România în Europa

Locul României în raport cu “Europa”- sau, mai precis spu

s, cu Occidentul sau cu ţările dezvoltate ale lumii- a fost şi este
o problemă crucială pentru cultura română modernă, ca şi pent
ru societatea românească actuală. De circa două secole, Europ
a, înţeleasă în dimensiunea ei de arhetip al Occidentului dezvolt
at, a fost elementul principal de referinţă pentru societatea rom
ânească, obiect al unor atitudini complexe, mergând de la admi
raţie şi dorinţa de imitaţie până la teamă şi respingere.
BOGDAN MURGESCU
 Europa-”Bătrânul Continent”
Deseori numită “Bătrânul Continent” şi
niciodată omisă din lista continentelor
lumii, Europa este, aşa cum se afirmă în
Encyclopedia Britannica, o noţiune care
include un anumit grad de ambiguitate atât
în ceea ce priveşte etimologia, cât şi în
ceea ce vizează teritoriul.
Numele său are origine incertă, fiind
imposibil de stabilit dacă provine din
asocierea a două vechi cuvinte greceşti
care înseamnă “ochi întins” sau de la
numele desprins din mitologie al prinţesei
feniciene care a fost răpită de Zeus.
Graniţele sale sunt, aşa cum se precizează
în dicţionarul Larousse, discutabile, în
măsură de a fi contestate, întrucât Insulele
Britanice, Islanda, Malta, Cipru sau chiar
regiunea Astrahan din Federaţia Rusă se
situează în afara graniţelor clar delimitate
ale continentului, însă opinia generală este Răpirea Europei-pictură din secolul al-XVI-lea (Muzeul de
aceea a apartenenţei lor la Europa. Arte Frumoase al castelului Blois)
Aşadar, nu limitele stricte, ci cultura este
cea care asigură încadrarea în Bătrânul
Continent.
Identitatea europeană are la bază trei elemente: civilizaţia grea
că, organizarea politică romană şi creştinismul.
 De-a lungul timpului, identitatea europeană a inclus şi alte val
ori, majoritatea desprinse din iluminism şi din liberalism, două id
eologii manifestate în Epoca Modernă:
• respectul pentru drepturile o
-
mului
• toleranţă
• statul de drept
• “domnia” legilor
• economie de piaţă
• respectul pentru proprietatea
privată
• separarea puterilor în stat
 Proiectul Europei Unite
Încă din secolul al-XV-lea, elitel
e europene au lansat ideea realiz
ării unei uniuni a statelor europe
ne, uniune care avea drept scop
menţinerea păcii şi buna colabor
are.
Într-o variantă sau alta, gânditori
de prestigiu ai Europei au creion
at ceea ce va lua fiinţă, în mod o
ficial cu acest nume, în 1992: U
niunea Europeană.
Printre ei, poetul Dante Aligheri,
regele Henric al-IV-lea şi diplo
matul român Nicolae Titulescu.
• Părinţii Uniunii Europene sunt consid
eraţi, însă, Jean Monnet si Robert S
chuman.
• La 9 Mai 1950, Ministrul de externe
francez , Robert Schuman a facut un
pas istoric urias in procesul reconcilie
rii cu Germania, invitand-o , alaturi d
e Italia, Belgia, Olanda si Luxenburg,
sa creeze impreuna C.E.C.O.( Comun
itatea Economica a Carbunelui si Otel
ului).Infiintarea acesteia, in urma Trat
atului de la Paris, semnat de cei sase i
n 1951 si succesul noului demers com
unitar,i-a determinat sa semeze la 25
martie 1957 Tratatul de la Roma prin
care infiintau CEE Comunitatea Econ
omica Europeana) si Euroatom (Com
unitatea Europeana pentru energie ato
mica).
Valorile europene
 Declaraţia Schumann

• “Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale

cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Euro
pă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice.
Asumându-şi, timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioană a unei Europe unit
e, Franţa şi-a pus dintotdeauna eforturile în slujba păcii. Nu am reuşit să realizăm
o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie.”
(...)
• “Prin punerea în comun a producţiei de bază şi prin instituirea unei Înalte Autorită
ţi, ale cărei decizii vor reuni Franţa, Germania şi alte state membre, această propu
nere va conduce la stabilirea primelor baze concrete ale unei federaţii europene, in
dispensabilă pentru menţinerea păcii”
9 mai 1950- ziua Europei
România-ţară a Europei central-sud-estice
România la interferenţa imperiilor multinaţionale

Hartă istorică ce prezintă Ţările Române în anul 1600, în timpul scurtei unificări
realizate de Mihai Viteazul. După cum se observă, aceste teritorii europene se aflau la
intersecţia geografică a marilor puteri ale epocii, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic
şi Polonia. Poziţia geografică va influenţa şi evoluţia istorică a Ţărilor Române.
Totodată, desele contacte cu aceste structuri statale europene vor amprenta cultura
românească.
România-provincii istorice
Identitatea românească se bazează pe elemente precum:

