ÎNFIINŢAREA CULTURILOR POMICOLE

SISTEME DE CULTURĂ

Material realizat: Prof. Ing. MOŞTEANU LEONORA

COLEGIUL AGRICOL POARTA ALBĂ
 Sistemul clasic .
Se caracterizează prin pomi de talie mare şi mijlocie,
altoiţi, de regulă,pe portaltoi, generativi, cu coroane
globuloase (piramide, vas), plantaţi la distanţe mari,
numărul de pomi la ha fiind de 150-350.
Cheltuielile pentru înfiinţarea plantaţiilor sunt mici.
Producţiile economice se obţin abia după 6-8 ani de la
plantare. Costurile de producţie sunt ridicate datorită
gradului redus de mecanizare a lucrărilor.
 Sistemul agropomicol .

Pomii sunt viguroşi şi cu coroane globuloase, plantaţi la

12-14 m între rânduri şi 3,5-5 m pe rând. Intervalele
dintre rânduri se cultivă, pe toată durata plantaţiei, cu
cereale, plante furajere, cartof, sfeclă etc.
Producţia de fructe este mică (6-12 t la ha).
Acest sistem îngreunează considerabil aplicarea
tratamentelor fitosanitare şi lucrările de mecanizare.
 Sistemul intensiv .
Se promovează în principal la drupacee şi nucifere, dar
şi la pomacee.
Pomii au vigoare (respectiv talie) mică, submijlocie şi
mijlocie.
Coroanele pot fi aplatizate(garduri fructifere) sau
globuloase (vas aplatizat, fus-tufă).
După numărul pomilor la ha,plantaţiile intensive pot
avea densitate mică (400-633 pomi la ha), mijlocie
(634-833 pomi la ha) sau mare (834-1666 pomi la
ha).
 Sistemul superintensiv .
Se foloseşte la măr, la părul altoit pe gutui şi la piersic.
Se plantează 1800-3333 pomi la ha, uneori mai mult.
Pomii sunt conduşi în fus subţire, sistem Lepage sau în
gard belgian.
Ei dau fructe în anul al doilea de la plantare, iar producţia
devine economică în anul al treilea. Producţiile sunt de
35-45 t fructe la ha, uneori mai mult.
Durata rentabilă a unei plantaţii este de 10-15 ani.
Investiţiile făcute cu înfiinţarea plantaţiilor, deşi sunt foarte
mari, se recuperează după primele 2-4 recolte.
Datorită gradului ridicat de mecanizare a lucrărilor şi
economiei considerabile de forţă de muncă, costul de
producţie al fructelor este redus.
 Tipuri de plantaţii .
În funcţie de mărime, de sortiment şi de scopul în care au
fost create,se disting următoarele tipuri de plantaţii
pomicole: plantaţii comerciale (sau industriale),plantaţii
experimentale şi didactice, plantaţii de aliniament, şi
plantaţii de pomi in sistem gospodăresc.
Mărimea plantaţiilor pomicole. Plantaţiile de pomi vor
avea mărimea corespunzătoare unei ferme de producţie
sau aceea necesară pentru a completa sectorul pomicol
existent în unitate până la realizarea unei astfel de ferme.
Suprafaţa minimă a unei ferme specializată în cultura
superintensivă a mărului şi părului este de 65-85 ha, iar a
unei ferme cu specii sâmburoase, cultivate în sistem
intensiv, de 150-200 ha.
Producerea materialului de înmulţire
 Pentru producerea portaltoiului pepeniera dispune
de o plantaţie-mamă de seminceri pentru recoltarea
de seminţe.
 Puieţii portaltoi în vîrsta de 1 an sunt produşi în
şcoala de puieti într-un asolament cu 4 câmpuri.
 De pe suprafaţa de 1 ha a şcolii de puieti se obţin
în mediu cîte 50-60 mii de puieti de categoria
standard.
Altoiul este produs într-o plantaţie specială
producătoare de ramuri altoi, înfiinţată cu soiurile
omologate şi de perspectivă pe o suprafaţă de 3,5 ha,
unde se poate obţine 50 mii ramuri altoi anual, ceea
ce asigură altoirea a 300 mii de puieti altoiţi.
Materialul de înmulţire este pregătit din toamnă şi
păstrat în condiţii optimale pînă la altoire.
PLANTAŢIE MAMĂ PENTRU RAMURI ALTOI
 Altoitul
  Obţinerea nucului altoit se realizează prin metoda de altoire la
masă cu ramură detaşată pe toată perioada ianuarie-aprilie.
 Altoitul se face manual, folosindu-se copulaţia
perfecţionată, ca la viţa-de-vie, şi mecanizat folosind maşina
de altoit în omega, înainte de altoirea propriu-zisă, atît
portaltoiul, dar şi altoiul se scot de la stratificare şi se supun
unui proces de preforţare, timp de 10-15 zile - portaltoiul şi 3-4
zile - altoiul, în rumeguş bine umectat, într-o încăpere la o
temperatură de 26-28°C, pentru activarea ţesăturilor cambiale.
 Materialul altoit manual sau mecanizat se stratifică în lăzi
speciale în rumeguş bine umectat şi se forţează la temperaturi
constante de 26-28°C pe toată durata forţării, care alcătuieşte
14-16 zile, adică până când punctul de altoire este calusat
perfect.
După terminarea procesului de forţare, lăzile cu materialul
altoit sunt păstrate în încăperi răcoroase, la o temperatură
constantă între 2 şi 4°C, până la momentul plantării în câmp.
Camera de altoire
STRATIFICAREA ŞI CĂLIREA MATERIALULUI
ALTOIT
Plantarea materialului altoit
Pepiniera pomicolă
CÂMPUL I AL ŞCOALII DE POMI –
ALTOIREA
Modul de altoire a pomilor
 METODE DE ALTOIRE
altoirea cu ramură detaşată – sub coajă
MATERIALE PENTRU ALTOIT
ALTOI CIREŞ şi măr - Prins
Prun altoit în coroană– ochi dormind
Altoire în ochi dorminzi măr şi păr
Altoirea la măr- în despicătură
 LUCRĂRI ÎN CÂMPUL II AL ŞCOLII DE POMI

