MENTENANŢĂ SIGURĂ!

ASPECTE PRACTICE
ALE EVALUĂRII DE RISCURI DE
ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE
PROFESIONALĂ ÎN ACTIVITĂŢI DE
MENTENANŢĂ

TÂRGU MUREŞ 2010

1
De ce mentenanţa în campania
europeană?
În unele ţări europene,
până la 20% din totalul
accidentelor de la locul de
muncă au legătură cu
lucrările de mentenanţă,
iar într-un număr de
sectoare mai mult de
jumătate din totalul
accidentelor sunt asociate
lucrărilor de mentenanţă.

2
Ce este mentenanţa?

Definiţie DEX RO: mentenánță = s. f. Totalitatea operațiilor de

întreținere și reparație ale unui sistem tehnic. (< fr. maintenance);

În conformitate cu standardul european 13306 (BS, DIN) „mentenanţa”

reprezintă ansamblul de activităţi tehnice, administrative şi de
management întreprinse pe parcursul ciclului de viaţă al unui element
având ca scop menţinerea sau readucerea acestui element în starea în
care să îndeplinească funcţia necesară.

3
Mentenanţă, întreţinere, reparaţii
fiabilitate
întreţinere - acţiunea de a (se) întreţine şi rezultatul ei.

fiabilitáte - capacitate a sistemelor tehnice de a funcționa un

timp determinat, menținându-și parametrii prestabiliți.

fiábil - Care prezintă siguranță în funcționare.

sistém - Ansamblu de elemente dependente între ele și formând un

tot organizat, care pune ordine într-un domeniu, reglementează
clasificarea materialului într-un domeniu de științe ale naturii sau face
ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit.

4
Aspecte cu privire la mentenanţă
şi menţinerea sistemelor fiabile 1

mentenanţa include atât întreţinerea cât şi reparaţia elementelor

sistemului;

mentenanţa se adresează elementelor pentru fiabilitatea sistemelor;

acţiunile de îmbunătăţire şi de modificare a sistemelor nu intră în

categoria „activităţi de mentenanţă”.

mentenanţa este un plan-proiect pentru menţinerea fiabilităţii

sistemelor. Nu este o “sarcină singulară” ci este un proces ce
urmează sistemul pe întreaga durată de viaţă;

5
Aspecte cu privire la mentenanţă
şi menţinerea sistemelor fiabile 2

mentenanţa este asociată de regulă cu instalaţii, utilaje sau clădiri mari

şi complexe şi mai puţin cu echipamente de muncă mici sau simple.

mentenanţa protejează elementele sistemului împotriva defectării sau

deteriorării astfel încât sistemul, operatorul şi mediul înconjurător să fie
protejat.

mentenanţa realizează funcţionarea normală a unui sistem în termenii

prestabiliţi un timp predeterminat şi nu pentru totdeauna. Nu există
mentenanţă care să asigure funcţionarea veşnică a unui sistem.

6
Tipuri de mentenanţă

mentenanţă corectivă

mentenanţă planificată

mentenanţă preventivă

mentenanţă predictivă

mentenanţă proactivă

7
Mentenanţa corectivă

Reprezintă completul de activităţi în scopul restabilirii

stării de funcţionare a sistemului după ce acesta este
avariat (repararea sau înlocuirea unor componente
defecte).

Acest tip de mentenanţă este cunoscut şi ca

„mentenanţă reactivă”, deoarece acţiunea este iniţiată
atunci când are loc evenimentul neprevăzut al avariei
unui element.

8
Mentenanţă planificată

Sistemul este oprit în mod planificat, în funcţie de numărul de ore de

funcţionare acumulate, pentru efectuarea reviziilor tehnice (RT),
reparaţiilor curente (RC1, RC2 ) şi a reparaţiilor capitale RK.

Este important numărul de ore de funcţionare şi nu gradul de uzură

instalat.

Planificarea este cea dată din proiectare sau de furnizor şi nu ţine cont
de modificările survenite în timp (mediul de lucru).

9
Mentenanţa preventivă

Activităţile sunt efectuate planificat, cu criterii

prestabilite cu scop mai degrabă îndreptat spre
reducerea probabilităţii avariilor decât evitarea
degradării funcţionării sstemului.

