Legenda,Dezv.

economica,viata
culturala si sociala in secolul XVI-

Despre orasul
z XVII

Cahul
 1/2 Activitate economica in trecut aici cele mai de baza ocupatii erau Agricultura
zCresterea Animalelor,mestesugurile.

AGRICULTURA CRESTEREA ANIMALELOR MESTESUGURILE

Ei cresteau vita de
vie,pomi
fructiferi:gutui,perji,meri,ci
resi.
Deci sa intelege ca erau
destu de buni la
agricultura,aveau multa
roada.
Ei cel mai mult se O bună parte din îndeletnicirile tradiţionale:
ocupau cu vitele si prelucrarea cînepii, inului, lînii, ţesutul,
oile,caprele prelucrarea pînzelor, cojocăria, cuşmăria,
si.Cresterea opincăria continuau să se dezvolte şi la sate.
Animalelor ramne Dar necesitatea de a fi mai aproape de pieţe,
pentru totdeauna o de a se asocia în vederea ocrotirii intereselor
indletnicire de baza profesionale stimulau concentrarea
a locuitorilor. meseriaşilor în tîrguri şi oraşe

Destul de numeroşi erau meşterii lemnari. În prima

jumătate a secolului XVII se documentează butnarii,
rotarii, blidarii, producătorii de sindilă (draniţă). Pe
lîngă teslări (lemnari), către sfîrşitul veacului XVII
apar bardarii, meşterii de lemnărie pentru construcţii

Ei se ocupau si cu pescuitul,albinaritul si
comertul .
 2/2
Viata culturala si Economica in secolele XVI-XVII
z

 *Deși sfârșitul secolului al XVI-lea a fost marcat de distrugerea civilizației gaelice la nivelurile superioare ale societății, a fost păstrat în
rândul oamenilor obișnuiți din nord-vest, vest și sud-vest, care au continuat să vorbească irlandeză și care au menținut un mod de
viață îndepărtat de cea a noii clase de proprietari. Confiscările din secolul al XVII-lea au făcut din Irlanda un pământ al marilor moșii
și, cu excepția Dublinului , a orașelor mici care se degradează sub impactul restricțiilor britanice asupra comerțului. Cu
excepția Ulsterului plantații , chiriașul a fost relativ slab în comparație cu cel al Angliei și a folosit metode agricole inferioare. Peste
mari părți din est și sud, de cultivare a terenului agricol a dat drumul la păscut. În nordul Irlandei, o tendință similară a creat o scădere
a cererii de forță de muncă și a condus la începutul secolului al XVIII-lea la migrarea unui număr substanțial de scoțieni din Ulster
în America de Nord . În Ulster a apărut treptat o chiriașă care i-a obligat pe proprietarii lor să-i întrețină în fermele lor împotriva
pretențiilor și ofertelor concurenților romano-catolici, acum din nou îndreptățiți legal să dețină terenuri. Acest scop a întărit
imensOrdinul portocaliu (numit popular Orangemen), fondat în 1795 în apărarea ascendenței protestante. Ordinul portocaliu a legat
din ce în ce mai mult nobilimea protestantă și fermierii, excluzând în același timp catolicii de la pătrunderea în acest cerc
privilegiat. Agricultura la sol a fost menținută în Ulster mai mult decât în ​sud și vest, unde s-a dezvoltat pe ținuturile mai sărace un
sistem de subdiviziune necesar creșterii populației. În afară de folclor și surse literare, se știe puțin despre viețile oamenilor obișnuiți
și chiar și despre nobilimi, dovezile, în afară de înregistrările imobiliare, sunt rareori extinse.
 z
Legenda de unde a aprut denumirea
orasului Cahul

 Până a căpăta denumirea de Cahul, orașul a perindat mai multe nume: Șcheia, Frumoasa. S-a considerat un timp că denumirea actuală ar fi de
origine turcică (Kagul, Kavul), cu presupunerea că ar însemna glod, noroi. Versiunea cu originea turcică a cuvântului Cahul este doar o legendă
întreținută de cei care leagă istoria Basarabiei de ruși, cu justificarea stângace a „eliberării de sub jugul turcesc”. Etimonul Cahul, nu a fost găsit în
nicio limbă turcică.

 Documentele medievale, scrise în slavonă, cu mai bine de 500 de ani în urmă, atestă toponimul Cahul (în forma slavizată Cahov), deci avem o
dovadă a vechimii acestuia.

 În româna veche a existat cuvântul Cahulă. O variantă fonetică a acestui arhaism este Caulă/Căulă, cu omiterea literei „H” intervocalică. De altfel,
mulți dintre localnici pronunță denumirea orașului omițând