♣ - Dezmuşuroirea puieţilor altoiţi, imediat ce a trecut

pericolul brumelor,
♣ - Tăierea sălbaticului (tăiere la cep), realizat prin
csurtarea p.a la 12-15 cm(0,5-1 cm în zone fără vânt)
deasupra mugurelui altoi.
♣ - Verificarea stării mugurelui altoi
♣ - Realtoirea p.a. neprinşi (martie) utilizându-se
altoirea în copulaţie, triangulaţie, despicătură, etc.
♣ - suprimarea mugurilor şi lăstarilor sălbatici(1-2cm),
♣ - Palisarea lăstarului altoi de cepcănd are 7-8cm
CÂMPUL III IN SCOALA DE POMI

♣ - Formarea coroanei în câmpul III, lăstarii anticipaţi se

suprimă la 30-40 cm, cei care apar pe lăstarii anticipaţi se
lasă.
♣ - scoaterea cepilor, în a II jumătate a lunii iulie, fără ciot.
♣ - lucrările solului constau în 6-7 praşile mecanice şi
manuale.
♣ - fertilizarea constă în administrarea a 60-70kg N s.a /ha
în mai – iunie cu ocazia unei praşile

♣ - combaterea bolilor şi dăunătorilor.

♣ - inventarierea
♣ - scosul pomilor semimecanizat, sortarea, împachetarea.
♣ - stratificarea pomilor în şanţuri la 50-60cm adâncime/
80-100cm.
RAPĂNUL LA MĂR
Cancerul bacterian al radacinilor pomilor fructiferi
- Agrobacterium tumefaciens

Focul bacterian - Erwinia amylovora si

Pseudomonas syringae

Mozaicul marului - Marmor mali

Fainarea marului –
Podosphaera leucotricha
 BASICAREA FRUNZELOR DE PIERSIC (TAPHRINA
DEFORMANS) + PADUCHII DE FRUNZE
Folositi unul din amestecurile de mai jos
dupa caz:
 
BRAVO 500 SC – 0,15 % sau;
DITHANE M 45 – 0,2 % sau;
MERPAN 50 WP – 0,25 %;
SCORE 250 EC – 0,02 %.
 
Complexat pentru paduchii de frunze
cu:
DECIS 2,5 EC – 0,03 %.
KARATE ZEON – 0,015 %.
 

