CURS DE SEMIOLOGIA

APARATULUI DIGESTIV
CONF. DR. ŞTEFAN LEICA
 PLANUL CURSULUI

I. Topografia clinica a abdomenului

II. Simptome functionale
 Durerea abdomenului
 Greata
 Varsaturile
 Hemotemeza si melena
 Meteorismul abdominal
 Disfagia
 Pirozisul
 Regurgitatiile
 Emetatia
 PLANUL CURSULUI
III. Examenul local al bolnavului
digestiv
 Inspectia
 Palparea
 Percutia
 Ascultatia
IV. Investigatiile paraclinice in bolile
digestiv
 Punctia abdominala
 Examenul radiologic
 Examenul endoscopic
 TOPOGRAFIA CLINICA A
ABDOMENULUI
Abdomenul a fost impartit conventional in 9 zone
topografice:
• epigastrul
• hipocondrul drept
• hipocondrul stang
• mezogastru (regiunea ombilizala)
• flancul drept
• flancul stang
• hipogastru
• fosa iliaca dreapta
• fosa iliaca stanga
 2 linii orizontale
• una superioara prin falsele coaste
• una inferioara prin spinele iliace antero-superioare
 2 linii verticale
• ce trec prin mijlocul arcadelor crurale
 Fiecarei zone ii corespunde o anumita patologie
TOPOGRAFIA CLINICA A
ABDOMENULUI
 DUREREA ABDOMINALA
 caracteristicile durerii
• „arsura” (ulcer duodenal si gastric)
• „lovitura de pumnal” (in perforatia unui organ)
• durere ce creste progresiv in intensitate (colica biliara)
• durere alternand cu perioade de liniste (ocluzie intestinala)
 localizarea (sugereaza organul afectat);
 iradierea
• in umarul drept (colica biliara)
• hipocondrul stang si lomba stanga (pancreatita)
• coloana dorsala T6-T10 (in ulcer perforat)
• organele genitale (colica renala)
 durata
• ore (colica biliara)
• saptamani (ulcer, gastrite)
 timpul de aparitie (postmondial, sezonier)
 factorii de ameliorare (medicatia alcalina – ulcer)
 simptome de acompaniament
• febra
• absenta tranzitului
• diareea
• varsaturile
 SENZATIA DE GREATA
 Senzatia de repulsie fata de alimente sau ca o nevoie de a
varsa resimtita in faringe
 Se insoteste de:
• paloare
• transpiratii
• hipersalivatie
• senzatie de gol epigastric
• tahicardie
• scaderea tensiunii arteriale
 Cauze
• afectiuni digestive
• colica (biliara, nefretica)
• migrena
• boli neurologice
• boli renale
• boli infectioase (hepatita virala)
• alcoolism
• sarcina
• consum de medicamente
 VARSATURILE
 Evacuarea brusca si fortata pe gura a continutului gastro-
intestinal, precedata de greata
