURSE DE POLUARE CU SUBSTANTE ORGANICE (CBO5, CCO)

- ape uzate industriale: ind. alimentara, chimica, etc.
- scurgerea de suprafaţă ape meteorice

SURSE DE POLUARE CU SUBSTANTE PRIORITAR PERICULOASE

Ape uzate industriale
- Evacuare ape uzate in canalizarea localitatilor
Mase plastice si materiale ignifuge (benzensulfonamide, adipati, ftalati, TBP
(tri-n-butil fosfati), coloranti, plastifianti
Conservanti si antioxidanti (Componenti ai produselor industriale, parabeni-
esteri ai acidului hidroxibenzoic, fenoli si chinone substituite)
Solventi (compusi clorurati si neclorurati ai alcolilor, eterilor, cetoneor din agenti
de degresare, tricloretilena si tricloretan pentru finisari ale acoperirilor metalice de
la activitati artizanale, firme mici, garaje
Agenti dezodorizanti folositi la detergentii industriali
Produse farmaceutice
- Evacuare ape uzate in resursele de apa
 Inventarul masurilor de baza se aplica unitatilor industriale dupa
urmatoarele criterii:

a) criteriul evacuarii in resursele de apa:

- evacueaza direct ape uzate in ape de suprafata;
- evacueaza ape uzate in canalizare (numai cele care detin autorizatie de
gospodarirea apelor).
b) criteriul tipului de poluare:
- surse punctiforme – care evacueaza ape uzate prin statii de epurare proprii;
- surse difuze – care detin activitati ce implica manipulare, depozitare de
substante chimice periculoase sau stocare de deseuri pe platforme, precum si
epurare extensiva in iazuri, bataluri etc. cu infilrare in sol;
- ambele surse de tip punctiform si/sau difuz daca prezinta riscul de
producerea poluarii accidentale.
c) criteriul sectoarelor industriale de activitate:
- activitati industriale care intra sub incidenta unor directive specifice pentru
poluare;
- activitati industriale care sunt monitorizate si detin autorizatii de gospodarirea
apelor cu programe de etapizare si autorizatii de mediu cu programe de
conformare.
 Documente Strategice pentru sectorul industrial –
Surse de finantare a lucrarilor pentru realizarea masurilor

 Planul National de Dezvoltare (PND)

 Termen mediu: 2007 – 2013
 Instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltarea socio-
economica (6 axe prioritare – axa 3 protectia mediului)
 Surse de finantare mentionate:
 Fonduri structurale (FC, FDER);
 Fonduri publice de la bugetul national pentru fiecare sector specific
industrial
 Credite bancare interne si internationale BEI, BERD, Banca Mondiala,
etc.);
 Plan financiar: 58,7 mld. Euro (EU 43%, buget national 48% si surse private
9%)
 Planurile locale de actiune pentru mediu la nivel regional si judetean

 Fondul European de Dezvoltare regionala (FEDER) - Programul Operational

Sectorial “Cresterea competitivitatii economice”
Finanţarea proiectelor este formată din cofinanţarea publică (FEDR)
si finanţarea privată (surse proprii ale solicitantului, împrumuturi
bancare, etc.).
 Legislatie romaneasca– masuri de
baza pentru agricultura (II)
 Ordinul nr.918/2002 al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea Codului
bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor.
 Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere,
control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in
apele subterane si de suprafata prin Ordinul 1072/2003 al ministrului agriculturii,
padurilor, apelor si mediului.
 Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere,
control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in
sol si a Sistemului de management al reziduurilor organice provenite din agricultura prin
Ordinul comun nr. 242/197/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al
ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.
 Elaborarea si aprobarea prin Ordinul comun nr. 296/216/2005 al ministrului mediului si
gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale a
Programului de actiune tehnic pentru elaborarea Programelor de actiune in zonele
vulnerabile.
 Aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi
a listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din
activităţi agricole (zone vulnerabile si potential vulnerabile) prin Ordinul comun nr.
241/196/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii,
padurilor si dezvoltarii rurale.
 FACTORII ABILITATI SI RESPONSABILITATILE
ACESTORA (2)

3. Agentiile de Protectie a Mediului (APM) au urmatoarea

responsabilitate:
 Participa la elaborarea si urmarirea implementarii Programelor de actiune,
a masurilor de limitare si combatere a poluarii solului, plantelor, apelor de
suprafata si freatice, a planurilor si programelor de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

4. Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA) impreuna cu

Directiile Agricole si Dezvoltare Rurala (DADR) au urmatoarea
responsabilitate:
 Instruirea si informarea fermierilor in vederea implementarii prevederilor
Codului bunelor practici agricole (CBPA) si a programelor de actiune.