BĂŞICAREA FRUNZELOR DE PIERSIC

 Plantarea pomilor
 Alegerea terenului . Pentru o plantare reuşită terenul trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie plan sau să aibă o pantă uşoară de până la 10%;
- terenurile cu pante de peste 10% şi până la 15% nu sunt recomandate
pentru cais, piersic şi nectarin;
- solurile lutoase şi luto-argiloase nu sunt favorabile pentru cultura
pomilor;
- cele mai bune soluri sunt cernoziomurile, bogate în humus, solurile
brun-roşcate de pădure;
- să fie permeabile, pentru a se evita băltirea apei;
- pânza de apă freatică trebuie să se afle la peste 2-3 m adâncime;
- reacţia solului este de preferat să fie neutră, slab acidă sau slab alcalină,
cu pH-ul cuprins între 5-8;
- terenurile vor fi expuse la soare, orientarea preferată a rândurilor fiind
N- S; se vor evita expoziţiile nordice;
- sursele permanente de apă pentru udarea pomilor şi pentru tratamente
fitosanitare să nu fie poluate;
 în zonele cu frecvenţă mare a vânturilor sunt obligatorii perdelele de
protecţie cu arbori înalţi (stejar, frasin, arţar, salcâm) sau chiar cu alun.
 Epoca de plantare
Epoca de plantare optimă este:
 - plantarea în toamnă, începând cu 15 octombrie şi
până la venirea primului îngheţ; există avantajul că
prinderea este sigură, deoarece există în sol umiditate
suficientă; în perioada de iarnă rănile de pe rădăcini
au timp suficent să se cicatrizeze, emiţând noi perişori
absorbanţi, care permit reluarea vegetaţiei primăvara
timpuriu; pomii plantaţi în această perioadă se vor
proteja în mod obligatoriu de rozătoare;
 - plantarea de primăvară este recomandată a se
efectua înainte de umflarea mugurilor, prinderea fiind
condiţionată de udările repetate, ce devin absolut
obligatorii în perioada de secetă;
 - se mai pot planta pomi şi în "ferestrele iernii", cu
condiţia ca temperaturile din timpul plantării să nu
scadă sub 0°C.
 Procurarea materialului săditor
este indicat ca materialul săditor să fie procurat din toamnă, din
pepiniere recunoscute oficial şi controlate, care garantează
autenticitatea, calitatea şi sănătatea pomului;
 - pomii cumpăraţi se vor transporta direct în gospodărie,
menţinând rădăcinile protejate de contactul cu aerul, de
căldură sau curent, pentru a nu se deshidrata; în funcţie de
data când are loc plantatul, pomii se pot ţine în beciuri, cu
umiditate corectată prin udarea rădăcinilor;
 - pentru păstrarea un timp mai îndelungat, pomii se vor
stratifica în şanţuri sau gropi adânci de 30-40 cm, cu lăţimea de
30-50 cm, făcute la adăpostul clădirilor, în scopul protecţiei
pomilor;
 - materialul săditor se va aşeza în picioare, în legături, cu
etichetă, şi se va acoperi pe rădăcini şi pe 20-30 cm din tulpină
cu nisip sau pământ bine mărunţit;
 - se mai pot păstra pomii în spaţii cu atmosferă controlată,
plantaţi individual în containere sau pungi de plastic cu amestec
de pământ;
Pom corespunzător pentru plantare