 Act reflex cu centrul in bulbul rahidian
 Cauzele varsaturilor
• centrale
 nu sunt precedate de greata
 apar spontan
 au caracter exploziv
 apar in afectiuni ce evolueaza cu hipertensiune
intracraniana (meningite, tumori sau abcese cerebrale,
hemoragii cerebrale, dupa supradoze digitatica)
• periferice
 sunt precedate de greata
 apar in:
o afectiuni digestive (gastrice, intestinale,
peritoneale)
o afectiuni hepatice
o afectiuni extradigestive (sindroame vestibulare)
o calatorii (pe mare, cu avionul)
 SEMIOLOGIA VARSATURILOR
 Sunt analizate urmatoarele aspecte:
 cantitatea obisnuit 200-300ml, cresc mult in
stenoza pilorica
 frecventa
• rare (in ulcerul gastric si duodenal)
• frecvente (in stenoza pilorica)
• incoercibile (???, uremie, pancreatita acuta, toxiinfectii alimentare)
 orarul
• matinale (alcoolism, sarcina, tumori cerebrale)
• postprondial precoce (gastrite acute)
• postprondial tardiv (ulcer duodenal)
• la 12-14 ore dupa ingestia alimentelor (stenoza pilorica)
 mirosul
• ranced (stenoza pilorica, staza gastrica)
• fecaloid (ocluzie intestinala, fistula gastro-colica)
• cu miros de acetona (diabet decompensat)
 continutul
• apos (gastrita, sarcina)
• alimentar (stenoza pilorica, ulcer)
• biliar (afectiuni ale colecistului)
• fecaloid (ocluzie)
• sangbivalent (hematemeza)
 HEMATEMEZA SI MELENA
 HEMATEMEZA
• Reprezinta eliminarea prin varsatura de sange proaspat sau
digerat provenit din tubul digestiv (esofag, stomac, duoden)
 MELENA – eliminare de sange negru, lucios, ca pacura
prin scaun
• Cauzele hematemezei
 boli ale esofagului
o varice esofagiene rupte
o cancer esofagian
o ulcer esofagian
o sindrom Mallory-Weiss
 boli ale stomacului si duodenului
o ulcer gastric si duodenal
o cancerul gastric
o gastrite hemoragice difuze
o iritatii medicamentoase (aspirina, corticoizi)
 boli generale
o purpura Henoch-Schönlein
o insuficienta renala cronica
o supradojaz in tratamentul cu anticoagulante
o telangiectazia hemoragica ereditara (boala Rendu-Osler)
 HEMATEMEZA SI MELENA
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HEMATEMEZEI cu:
 Hemoftizia
• apare dupa un efort de tuse
• culoarea rosie-aerata
• existenta unor afectiuni pulmonare
 Sange inghitit dupa un epistaxis sau dupa
sangerarea in timpul unei amigdalectomii