10
Mentenanţa predictivă

Pe lângă planificarea conform graficului, constă în monitorizarea unor

parametrii cheie şi validarea intervenţiilor.

√
Mentenanţa predictivă îşi propune să evalueze starea echipamentului
printr-o monitorizare periodică (off-line) sau continuă (on-line). După
realizarea mai multor cicluri se poate obţine obiectivul final al
mentenanţei predictive care este executarea lucrărilor de mentenanţă
"la momentul oportun”, înainte ca elementul, sistemul respectiv să
se deterioreze în timpul operării.

11
Mentenanţa proactivă

În urma “mentenanţei predictive” utilizând aparatură

specifică, cu urmărirea continuă, dinamică, a stării de
funcţionare a tuturor elementelor sistemului, în condiţii
specifice locului de muncă, pot fi gestionate aprioric defecte
incipiente.
Soft-uri dedicate creează baze de date şi prelucrare
informaţiilor astfel încât o conducere centralizată operativă
poate genera un program dinamic de înlăturare apriorică a
defecţiunilor.

12
Despre mentenanţa proactivă

Soft-urile dedicate şi sistemele de conducere operativă propun

oprirea sistemului într-un interval de timp astfel încât să fie evitate
momente nepotrivite şi în acelaşi timp crează plan-programul de
mentenanţă.

Rezultatele monitorizării, păstrate în baze de date, se

acumulează în volume de informaţii utilizabile pentru analize
periodice a principalelor cauze ale defecţiunilor şi realizarea unor
măsuri mai ample de înlăturare a acestora.

13
Parametri urmăriţi în mentenanţa
predictivă (proactivă)
 vibraţii;
 temperaturi;
 presiuni şi sarcini de lucru;
 uzură şi dereglare subansamble;
 uzură produse realizate;
 corodarea şi erodarea;
 analiza fizică şi chimică a uleiurilor;
 analiza fizică şi chimică a particulelor din uleiuri;
 analiza materialelor componente a subansamblelor cu ultrasunete;
 analiza produselor realizate cu ultrasunete;
 măsurarea parametrilor electrici (rezistivitate).

14
Avantajele mentenanţei proactive
1. Optimizarea plan-programelor de opriri tehnologice. Se permite
asigurarea unor intervale de timp de mentenanţă în siguranţă – implicit
optimizarea cumulării activităţilor de mentenanţă.

2. Asigurarea unor ferestre de timp suficente pentru evaluări de risc

complete (inclusiv a evaluărilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire
profesională).

3. Maximizarea producţiei şi limitarea costurilor legate de mentenanţă.

4. Prelungirea vieţii, a fiabilităţii sistemului.

5. Reducerea riscului de stres a lucrătorilor.

15
Activităţi de mentenanţă 1
1. Planificarea mentenanţei

studiul documentaţiei tehnice;

planificarea mentenanţei;
întocmirea documentaţiei;
evaluarea riscurilor activităţilor de mentenantă şi postmentenanţă;
stabilirea resurselor necesare mentenanţei;
instruirea lucrătorilor cu privire la procedurile de lucru, procedurile de
blocare, riscuri şi măsuri de prevenire, repunerea în funcţiune.

16
Activităţi de mentenanţă 2

2.Lucrări propriu-zise de mentenanţă 1

decuplare, oprire, întrerupere;

transport la locul de mentenanţă;

blocarea tuturor surselor energetice în amonte, în aval, intern şi

auxiliare şi de fiecare echipă de mentenanţă;

verificarea blocărilor;

inspecţie, testare, măsurători;

17
Activităţi de mentenanţă 3
1. Lucrări propriu-zise de mentenanţă 2

înlocuire, reglare, reparare;

detectarea defecţiunilor;

asistenţă tehnică;

verificarea bunei execuţii a lucrărilor de mentenanţă;

înlăturarea deşeurilor generate;

deblocarea surselor energetice;

avertizarea tuturor lucrătorilor (atât echipa de mentenanţă cât şi

vecinătăţi).