# - să aibă 1-2 ani, şi o înălţime de peste Im;

# - rădăcinile principale să fie sănătoase, de
peste 20-30 cm, iar în cazul pomilor altoiţi pe
portaltoi vegetativi să fie cu un smoc de
rădăcini subţiri;
# - tulpina şi rădăcina nu trebuie să fie
deshidratate sau cu răni;
# - la pomii de 2-3 ani, coroana trebuie să fie
deja formată.
 Fasonarea rădăcinilor
Această operaţiune constă
în eliminarea portiunilor
rănite, mucegăite, uscate
şi reânnoirea tăieturilor.
Rădăcinile fibroase se
taie scurt, cele groase se
lasă cât mai lungi.
Scurtarea radacinilor se
va face astfel încat
sectiunile să fie orientate
spre fundul gropii.
 Mocirlirea
Se realizează într-o galeată,
o mocirlă de consistenţa
unei paste semifluide,
pregatită cu balegă
proaspată, pământ galben
în părţi egale şi apă.
Amestecul respectiv poate fi
completat cu substanţe
fungicide sau insecticide
pentru protejarea
rădăcinilor după plantare.
 Plantarea propriu-zisă
Pe fundul gropii se vor aşeza
gunoiul de grajd bine
fermentat si
îngrăşămintele chimice.
Căldura degajată de către
gunoiul de grajd va
stimula vindecarea rănilor
şi creşterea rădăcinilor.
Peste îngrăşăminte se
aşează pământ reavan
provenit din partea
superioară a gropii.
Pomii se plantează cu
punctul de altoire situat
cu 3-4 cm mai sus decât
nivelul solului, astfel
încât, după plantare,
acesta să coboare la
nivelul solului.
Se aşează rădăcinile
răsfirate pe stratul de
pământ reavan şi se
trage pământ mărunţit în
groapă.
Pomul se mişca uşor pe
verticală pentru a uşura
pătrunderea pământului
printre rădăcini.
 După tasarea pământului, se poate face udarea cu
20-30 l apă / groapă. La plantarea de primavară
udarea este obligatorie. După ce apa s-a infiltrat, se
umple groapa cu pământul provenit din a doua
grămadaă(de pe fundul gropii). Toamna, după
umplerea gropii, în jurul pomului se face un muşuroi
de 30 - 40 cm. pentru a proteja rădăcinile împotriva
gerului.
Primăvara se realizează o copcă
pentru a favoriza acumularea
apei. Tot acum, se
recomandă mulcirea zonei
din jurul pomului pe o rază
de 1 m, pentru a conserva
apa din sol şi a proteja
rădăcinile împotriva încălzirii
excesive a solului în timpul
verii. Mulcirea se poate face
cu: paie, fân de proastă
calitate, rumegus, gunoi de
grajd păios, etc.
Legarea provizorie la tutore
Această operaţiune este
indicată pentru a favoriza o
creştere corectă, pe
verticală, a pomului proaspăt
plantat .
Pomii se scurtează
primăvara, această
operaţie urmând să fie
executată cu ocazia
tăierilor de proiectare a
coroanei.
In mod obişnuit,
- vergile se scurtează la
60-80 cm,
- iar pomii cu ramuri
anticipate la aproximativ
100-120 cm, păstrându-
se acele ramuri care vor
fi folosite la formarea
primelor elemente ale
coroanei.
Unelte şi materiale necesare plantării
pomilor
Tratamente efectuate la pomi
TRATAMENT IN REPAUS VEGETETIV când temp. sunt >+4°C. cu :
Oleodiazol , Aplaudus super, Oleodiazino. Daca în anul anterior a fost
infectie puternică cu Taphrina d. , se face un tratament în faza de
dezmugurire cu un produs cupric : Alcupral 0,5% sau zeama bordeleza
0,5%

TRATAMENT Cheie pentru Taphrina deformans ( Basicarea frunzelor) si

Monilioza , Fainare, Ciuruire + Molia piersicului
Tratamentul se executa în faza de rasfirare a inflorescentei si inclusiv pe toata
perioada fenofazei de buton roz, folosind unul dintre produsele: TOPSIN
70 = 0,1% + Sinoratox 35 CE = 0,15% sau Decis 0, 03%

TRATAMENTUL pentru Molia piersicului si Aphide, Insecte defoliatoare + Boli

ca Taphrina D.(Basicarea frunzelor) , Uscarea cenusie a ramurilor , etc.
cu: Talstar 10 EC= 0,04 % sau Diazol o,15 % sau Decis etc. + fungicid
sistemic CARBENDAZIM = 0,1% sau TOPSIN sau BRAVO =0,15%
Tratamentul se va executa imediat dupa scuturarea petalelor.

TRATAMENTUL pentru a combate: PADUCHELE DIN SAN JOSE _ Generatia a

I a + daunatorii si bolile enumerate la tratamentele de mai sus, se
efectueaza in 10-15 iunie cu: RELDAN=0,15% sau CARBETOX=0,5% sau
CYPERTRIN = 0,015% + UNUL DIN FUNGICIDELE ENUMERATE la tratam.
Anterior.