Universitatea de Medicină şi Farmacie “ Gr. T.

Popa” Iaşi
Disciplina Anatomie

STUDIUL DEZVOLTĂRII
EMBRIONULUI UMAN
GENERALITĂŢI
 Planul cursului

 1. Definiţie
 2.Dicţionar de termeni embriologici
 3. Etapele morfogenezei umane
 4. Fertilizarea
 5. trimestrul I de sarcină
 6. Trimestrul II de sarcină
 7. Trimestrul III de sarcină
 8. travaliul și nașterea
 9. Corelații clinice
 Definiţie
 Embriologia (umană) (Gr. embryo, început, stadiu incipient + logos, cuvânt) – studiul
embrionului uman şi al fătului.
 Ştiinţa descriptivă a embriologiei umane – anatomia dezvoltării.
 Importanţa embriologiei umane
• contribuie la înţelegerea anatomie umane (macroscopice, microscopice, etc)
• facilitează interpretarea anomaliilor congenitale
 Human development - continuous process that begins when an oocyte (ovum) from a
female is fertilized by a sperm (spermatozoon) from a male.
 Cell division, cell migration, programmed cell death, differentiation, growth, and cell
rearrangement transform the fertilized oocyte, a highly specialized, totipotent cell, a
zygote, into a multicellular human being.
 Although most developmental changes occur during the embryonic and fetal periods,
important changes occur during later periods of development: infancy, childhood,
adolescence, and early adulthood Development does not stop at birth. Important
changes, in addition to growth, occur after birth (e.g., development of teeth and female
breasts).
 Dicţionar de termeni embriologici
 Dezvoltarea ontogenetică reprezintă modificările morfologice şi funcţionale ale unui
subiect de la celula-ou până la moartea prin îmbătrânire.  
 Ontogeneza (Gr. ontotis, ontotita, entitate + genesi, creaţie, naştere) – procesul de
dezvoltare individuală (transformări morfologice şi funcţionale în succesiune dinamică) de
la fertilizare până la moarte
• etapa prenatală (intrauterină)
• etapa postnatală
 Filogenéză f.
– 1) biol. Proces de dezvoltare a vieţii pe Pământ.
– 2) Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul acestui proces. /<fr. phylogenese  
 Morfogeneză s.f. Proces de formare a structurilor morfologice ale organismelor.
 Organogeneză s.f. Proces de formare a organelor în cursul dezvoltării individuale a
organismelor;
 Metamerie, metamerii, s.f.
– 1. Împărţire a corpului unor animale în |segmente|segment| asemănătoare, care se |
succedă||.
– 2. Divizare a |mezodermului|mezoderm| şi a corpului în |metamere|metame r
 Dicţionar de termeni embriologici
 Celula totipotenta - Celula embrionara nediferentiata ce are capacitatea de a se
transforma in orice tip de celula.
 Celule pluripotente / pluripotent cell, multipotent cell. *C. stem care poate da nastere
la mai multe tipuri de celule diferentiate. Este cazul celulelor nediferentiate embrionare,
cu potential de dezvoltare al oricarui tip celular.
 Diferentiere celulara / differenciation cellulaire / cellular differentiation Proces biologic
complex care consta în specializarea unei celule nediferentiate, adica a unei celule care
nu prezinta functii specifice;o celula dobandeste structuri specializate care permit
expresia unor functii specifice. Toate celulele unui organism deriva dintr-o unica celula
suşă, zigotul, posedand în consednta aceeasi informatie genetica.
 Segregare, s. f. / segregation, s. f. / segregation. [Lat. segregatio, -onis =
separare.,
– 1) Separarea diferitelor elemente ale unei populatii.
– 2) Segregare mendeliana (v.).
 Dicţionar de termeni embriologici