 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL MELENEI cu:

 scaun inchis la bolnavii care consuma:
• preparate din fier
• antiacide pe baza de bismut subnitric
• carbune medicinal
• consumatorii de fructe de padure (afine)
 METEORISMUL ABDOMINAL
 Cresterea volumului de gaz la nivelul tubului digestiv
 Fiziologic exista o cantitate de aer in tractul gastro-
intestinal rezultata din procese de fermentatie si putrefactie
• la nivelul colonului
• la nivel gastric
 Clasificarea meteorismului abdominal:
• dupa sediu
 localizat
 generalizat
• dupa intensitate
 usor
 moderat
 intens
• dupa orar
 postmondial
 permanent
 DUREREA ESOFAGIANA

Durerea esofagiana se poate prezenta in 3

forme:
 odinofagie – durere la deglutitie

• apare in procese inflamatorii locale

• tulburari neuro-musculare
 pirozis – arsuri retrosternale accentuate la
ingestia de alcool si lichide fierbinti
• Apare in esofagita de reflux, ulcerul duodenal,
hernia hiatala, alte esofagite
DUREREA ESOFAGIANA
DISFAGIA
DISFAGIA
REGURGITATIA SI ERUCTATIA
 METEORISMUL ABDOMINAL
ETIOPTOGENIE
 ingestie exagerata de aer
• tahifagie
• hernie hiatala
 exces de productie de gaze
• colite de fermentatie
• colite de putrefactie
• dispepsii post antibioterapic
 insuficienta rezorbtie si eliminare a gazelor
• enterite
• ocluzie intestinala
• infarct mezenteric
• ciroza hepatica
DIAGNOSTICUL
 inspectia – cresterea de volum a abdomenului
 palpare – abdomen incordat
 percuti – timpanism
 auscultatie – zgomote hidro-aerice
 SETEA
 Se poate prezenta sub urmatoarele aspecte
 polidipsia (nevoia exagerata de a bea lichide):
 stenoza pilorica
 diareea din enteropatii acute
 diabet zaharat
 diabet insipid
 potomania (nevoia de a bea lichide chiar in
absenta setei)
 stari nevrotice
 leziuni hipotalamice
 oligodipsia (nevoie scazuta de a bea lichide)
 hiperhidratare extracelulara
 leziuni hipotalamice
 dipsofobia (repulsia fata de apa)
 turbare
 APETITUL
 Tulburari patologice:
 Anorexia, inapetenta (lipsa poftei de mancare)
• totala (pentru toate alimentele)
• selectiva (pentru unele alimente, carnea pentru cancerul gastric)
• cauze:
 cancer
 sindrom de malabsorbtie
 gastrite
 afectiuni extradigestive:
o psihoze
o insuficienta renala
o neoplazii diverse
o anemii
 Hiperorexia (exagerarea foamei)
• ulcer duodenal
• parazitoze intestinale
• hipertiroidie
• diabet
 Bulimia (revenirea senzatiei de foame imediat dupa mancare) – in
psihonevroze
 EXAMENUL LOCAL AL BOLNAVULUI
DIGESTIV
 INSPECTIA ABDOMENULUI
 Aspectul normal
• globular la nou nascut
• plat la copii
• convex la adult
• la multipare: flasc, cu vergeturi
 Modificari patologice
• modificarile tegumentelor abdomenului
 vergeturi
 icter
 eruptii (zona zoster, alergii alimentare)
 manifestari hemoragice (echimoze, petesii)
 circulatie venoasa colaterala
 cicatrici postoperatorii
 pete echimotice in jurul ombilicului (semnul Cullen – in
pancreatita acuta)
 INSPECTIA ABDOMENULUI
MODIFICARI PATOLOGICE
 modificari ale peretelui abdominal
• formatiuni modulare
 bipoame
 metastaze cutanate
• hernii si eventratii
• modificari ale ombilicului (hernii)
• hernii ale liniei mediane
 modificari de volum ale abdomenului
• marirea globala
 meteorism
 obezitate
 ciroza (abdomen de „batracian”)
• marirea partiala
 hernii
 eventratii
 tumori
 marirea unui visce (ficat, splina)
• escavarea (retractia) abdomenului
 stenoza pilorica
 inanitie
 INSPECTIA ABDOMENULUI
 participarea abdomenului la miscarile respiratorii
• imobilitate respiratorie (peritonite) generalizata

• limitarea localizata a miscarilor respiratorii (colecistita,

apendicita)
INSPECTIA ABDOMENULUI
 EXAMENUL ABDOMENULUI
PALPAREA – tehnica:
 palparea superficiala (mono sau bimanuala):
• pornind din fosa iliaca stanga in sens antiorar
• fiziologic: peretele este suplu, elastic, nedureros
• patologic:
 puncte abdominale dureroase:
o xifoidian – afectiunile cardiei
o epigastric – ulcer gastric
o cistic – colecitita
o duodenal – ulcer duodenal
o apendicular 3 variante
 Mac Burney (A1)

 Morris (A2)

 Lanz (A3)

o uterin (deasupra simfizei pubiene)

 EXAMENUL ABDOMENULUI
 apararea musculara rigiditate redusa a peretelui abdominal care
cedeaza la palpare insistenta
 contractura peretelui abdominal
o generalizata („abdomen de lemn”)

o peritonita localizata (colecistita acuta, apendicita acuta)