18
Activităţi de mentenanţă 4

3.Urmărirea bunei execuţii a lucrărilor de mentenanţă

4.Documente de urmărire a mentenanţei

19
Documente de mentenanţă 1

1. Documentaţia de proiectare (cartea tehnică);

2. Documentaţia schimbărilor tehnice (registrul de
coordonare, dosarul de intervenţii ulterioare);
3. Manual tehnic;
4. Cataloage tehnice şi de aprovizionare;
5. Manual de transport;
6. Limitarea cheltuielilor de întreţinere şi proceduri de reglare;
7. Lista de reparaţii şi unelte;
8. Harta de alocare a activităţilor de mentenanţă;

20
Documente de mentenanţă 2
9. Instrucţiuni de mentenanţă proactivă;
10. Specificaţii tehnice şi desene specifice;
11. Proceduri de lucru;
12. Evaluarea riscurllor pentru activităţile de mentenanţă şi post
mentenanţă;
13. Documentaţie şi tehnică de programare – reprogramare;
14. Documentaţia de prevederi şi dispoziţii;
15. Recomandări ale conducerii cu privire la activităţile de
mentenanţă;

21
Documente de mentenanţă 3

16.Lista de identificări;
17.Lista de componente;
18.Date de asistenţă pentru sistem;
19.Lista de elemente de siguranţă critice;
20.Date despre ridicare, coborâre şi fixare panouri într-o poziţie sigură;
21.Documentaţie privind materialele periculoase.

22
Risc şi mentenanţă
Între riscul în funcţionarea sistemelor şi mentenanţă pot fi
consemnate 4 aspecte relevante:

23
Mentenanţa în organizaţii din
România
O privire generală asupra organizaţiilor actuale din România le
grupează în următoarele categorii:

organizaţii în care nu se execută activităţi de mentenanţă. Lucrările

de întreţinere şi reparaţii se execută numai corectiv.
organizaţii în care se execută activităţi de mentenanţă preventivă
pe instalaţii sau utilaje complexe însă sunt uitate lucruri simple cum
ar fi verificarea şi întreţinerea periodică a clădirilor;
organizaţii în care sunt în curs de implementare elemente de
management al mentenanţei cum ar fi: proceduri de blocare. Sunt
puţine organizaţiile care tind către sisteme de mentenanţă
proactivă.

24
Evoluţia mentenanţei

Utilizarea sistemelor complexe

de mentenanţă proactivă este
posibilă datorită sistemelor hard
şi soft.
De asemenea aceleaşi sisteme
computerizate au permis
realizarea unor sisteme
evoluate de conducere
operativă cu succes şi în
activitatea de mentenanţă.

25
Managementul mentenanţei

Din cele două unghiuri de vedere: riscurile asociate şi evoluţia

sistemelor de urmărire, planificare, realizare a activităţilor de
mentenanţă (mentenanţa proactivă – conducere operativă) se
impune includerea în sistemul global de management al
organizaţiei şi al „managementului mentenanţei”.

Managementul mentenanţei în organizaţie este un sistem

strâns legat de managementul riscului.

26
 Activităţi ale managementului de
mentenanţă

1.Identificarea completelor de activităţi de mentenanţă din organizaţie.

2.Determinarea responsabililor cu urmărirea activităţilor de mentenanţă.
3.Documentarea activităţilor de mentenanţă.
4.Stabilirea echipelor de plan-proiect pentru activităţile de mentenanţă care necesită
acest lucru.
5.Realizarea plan-proiectelor de mentenanţă.
6.Evaluarea riscurilor pentru fiecare plan-proiect prin prisma celor 4 aspecte relevante
(slide 23).
7.Determinarea activităţilor de mentenanţă care urmează a fi externalizate şi a modului
în care vor fi externalizate.
8.Stabilirea şi conducerea resurselor şi bugetului pentru activităţile de mentenanţă.
9.Organizarea structurilor de urmărire a activităţilor de mentenanţă la nivel de unitate.