Genom (Gr. gennan, a produce, a da naştere) – totalitatea genelor (unitatea de bază a eredităţii,
formată din ADN), care conţin informaţia genetică dintr-o celulă.
Dezvoltarea se află sub controlul genomului, care operează la mai multe niveluri de organizare
•creştere (mărirea masei tisulare)
•diferenţiere (creşterea complexităţii
Cele mai multe sisteme vii din natură conţin organisme adulte caracterizate prin dimorfism sexual a
căror funcţie biologică de maximă importanţă este reproducerea (producerea următoarei generaţii de
indivizi).
Reproducerea sexuală presupune schimbul de material genetic între genitori şi are două sopuri
(consecinţe):
•perpetuarea indivizilor cu caractere similare generaţiei parentale (perpetuarea speciei)
•dobândirea de caractere noi (avantaje) la nivel de specie
Diversitatea în combinarea materialului genetic asigură sănătatea genetică şi culturală a rasei
umane.
Scopul unei structuri embrionare este perpetuarea speciei.
Embrionul se constituie în genitor.
Devreme în cursul embriogenezei, imediat după fertilizare (2-3 zile), viitorul organism capătă
individualitate genetică (“genomul este activat”).
În perioada embrionară foarte timpurie, prima diferenţiere celulară care are loc este cea care duce la
formarea glandelor sexuale (gonadelor) la nivelul cărora se vor produce celulele sexuale (gameţi)
care-i vor permite embrionului să devină genitor la rândul său.
 Dicţionar de termeni embriologici
APOPTOZA, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. Cjr. apoptein = a arunca in afara.; apoptosis, cuvant
utilzat de Homer, in Iliada, cu sensul: caderii frunzelor din copaci odata. cu sosirea toamnei.
 moarte celulara izolata si programata, care încheie ciclul celular normal al unei celule si
creeaza conditii fiziologice pentru înlocuirea sa. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza,
asigura limitarea dimensiunilor diferitelor structuri din organism la necesitatile fiziologice.
 proces normal, spre deosebire de necroza, care reprezinta moartea celulara patologica.
 Caracteristicile procesului de apoptoză:
– este indusa de stimuli fiziologici (reglarea, initierea si blocarea depinzand de un set de
gene, cel putin 11, probabil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii
tumorale),
– implica o singura celula
– balonizarea (umflarea) mitocondriilor sau a altor organite lipseste,
– nu se produce eliberarea enzimelor lizozomale, care este masiva
– are loc fenomenul de cariorexis,
– ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze, datorita scindarii
Intre *nucleozomi,
– celula este fragmentata In corpi apoptozici, care pot fi fagocitati de macrofage sau de
celulele din vecinatate,
– apoptoza nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice.
 Fertilizarea
1. Definiţie. Generalităţi.
Fertilizareareprezintă procesul de fuziune a gametului masculin cu cel feminin
(spermatozoid şi oocit), care are drept consecinţă formarea unui nou organism,
caracterizat printr-un număr diploid de cromozomi
Procesul de fertilizare se desfăşoară în porţiunea ampulară a tubei uterine
Perioada favorabilă fertilizării o constituie primele 24 de ore după ovulaţie
Ascensiunea spermatozoidului din vagin prin uter până la tuba uterină este
favorizată de contracţiile musculare ale tractului genital al femeii şi (probabil)
chemotactismul oocitului.
Actulmente este discutată ipoteza dacă acest complex oocit-cumulus secretă ca
urmare a ovulaţiei substanţe chimice cu rol în atragerea spermatozoizilor (?!) .
 2. Fazele fertilizării

