MG an 3

Gr 3
MOSTENIREA ARABA A MEDICINEI EUROPENE
De la caderea Romei pana la Renasterea Europeana in
secolul 15, Lumea Islamica a fost centrul cunostintelor
medicale.
Mai intai colectionand, apoi traducand , dupa care
completand si in final codificand cunostintele clasice Greco
Romane pe care Europa le pierduse, medicii arabi din secolul
VIII- XI au fondat institutiile si stiinta medicinei moderne.
Arabii au dezvoltat primele spitale civile, facilitati care
erau impartite in pavilioane medicale si chirurgicale , sala de
operatie, o clinica, o biblioteca, o sala de lectura, o capela si o
moschee. Unele spitale foloseau muzicieni si cantareti sa ofere
.comfort si terapie muzicala pacientilor
Din secolul X doctorii dar si farmacistii trebuiau sa treaca un
examen formal innainte de a practica medicina.
In acest timp aproape toti europenii priveau boala ca
rezultatul fortelor supranaturale, care puteau lua forma posesiei
diabolice. Ca urmare vindecarea nu putea fi efectuata decat
prin mijloace religioase. Fiecare maladie avea un sfant patron,
spre care trebuiau indreptate rugaciunile. De exemplu infectiile
respiratorii erau vindecate de sfanta Blaise; sfantul Roch era
patronul victimelor lovite de ciuma; sfantul Nicaise era sursa
protectiei impotriva variolei. Regii, priviti ca trimisi divini, se
considerau capabili a vindeca unele boli dermatologice prin
simpla atingere regala.
Cu studiul bolilor si al pacientilor neglijat , medicina practic
era inexistenta. Medicii care mai existau erau atasati
.manastirilor
Dar si pentru ei scopul principal nu era sa
descopere cauzele maladiilor, nici macar sa
vindece , dar mai ales sa studieze si sa
comenteze scrierile altor medici. In secolul VII
Biserica Catolica interzice practicarea chirurgiei
de catre calugari, pentru ca era considerat un
pericol pentru sufletul lor. Deoarece practic toti
chirurgii erau clerici , acest decret a dus efectiv la
.sfarsitul chirurgiei in Europa
In acest timp, o alta civilizatie se ridica in Est. Avantul
Islamului, in acelasi secol VII, a dus la cateva sute de ani de
continua expansiune geografica si la o epoca de un
extraordinar avant in toate ramurile cunoasterii. Arabii au
dizolvat diversele culturi ale Imperiului Islamic si limba araba,
limba Qora'an-ului, a devenit limbajul universal. Pe la inceputul
secolului X o singura limba lega popoarele din Africa centrala
pana in sudul Frantei, si Araba devine limbajul literaturii, artelor
si stiintei si limba comuna a celui educat.
Medicina a fost prima stiinta greaca studiata in adancime
de catre invatatii islamici. Dupa ce Academia lui Platon a fost
inchisa in529, cativa din urmasii scolii s-au refugiat in capitala
Persiei. Persia devine parte a imperiului Arab in 636, si
conducatorii arabi incurajeaza scoala medicala. Aici, in
Persia ,medicii islamici se vor fi familiarizat initial cu lucrarile lui
Hipocrate, Galen si alti medici greci. De asemenea s-au expus
.influentelor bizantine, indiene si chineze
Recunoscand importanta traducerilor din Greaca in Araba ,
califul Harun el Rashid (786-809) a pus bazele unui mare birou
.de traduceri in Bagdad, ''Bait al Hikme'' (Casa intelepciunii)
Aceasta afost o biblioteca si un institute de traducere pe tot
parcursul erei Abbaside a Bagdadului. ''Bait al Hikme'' era
considerat un centru intelectual major in epoca de aur a
Islamului. Cel mai important traducator a fost Hunain ibn Isaq
al Ibadi, reputat ca fiind platit pentru manuscrisele sale cu
echivalentul greutatii lor in aur, de catre calif. De asemenea
califul Harun el Rashid stabileste primul spital in Bagdad , in
.805
Al –Kindi (Alkindus) care a trait intre 801 si 875
traduce multe din textele din limba greaca.
Abu al –Qasim , nascut in Cordoba ,este privit ca
parintele chirurgiei moderne; scrie ''Kitab al tasrif'' in
1000, care va fi tradusa in latina in secolul XII si
ilustrata. Pentru peste 5 secole aceasta scriere de 30
de volume va ramane sursa primara a stiintelor
medicale in Evul Mediu European. Cartea cuprinde o
gama larga de topice, inclusiv dentistica si obstetrica,
date accumulate in timpul a 50 de ani de cariera,
.invatamant si practica
Ibn Sina (Avicenna) nascut in Buhara in 980 , este considerat
parintele medicinei moderne si unul din cei mai importanti
ganditori din istorie. A scris "Kitab al Shifa'' ( Cartea Vindecarii), o
vasta enciclopedie filozofica si stiintifica, precum si cunoscutul
''Canon al medicinei'' . Aceasta din urma este o enciclopedie
sistematica care oglindeste traditiile hipocratice si galenice,
practica indo persana si siro araba, dar si propria experienta.
Avicena are contributii importante in studiul fiziologiei,
descoperirea naturii contagioase a bolilor contagioase,
introducerea carantinei pentru a limita difuzarea bolilor
contagioase, introducerea medicinei experimentale si a studiilor
clinice, prima descriere a bacteriilor si a virusurilor, natura
contagioasa a tuberculozei, transmiterea bolilor prin apa sau sol,
primele descrieri ale bolilor dermatologice, bolilor cu transmitere
sexuala, separarea medicinei de farmacologie. Canonul devine in
curand cartea medicala de referinta si va dainui pe parcursull

.secolelor pana in secolul XIX

In secolul X-XII apar traducerile in Latina a scrierilor arabe. In
1537 Canonul era inca o carte de capatai in universitatea din
Vienna.

Ibn al Haytham este considerat parintele opticii. De

asemenea este considerat fondatorul psihologiei experimentale,
prin lucrarea sa ''Psihologia perceptiei vizuale''. Este primul om
de stiinta care afirma ca vazul este o functie a crierului si nu se
produce in ochi.

Ibn al Nafis , nascut in Damasc, Siria, lucreaza ca medic in

Cairo, Egipt. Scrie peste 300 volume de ''Compendiu de
Medicina''. Multe din scrierile sale vor fi traduse in Venetia din
1547. Este cel care descrie prima oara circulatia pulmonara si
.cea coronara; descrie conceptual de metabolism
Alte inovatii medicale introduse de medicii islamici includ:
descoperirea sistemului imunitar, introducerea microbiologiei,
folosirea testarii pe animale, inventia seringei si descoperirea a
peste 2000 substante chimice medicamentoase.

Medicii arabi au descris ciuma, difteria, lepra, diabetul,

cancerul, epilepsia; Erau specialisti in operatia de cataracta,
hernie; tratarea cariilor cu umplutura de aur si prescriau
ochelari.
Astfel lumea islamica nu a fost numai transmitatoarea
culturii Greco Romane , dar a oferit Europei o stiinta medicala
imbogatita de secole de observatie, experiment si practica,
.structura a carei linii se simte si in zilele noastre
BIBLIOGRAFIE
-The science of Greco Arabic Medicine, Hakim
Qader
-Early Arabic medicine-The Journal of the
Royal Society for the promotion of health,
2004
-History of medicine, resources for schools,
interne
-History of medicine- Wikipedia, the free
encyclopedia
-Ibn Batuta mall –UAE – Abu Dhabi (unde au
fost luate pozele)