27
Managementul mentenanţei şi
managementul riscului 1
20% dintre defecte produc 80% din neconformităţi;

Aplicarea planurilor de mentenanţă eficace, eficiente şi rezonabile

sporesc fiabilitatea organizaţiei;

Alegerea corespunzătoare a punctelor (nodurilor) de verificare

potenţează eficienţa managementului mentenanţei;

Implementarea elementelor de mentenanţă proactivă care să

urmărească evoluţia în timp real a riscurilor;

Analiza impactului mentenanţei asupra sistemelor care sunt în

aşteptare pe durata activităţilor;

28
Managementul mentenanţei şi
managementul riscului 2

Reconectarea şi interconectarea dispozitivelor de siguranţă şi

automatizare deconectate în timpul activităţilor de mentenanţă;

Refacerea completului de echipamente de intervenţie (scule de

mână, echipamente de muncă, echipamente de protecţie) epuizate,
deteriorate sau murdărite pe timpul procesului de mentenanţă;

Evaluarea nivelului de siguranţă a organizaţiei pe parcursul

activităţilor de mentenanţă.

29
Întrebări comune mentenanţei şi
evaluării de riscuri
1. Poate utilizatorul să detecteze sau să vadă şi să repare corect
defecţiunea?
2. Poate modul de defectare, reparaţia sau urmările reparaţiei să aibă
efecte asupra securităţii sau sănătăţii utilizatorului?
3. Poate modul de defectare, reparaţia sau urmările reparaţiei să aibă
efect asupra mediului înconjurător?
4. Este costul defecţiunii şi al consecinţelor daunelor mai mare decât
costul prevenirii defecţiunii?
5. Are modul de defectare efect asupra performanţelor operaţionale?
6. Are modul de defectare, reparaţia sau urmările reparaţiei efect de
stres psiho-social?

30
Întrebări comune managementului riscului
şi managementului mentenanţei 1
Care sunt riscurile majore din sistemele organizaţiei?
Cum mă pot asigura că aceste riscuri sunt gestionate mai eficient?

Cum pot să îmbunătăţeasc reţinerea cunoştinţelor (procedurilor,

instrucţiunilor noi) din moment ce industria este în continuă schimbare?

Cum pot deveni mai flexibil?

Cum pot avea realizări de excelenţă în securitate şi sănătate fără a

compromite performanţa financiară?

Cum să dezvolt cele mai eficiente metode pentru gestionarea riscurilor

inerente instalaţiilor noastre?

31
Întrebări comune managementului
riscului şi managementului mentenanţei 2

Cum pot determina activităţile de funcţionare care prezintă cel mai mare
risc?

Cât de eficiente sunt garanţiile şi asigurările şi cum pot fi acestea

îmbunătăţite pentru a contracara riscul?

Ce măsuri ar trebui să pun în aplicare pentru reducerea riscului

şi pentru a mă asigura dacă acestea sunt rezonabile?

Ce riscuri prezintă activitatea mea pentru mediul înconjurător

şi cum pot să le minimalizez?

32
Aplicaţie practică – organizarea structurii
de mentenanţă la nivel de organizaţie 1
MANAGER
DE MENTENANŢĂ

ATELIERUL RESPONSABILUL INGINERIA DE

CENTRAL MENTENANŢEI MENTENANŢĂ
DE SECTOR

ŞEFUL ECHIPEI DE ÎNTREŢINEREA DE

MENTENANŢĂ URGENŢĂ

33
Aplicaţie practică – organizarea structurii
de mentenanţă la nivel de organizaţie 2
MANAGERUL DE MENTENANŢĂ
Revizuieşte, distribuie, actualizează şi implementează în aria sa de competenţă
procedurile specifice;
Alocă şi administrează resursele umane şi materiale;
Este responsabil cu aplicarea politicii de mentenanţă în concordanţă cu
obiectivele generale ale organizaţiei;
Analizează şi stabileşte priorităţile de intervenţie în caz de conflicte inter şi intra
sisteme;
Urmăreşte, măsoară şi optimizează următorii indicatori:
1.Timpul total al întreruperilor;
2.Costul pieselor de schimb şi al materialelor;
3.Costul serviciilor asigurate de terţi;
4.Numărul de evenimente şi accidente.