Fazele fertilizării:
•penetrarea coronei radiata
•penetrarea zonei pellucida
•fuzionarea membranelor oocitului şi spermatozoidului.
•Reacţii corticale şi zonale
•Reluarea meiozei II
•Activarea metobolică a zigotului

În momentul în care ajunge în tractul genital feminin, spermatozoidul nu este apt de a

fertiliza ovocitul.

Spermatozoizii parcurg 3 procese:

•1. capacitaţia
•2. reacţia acrozomială
•3.fuziunea ovocitului cu membranele spermatozoidului
 3. Formarea zigotului
Oocitul fertilizat poartă numele de zigot şi este prima celulă a noului organism, cu genom
individual (2n).

Ajuns în proximitatea oocitului, spermatozoidul pierde coada, iar nucleul său devine
pronucleu masculin.

ADN-ul fiecărui pronucleu (masculin şi feminin) suferă un proces de replicare, astfel

încât informaţia genetică maternă şi paternă este duplicată iniţial în 2 pronuclei
independenţi.

Membranele nucleare ale ambilor pronuclei se dizolvă, iar cromozomii se aliniază la

nivelul fusului ecuatorial.
 Corelaţii clinice
Metode contraceptive
 Metodele contraceptive (contraceptia) sunt acele metode care previn o sarcina.
 Metode hormonale: pilula contraceptiva, injectii hormonale cu efect contraceptiv, patch-uri
(plasturi) hormonale cu fixare pe piele si inele vaginale contraceptive.
 Dispozitivele contraceptive intrauterine (sterilet)se introduce prin vagin si cervix (colul
uterin) pana in uter. Dispozitivele intrauterine au o eficacitate foarte buna pentru 5 pana la 10
ani de la implantare si prezinta o eficacitate si siguranta mult mai mare decat prezentau acum
cateva decenii.
 Metodele de bariera, precum, prezervativele, diafragmele, calotele (capisoanele) cervicale,
buretii si spermicidele. In general, aceste metode nu sunt la fel de eficiente precum
dispozitivele intrauterine sau metodele contraceptive hormonale.
 Planningul familial (contraceptia prin metoda calendarului) este eficient doar in cazul utilizarii
atente. Nu este recomandata utilizarea acestei metode in cazul in care se doreste o
contraceptie sigura. Metoda calendarului necesita cunoasterea amanuntita a zilelor fertile de pe
parcursul ciclului menstrual (studierea semnelor de fertilitate, temperatura corporala, pentru cel
putin 2 luni consecutive). Este interzis contactul sexual neprotejat in zilele fertile ale ciclului
menstrual. In cazul adolescentelor active sexual, nu este indicata aceasta metoda, datorita
dificultatii in determinarea exacta a perioadei fertile.
 CORELAŢII CLINICE
Infertilitatea

 Infertilitatea feminina este responsabilă în 80% din cazuri de

incapacitatea cuplului de a concepe
 Cauze
– Malformații uterine
– fibrom
– endometrioză
– Infecții cu transmitere sexuală netratate (chlamydia)
– anomalii ale colului uterin
 Corelaţii clinice
Infertilitatea
 dupa 1 an de contacte sexuale regulate si neprotejate un cuplu nu reuseste sa conceapa un copil se considera
ca acesta este infertil. Conform acestei definitii aproximativ 15% din cupluri sunt infertile. Asta nu inseamna insa
ca nu exista cazuri in care un cuplu poate reusi sa conceapa un copil si dupa un an de zile de incercari fara
tratament. Inseamna doar ca sansele de procreere scad cu fiecare an ce trece. Infertilitatea nu reprezinta doar
nerealizarea unei conceptii in primul an ci si incapacitatea unei femei de a duce o sarcina pana la termen.
 Cauze: Pentru ca infertilitatea este stabilita in cuplu cauzele ce o determina pot pleca de la unul sau mai multe
din urmatoarele nivele: sperma, ovulatie, cai genitale feminine, cai genitale masculine, incompatibiliatea dintre
sperma si mediul genital feminin
 Infertilitatea de origine masculina poate fi provocata de:
• aspermie (absenta spermei) mai putin de 30% dintre spermatozoizi au forme normale)
• azoospermie (absenta spermatozoizilor)
• oligospermie (mai putin de 30 milioane de spermatozoizi pe mililitru),
• astenospermie primitiva sau secundara (mai putin de 30% dintre spermatozoizi sunt mobili)
• teratospermie
• reactia autoimuna a organismului masculin contra propriilor lui spermatozoizi
• varicocelul (varice testicular nedureros)
• ejaculare retrogradă
• defecte anatomice ale penisului
• diverse boli renale
• boli endocrine
• Fumatul
• Alcoolemia
• Toxicomania