Motoare cu ardere

internă
Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei
termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică. Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin
intermediul presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei[1] rectilinie, după
care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei[1] la arborele cotit. Camera de ardere este un reactor chimic unde
are loc reacția chimică de ardere.

Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin arderea combustibilului, de obicei un
combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul
natural, sau chiar solizi, ca praful de cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic. Combustibilul în
amestec cu aerul se numește amestec carburant. Arderea poate fi inițiată prin punerea în contact direct a amestecului
carburant cu o sursă de căldură sau se poate produce aproape instantaneu în toată masa amestecului caz în care se numește
detonație și are un caracter exploziv.

Prin arderea carburanților rezultă diferite produse de ardere cu o temperatură de aproximativ 2000 °C. Majoritatea acestor
produse se prezintă sub formă gazoasă. Pentru o ardere completă se asigură combustibilului o cantitate de oxigen dozată
astfel încât să producă oxidarea integrală a elementelor sale componente.
 Clasificarea motoarelor cu ardere
internă
Din punctul de vedere al obținerii lucrului mecanic, aceste motoare se
clasifică în:

-motoare cu ardere internă cu piston, cu mișcarea liniară a

pistonului, sau rotative;
-motoare cu reacție.
Motoare cu ardere internă cu piston
Motoare cu reacție
La turbinele cu gaze, denumirea
de motor se folosește doar pentru
cele folosite în aviație, când se
discută despre întregul motor,
adică toate părțile lui, în care se
execută ciclul termodinamic, nu
doar la discul paletat.

Motoarele cu ardere internă

rotative sunt utilizate pe scară mai
redusă datorită problemelor
tehnologice mari si a fiabilității
mai scăzute. Cel mai cunoscut tip
de motor cu combustie internă
rotativ este motorul Wankel, dar
există și alte soluții, de exemplu
cu pistoane în foarfece, sau cu
diferite alte sisteme.
 Clasificarea motoarelor cu ardere internă
După natura combustibilului
-motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina, au
carburator sau pompă de injecție.
-motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina,
au pompă de injecție.
-motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un
combustibil gazos, de obicei gaz natural sau un amestec de
combustibil.

După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau numărul de
timpi

-motoare în patru timpi;

-motoare în doi timpi.
Principiul de functionare

Motorul in 4 timpi Motorul in 2 timpi

 După felul aprinderii amestecului carburant
Motor cu aprindere prin scânteie
Termenul de motor cu aprindere prin scânteie se referă de obicei la motoarele cu ardere internă, în special motoarele pe
benzină. La motorul cu aprindere prin scânteie inițierea procesului de ardere a amestecului aer-combustibil se face în
interiorul camerei de ardere cu o scânteie de la o bujie. Termenul contrastează cu motoarele diesel cu aprindere prin
compresie, unde căldura generată de compresie este suficientă pentru a iniția procesul de ardere.
 Motor cu aprindere prin comprimare
Motor cu aprindere prin comprimare (prescurtat MAC sau Diesel). La sfârșitul compresiei, combustibilul este introdus
sub presiune în cilindru, fiind pulverizat foarte fin cu ajutorul injectorului, montat în chiulasă. Datorită contactului cu
aerul fierbinte din interiorul cilindrului, particulele pulverizate se aprind și ard, iar presiunea din cilindru crește, moderat,
menținându-se relativ constantă pe durata arderii. Gazele rezultate în urma arderii apasă asupra pistonului, determinând
deplasarea acestuia spre PMI, efectuând cursa activă. Supapele rămân închise până aproape de sfârșitul acestei curse.
 După așezarea cilindrilor sunt:

motoare cu cilindrii în linie motoare cu cilindrii în V

 motoare cu cilindrii în W motoare cu cilindrii și pistoanele opuse, boxer.

motoare înclinate, la care cilindrii au axele situate în același motoare cu cilindrii așezati în stea, utilizate cu precădere unde
plan, însă înclinat față de planul vertical. este nevoie de un raport putere/greutate mare, de exemplu în
aviație și în marina militară (vedete).
 Motor cu cilindrii în „Δ” Motorul Wankel

Motorul Junkers, „Jumo 205D Motor cu (clapă / obturator