• moştenirea daco-roma
nă
• limba română
• creştinismul ortodox
 Ca spaţiu locuit de un popor creştin şi romanic, teritoriul care
astăzi se numeşte România a tins spre Occident şi, implicit, spre
modernizare, în ciuda influenţelor slavo-orientale care s-au manif
estat cu multă proeminenţă în ţările române.
Majoritatea curentelor europene şi-au găsit ecou în spaţiul rom
ânesc:
- umanismul
- iluminismul
- romantismul naţionalist
- liberalismul
- conservatorismul.
 Umanismul în spaţiul românesc

• În spațiul românesc, ideile umaniste

s-au manifestat în sec al XVII-lea pri
n:

• Introducerea tiparului, înființarea de

biblioteci, tipărirea de cărți în limba r
omână.

• Umaniștii români au scos în evidență

latinitatea și continuitatea poporului r
omân.
Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei (1710-1711)-primul român membru
al unei academii europene, poliglot (cunoştea 8 limbi străine!), considerat “ulti
mul umanist şi primul iluminist din spaţiul românesc”
 Reprezentanţii Iluminismului românesc din Transilvania
Susţinătorii originii romane a românilor, ai vechimii şi continuităţ
ii acestora în spaţiul românesc
Paşoptiştii-tinerii boieri cu idei liberale şi naţionaliste care au studiat în Europa şi au pr
opus modele de modernizare specific europene pentru ţările române. Încă din timpul ac
estei generaţii, numită uneori şi “generaţia bonjuristă”, a fost exprimat clar idealul alini
erii celor trei provincii româneşti la marea cultură europeană şi, implicit, la paradigma
occidentală.
B.P. Hasdeu-un intelectual de prim rang al culturii româneşti, o p
ersonalitate de talie europeană
Mircea Eliade- scriitor şi istoric al religiilor, intelectual de seamă
care a făcut cunoscut numele României peste hotare.
România în Europa. Integrarea europeană
România a iniţiat rapoarte diplomatice cu “Europa Unită” în
că din perioada comunistă.

• România a fost prima țară din Europa centrală și de est care a

avut relații oficiale cu Comunitatea Europeană. În ianuarie 197
4, o înțelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Pr
eferințe al Comunității, după care a semnat o serie de acorduri
cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale. În 1980, R
omânia a procedat la recunoașterea de facto a Comunității Eco
nomice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Co
misiei mixte România – CEE, concomitent, fiind semnat și Ac
ordul asupra Produselor Industriale.
România a continuat să îşi manifeste interesul pentru integra
re europeană şi după 1989

• Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană date

ază din 1990, urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord de Co
merț și Cooperare. Acordul european a intrat în funcțiune în fe
bruarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse în aplicare î
ncepând din 1993 printr-un „Acord Interimar”. România a trim
is solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, împreună
cu Declarația de la Snagov, un document semnat de toate cele
paisprezece partide politice importante ale României, în care a
cestea își exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeană.
După decizia Consiliului European de la Helsinki din decembr
ie 1999, negocierile de aderare cu România au început la 15 fe
bruarie 2000.
 Aderarea la UE

• România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summitulu

i UE de iarnă de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul
de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumüns
ter din Luxemburg, urmând ca cele două țări (România şi Bulg
aria) să adere la 1 ianuarie 2007, cu excepția cazului în care su
nt raportate încălcări grave ale acordurilor stabilite, caz în care
aderarea va fi amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008 (clauz
e de salvgardare).
• Legislativul de la Strasbourg a votat cu 497 voturi pentru,
93 împotrivă și 71 de abțineri aderarea României.
România în Uniunea Europeană- 1 ianuarie 2007
• Comunicarea dintre Români
a și instituțiile UE se desfăș
oară și prin reprezentanța pe
rmanentă din Bruxelles. Rep
rezentanța acționează ca o „
ambasadă” a României – pri
ncipala sa sarcină este de a s
e asigura că interesele și pol
iticile țării sunt luate în calc
ul într-un mod cât mai eficie
nt în UE.
Identitatea europeană nu anulează identitatea românească, întrucât Europa sau, mai bin
e spus, Uniunea Europeană nu este o suprastructură cu caracteristici personale, ci s-a fo
rmat prin integrarea şi valorificarea diverselor culturi naţionale ale acestui continent.Ro
mânia este parte integrantă a Europei atât geografic, cât şi prin descendenţă istorică. Da
r mai ales cultural prin aderarea la valorile şi principiile declarate ale acestei comunităţi
care intenţionează să promoveze şi să integreze ceea ce este benefic în şi din fiecare pa
rte a acestui imens puzzle care se numeşte Uniunea Europeană