34
Aplicaţie practică – organizarea structurii
de mentenanţă la nivel de organizaţie 3

ATELIERUL CENTRAL
Repară echipamente şi pregăteşte subansamble mecanice, electrice, hidraulice
pentru întreaga organizaţie;
Participă la reparaţiile planificate cu lucrători specializaţi;
Participă la întocmirea analizelor şi rapoartelor;
Respectă politica, procedurile de lucru şi instrucţiunile de prevenire şi protecţie.
RESPONSABILUL MENTENANŢEI DE SECTOR
Defineşte planul general de mentenanţă al sectorului şi îl adaptează pentru
mentenanţe specifice;
Realizează mentenanţa în concordanţă cu politica, procedurile şi instrucţiunile de
mentenanţă;
Supervizează şi coordonează personalul de mentenanţă;
Autorizează intervenţiile în sectorul lui de activitate;
Urmăreşte şi controlează resursele alocate.

35
Aplicaţie practică – organizarea structurii
de mentenanţă la nivel de organizaţie 4

INGINERIA DE MENTENANŢĂ
revizuieşte şi actualizează documentaţia de bază a echipamentelor în concordanţă
cu realităţile din teren;
Participă la analizele problemelor cronice;
Sprijină echipele de mentenanţă de sector în rezolvarea problemelor dificile şi/sau
complexe;
arhivează docunentaţia sau o oferă pentru realizarea activităţilor de mentenanţă;
supervizează softurile, bazele de date şi asigură suportul logistic al conducerii
operative al mentenanţei proactive;
furnizează soluţii de urmărire şi de mentenanţă proactivă.

36
Aplicaţie practică – organizarea structurii
de mentenanţă la nivel de organizaţie 5
ŞEF ECHIPĂ DE MENTENANŢĂ
adaptează planul de mentenanţă la specificul lucrării;
elaborează măsuri specifice de prevenire şi protecţie în urma evaluării mentenanţei
predictive;
programează intervenţiile de mentenanţă în aria lor;
Conduc activităţile de mentenanţă din aria lor şi răspund de buna realizare a
acestora;
Întocmesc documentaţii şi popuneri postmentenanţă şi le înaintează conducerii .
ÎNTREŢINEREA DE URGENŢĂ
Rezolvă căderile de sistem accidentale;
Colaborează, participă la activităţile planificate,
Repară şi întreţin subansamblele mici şi refolosibilele;
Contribuie cu personal calificat la faze specifice;
Întocmesc documentaţii şi propuneri postmentenanţă şi le înaintează conducerii. ..

37
Aplicaţie practică – organizarea structurii
de mentenanţă la nivel de organizaţie 5
Organizarea structurii de mentenanţă se concepe astfel
încât să combată deteriorarea.

38
Aplicaţie practică – Plan de Prevenire şi
Protecţie pentru Activităţi de Mentenanţă 1

39
Aplicaţie practică – Plan de Prevenire şi
Protecţie pentru Activităţi de Mentenanţă 2

40
Aplicaţie practică – Plan de Prevenire şi
Protecţie pentru Activităţi de Mentenanţă 3

41
Aplicaţie practică – Procedură de blocare
Instrucţiune proprie pentru Cod: IPSM –
securitate şi sănătate în muncă S1-BLOC- 001
ZONA : SECTOR 1 Ediţia: 1
Titlul: BLOC,
Revizia :0
Aplicarea dispozitivelor de
S.C. XYZ S.R.L. blocare în SECTOR 1 Pagina 1 din 3
ROMÂNIA
Locurile de muncă/Posturile de
lucru la care se aplică
Mecanici, Lăcătuşi, Electricieni
1. OBIECTIVUL:
Respectiva instrucţiune a fost elaborată pentru realizarea în condiţii de siguranţă a
mentenanţei echipamentelor acţionate electric, prin aplicarea procedurii de blocare a
pornirii accidentale din panoul electric, camera de comandă sau acţionarea robineţilor de
de deschidere.

42
Aplicaţie practică – Procedură de blocare
2. REFERINŢE:
Numărul Titlul
Norma internă a S.C. XYZ S.R.L. ROMÂNIA
L.319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
Norme metodologice de aplicare a legii securităţii şi sănătăţii în
HG 1425/2006
muncă nr. 319/2006

3. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI:
Termenul/Abrevierea Definiţia
Blochează / Afişează: blocare prin dispozitive de blocare;
BLOC
afişează etichetă de avertizare.