EXAMENUL ABDOMENULUI
EXAMENUL ABDOMENULUI
EXAMENUL ABDOMENULUI
 EXAMENUL ABDOMENULUI
 Palparea profunda evidentiaza:
 tumori intraabdominale:
• sediul
• marimea
• forma
• conturul
• suprafata
• consistenta
• sensibilitatea dureroasa etc
 rezistenta pastoasa – peritonita tuberculoasa
 clopotajul gastric (zgomot hidro-aeric determinat de lovirea
succesiva a epigastrului cu pulpa degetelor – in stenoza pilorica)
 sensibilitatea prin destindere („recul”):
• o presiune profunda de abdomen dupa care se retrage brusc
mana (durere vie – iritatie peritoneala)
 examinarea punctelor herniare
• inghinal
• ombilical
 EXAMENUL ABDOMENULUI
PERCUTIA:
Normal = sunet sonor timpanic
Patologie:
 hipersonoritate:
• dilatare gastrica acuta
• pneumoperitoneu
• ocluzie intestinala
 matitate
• ascita (matitate deplasabila ??? cu concavitatea in sus)
• tumora \
• chist ovarian -- (matitate cu concavitatea in jos)
• sarcina /
 prezenta lichidului in cavitatea peritoneala
(semnul valului)
EXAMENUL ABDOMENULUI
EXAMENUL ABDOMENULUI
 EXAMENUL ABDOMENULUI
Auscultatia
 fiziologic: zgomote hidro-aerice
intermitente
 patologic:
 zgomote hidro-aerice de intensitate mare
(ocluzia intestinala)
 absenta zgomotelor hidro-aerice (abdomen
tacut – in peritonita, ??? paralitic)
 sufluri sistolice paraombilizale (stenoza de
artera renala), abdominale
 frecatura splenica (perisplenite)
 INVESTIGATIILE PARACLINICE IN
BOLILE DIGESTIVE
PUNCTIA ABDOMINALA
 Tehnica

 Scop
• diagnostic (exploratorie)
• terapeutic (evacuatorie)
 Indicatii (toate cazurile de ascita)
 Incidente
• inteparea unei vene tegumentare
• inteparea intestinului
• infectarea peretelui abdominal
• infectarea ascitei
• fistulizarea traiectului
• soc, sincopa
 INVESTIGATIILE PARACLINICE IN
BOLILE DIGESTIVE

EXAMENUL RADIOLOGIC (RADIOSCOPIE –

RADIOGRAFIE)
 examenul radiologic al esofagului

 examenul radiologic al stomacului si

duodenului
 examenul radiologic al intestinului subtire

 examenul radiologic al colonului

INVESTIGATIILE PARACLINICE IN
BOLILE DIGESTIVE
INVESTIGATIILE PARACLINICE IN
BOLILE DIGESTIVE
 INVESTIGATIILE PARACLINICE IN
BOLILE DIGESTIVE
EXAMENUL ECHOGRAFIC:
 echografia ficatului
 echografia colecistului
 echografia pancreasului
 echografia splinei
 echografia rinichilor
 studiul echografic al adenopatiilor
intraabdominale
 examenul Doppler al vaselor abdominale
• vena porta si ramurile sale
• vena cava inferioara
• circulatia colaterala profunda
 INVESTIGATIILE PARACLINICE IN
BOLILE DIGESTIVE
EXAMENUL ENDOSCOPIC
 Endoscopia digestiva superioara
• esofag
• stomac
• duoden
 Colonoscopia totala
 Rectosigmoidoscopia

NOTA: Are marele avantaj ca pe langa faptul ca

vizualizeaza in timp real segmentele studiate
efectueaza si biopsia zonelor patologice urmata
de examen histopatologic.
 BIBLIOGRAFIE
1. Stanciu C. – Semiologie medicală de bază, Editura Junimea,
1991.
2. Stanciu C., Mărioara Stan – Curs de semiologie medicală –
Aparatul cardio-vascular, Editura Junimea, Iaşi, 2002.
3. Stanciu C., Anca Trifan, Ionescu D.L. – Curs de semiologie
medicală – Aparatul digestiv, Editura Junimea, Iaşi, 2002.
4. Pandele G.I. – Semiologie medicală vol. I, II, Editura
Cantes, 2005.
5. Mitu Fl. - Semiologie medicală – Aparatul respirator şi
cardio-vascular, Editura “Gr. T. Popa”, U.M.F. Iaşi, 2005.
6. Georgescu M. - Semiologie medicală, Editura Didactică şi
pedagogică, 1998.
7. Georgescu M. - Semiologie medicală, Editura Naţional,
1999.
8. Goia I. – Propedeutică medicală, Editura Didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1977.