5. Comitetele de bazin au urmatoarea responsabilitate:

 Avizeaza Programele de actiune si masuri
 Coordoneaza activitatea Grupurilor de lucru care elaboreaza Programele
de actiune
 FACTORII ABILITATI SI RESPONSABILITATILE
ACESTORA (3)

6. Adminstratia publica la nivel de judet si comuna cu urmatoarele

responsabilitati:
 Realizeaza si administreaza platformele comunale de depozitare a gunoiului
de grajd
 Participa la implementarea programelor de actiune

7. Fermele si exploatatiile agricole cu urmatoarele responsabilitati:

 Se conformeaza CBPA
 Implementeaza programele de actiune

8. Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa –

Constanta (IRCM) cu responsabilitatea urmatoare:
 Elaboreaza si implementeaza programe de ameliorare a starii de eutrofizare
a apelor din zona costiera
 Impactul presiunilor agricole

 aparitia fenomenelor de eutrofizare;

 scaderea concentratiei de oxigen;
 mortalitate piscicola;
 schimbari in compozitia si abundenta speciilor
(scaderea biodiversitatii), etc.
 bioacumularea, persistenta si toxicitatea unor
micropoluanti;
 imposibilitatea utilizarii apelor ca sursa de apa potabila;
 Masuri de baza - Surse punctiforme agricole

Surse de poluare punctiforme cu program de conformare

(perioada de tranzie) :

Agenti econmici:SC SUINPROD SA Let, SC NUTRICOD SA Codlea, SC

EUROPIG SA Poiana Marului, SC BROILEROM SRL Codlea, SC
VERBATRANS SRL Brasov, SC AVICOLA Bucuresti- Suc. Codlea, SC
ROMAGRA MIXT SRL Brasov, SC NECRI - SAN SRL Bran, SC
AGROINDUSTRIALA Rasnov SA, SC VENTURELLI SRL Brasov -
Complex Avrig, SC CARMOLIMP SRL Vistea de Sus, SC SIBAVIS SA
Sibiu, SC HORTICOLA INTERNATIONAL SEVIS SRL Cisnadie, SC
OLTCHIM SA SUINPROD Babeni, SC OLTCHIM SA Avicola Babeni -
Ferma Francesti, SC OLTCHIM SA Avicola Babeni - Ferma Budesti, SC
OLTCHIM SA Avicola Babeni - Ferma Mihaesti

Costuri estimate: investitii – 17.316.230 EURO

 Zone vulnerabile la nitrati

-6 zone vulnerabile: Olt Superior, Brasov, Fagaras,

Oltet, Olt Inferior si Lunca Dunarii 3

- 209 localitati (comune si orase)

-Olt Superior - 44 localitati
-Brasov – 11 localitati
-Fagaras – 36 localitati
-Oltet – 50 localitati
-Olt Inferior – 55 localitati
-Lunca Dunarii 3 – 13 localitati

suprafata zonelor vulnerabile 12691,89 km2,

 Aplicarea programelor de actiune in zonele
vulnerabile –estimare de costuri
 Constructia platformelor de depozitare a gunoiului de grajd: 50
€/mc - platforme individuale, 32 €/mc - platforme comunale
 Cumpararea utilajelor de incarcare, transport si aplicare a
dejectiilor si a gunoiului de grajd: 120000 €/comuna
 Utilizarea consultantei agricole in determinarea cantitatilor de
fertilizanti necesare (plan de management al nutrientilor)
 Aplicarea dejectiilor prin tehnici cu pierderi minime: 1,8 -8,4 €/ha
 Conversia terenurilor arabile in pasuni: 77 €/ha/an
 Rotatia culturilor: 60-80 €/ha/an
 Crearea benzilor tampon inierbate sau cu arbusti: 350-800 €/ha;
13,5 €/bucata arbust (3 buc./m liniar)
 Realizare de impaduriri: 500 €/ha
 Instruire specialisti: 200 €/persoana
 Masuri de baza pentru reducerea
emisiilor de substante fitosanitare
 Inventarul unitatilor care comercializeaza, distribuie,
transporta, stocheaza, utilizeaza sau detin subst. fiosanitare
cu evaluarea masurilor necesare si a costurilor pentru:
- reducerea riscului la manipularea si stocarea produselor
fitosanitare
- aplicarea masurilor generale din Directiva
91/414/EEC privind produsele fitosanitare

Costuri estimate:
investitii – 30.000 EURO
Contaminare a cursurilor de apa

N, P, K
NATURA ne-a dat APE CURATE

NOI trebuie sa le PROTEJAM