4. RESPONSABILITĂŢI
Mecanicul, lacătătuşul şi electricianul sunt responsabili de aplicarea instrucţiunii BLOC.
Operatorul va supraveghea direct activităţile de mentenanţă. Şeful de schimb este
responsabil de verificarea aplicării instrucţiunii.
Serviciul PP este responsabil de instruirea suplimentară a personalului vizat de
instrucţiunea BLOC. Şeful de schimb de instruirea periodică a lucrătorilor din subordine.

43
Aplicaţie practică – Procedură de blocare
5. COLECTIVUL DE REALIZARE

Nume Poziţia Semnătura Data

ELABORAT: ION Ion Şef secţie
VASILE Vasile Responsabil mentenanţă
energetică
VERIFICAT/ MANEA Mihaela Şef serviciu PP
AVIZAT:
ABROBAT : PANTEA Stefan Director fabrică

6. DISPOZITIVE
6.2. Etichete de avertizare
6.1. Dispozitive de blocare

L
O
IC

E N
UN I I
!
TI ET

e
: doa u
R

rd
ili
NC UN

c a ura ig
E

t /S
FU P

_
tre t
P

__
n la t
fi i la c a
U

__
N

__
_
__

__
at st

__ tru
__

__
po Ac e

_
__

__ n
__

__
__ pe
e

__

__
__

__ ta
t:

__ z u
:_

en

: _ va
e

m
m

re p re
rta
Nu

pa

a li o ra
De

fin ta /
za
Da
44
Aplicaţie practică – Procedură de blocare
7. INSTRUCŢIUNI DE SECURITATE
7.1 INSTRUCŢIUNI DE BLOCARE MIXERE - electrician
Anuntaţi şeful de schimb;
Se va întocmi permisul de lucru de către şeful de schimb. Va fi vizat de şeful
de secţie pe schimb;
Dispozitivele BLOC se vor păstra în camera de control a sectorului1;
Operatorul sector 1 va supraveghea întreaga operaţiune;
Intrerupeti tensiunea in panoul local;

45
Aplicaţie practică – Procedură de blocare
 Apăsaţi butonul de urgenţă al panoului local de comandă;

 Suspendaţi capacul mixerului;

 Electricianul blochează alimentarea cu tensiune în panoul local, aplicând dispozitivul
BLOC, lacăt şi etichetă avertizoare proprie.În cazul în care mecanicul sau lăcătuşul au şi ei
de lucru, aplică şi ei lacăt şi etichetă avertizoare. Ultimul aplică operatorul local;
 Fiecare participant la aplicarea BLOC, va deţine un lacăt şi etichetă personalizată;
 Dupa blocarea echipamentului şi afişarea etichetei de avertizare, se verifică dacă
echipamentul poate porni şi dupa blocarea acestuia, prin acţionarea butonului ,,ON/OFF’’.

46
Aplicaţie practică – Procedură de blocare
7.2 APLICAŢII PE ALTE SISTEME ENERGETICE (mecanice,
lichide energetice, enegie hidraulică, hidotermică, etc.)

Instrucţiunea e relativ identică

7.3 Punerea în funcţiune

Deblocarea se va efectua, după terminarea operaţiunilor la mixere, prin anunţarea

tuturor persoanelor implicate, ridicarea lacătelor, blocajelor şi etichetelor de
avertizare. În cazul în care mentenanţa se desfăşoară pe două schimburi, între
schimburi se vor înlocui lacătele şi etichetele de avertizare, de omologii fiecărui
participant la operaţiunea de blocare. Se verifică dacă nu există alte persoane în
zonele periculoase. Se repune mixerul în funcţiune şi se verifică funcţionarea
acestuia.

8. ÎNREGISTRĂRI

a)Formularul de instruire specific BLOC;

b)Fişa de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

47
Vă mulţumim pentru atenţie!

100% siguranţă şi sănătate în muncă!

www.ohs.ro
50