Sunteți pe pagina 1din 32

Bugetul şi Sistemul bugetar

TEMA 3
Subiecte

1.Bugetul de stat: concept, conținut și funcţii.


2. Principiile bugetare
3.Conceptul şi tipurile de sistem bugetar. Sistemul bugetar al
Republicii Moldova.
4. Bugete anuale și planificarea bugetară . CBTM.
1. Bugetul de stat: concept, conținut și funcţii.

Ca verigă centrală a sistemului financiar,


bugetul public reprezintă expresia sintetizată a relaţiilor
economice ce se manifestă în procesele formării şi utilizării
principalului fond centralizat de mijloace băneşti al statului şi
a fondurilor unităţilor administrativ – teritoriale, în vederea
finanţării activităţilor destinate creşterii calităţii vieţii, a unor
activităţi privind dezvoltarea economică a ţării, cercetarea
ştiinţifică, amplificarea şi perfecţionarea infrastructurii,
constituirea rezervelor de stat, apărarea naţională, ordinea
publică şi de drept.
Ca principala balanţă financiară ,

bugetul public este documentul de bază, cu putere de lege,


care stabileşte, pe de o parte, natura şi mărimea
veniturilor ce se mobilizează la dispoziţia statului, iar pe
de altă parte, tipul şi volumul alocaţiilor bugetare ce se vor
dirija de către stat pentru finanţarea diverselor activităţi
în cursul unui an.
Există trei categorii de legi ale finanţelor
(ale bugetului):
Aspecte ale bugetului de stat

Bugetul este actul cel mai important din viaţa publică ,


deoarece el este expresia financiară a programului de
acţiune a statului pe perioada de un an. El poate fi
abordat sub patru aspecte esenţiale:
Din punct de vedere juridic,

bugetul este document financiar cu putere de lege care


include anumite norme şi normative destinate
organiză rii unei gestiuni financiare clare şi explicite;
el reclamă studierea diverselor reguli (norme)
referitoare la conţinutul să u, la prezentarea sa, la
adoptarea sa de că tre Parlament, la execuţia şi la
controlul execuţiei sale; aceste norme sunt destinate
organiză rii unei gestiuni transparente a finanţelor de
stat şi preciză rii autorită ţii Guvernului şi Parlamentului
în domeniul bugetar.
Din punct de vedere contabil

bugetul reprezintă totalitatea conturilor prin care se


gestionează resursele financiare ale statului.

Aici din punct de vedere tehnic, ne interesează îndeosebi


procesele de elaborare şi executare a bugetului,
precum şi metodele de previziune şi evaluare a
diverselor categorii de venituri şi cheltuieli cuprinse în
buget.
Din punct de vedere economic,

se poate remarca faptul că fondurile care trec prin


contul bugetar reprezintă o pondere semnificativă din
PIB şi că prin impozitele prelevate şi cheltuielile
efectuate statul dispune de instrumente privilegiate de
intervenţie în viaţa economică şi socială .
Din punct de vedere politic,

bugetul este considerat ca expresie a opţiunilor


Guvernului în ansamblul domeniilor care relevă
competenţele sale (politica economică , socială , educativă ,
culturală , militară etc.); aceste opţiuni sunt relevate prin
evoluţia şi repartiţia veniturilor şi cheltuielilor şi sunt
determinate de multipli factori, legaţi de doctrinele
partidelor politice, de atitudinea opoziţiei, de forţa
revendicativă a diverselor grupuri de presiune, de
ponderea constrâ ngerilor economice şi politice
internaţionale, de influenţa trecutului, de fenomenele
inerţiale etc.
Bugetul trebuie să îndeplinească trei funcţii:

Controlul cheltuielilor, prin care este supravegheată


execuţia bugetului de că tre autorită ţile publice care au
conceput limitele şi condiţiile (adesea, Guvernul şi
Parlamentul) şi chiar, într-un mod indirect, de că tre cetă ţeni,
care sunt atâ t finanţatorii, câ t şi beneficiarii bugetului.
Gestiunea eficace al activităţii publice, prin care
executanţii se asigură de utilizarea eficace a resurselor
financiare şi a personalului pus la dispoziţie pentru a
conduce şi realiza activită ţile prevă zute şi autorizate prin
buget.
Proiectarea activităţilor statului, prin care obiectivele
urmă rite sunt formulate în diferite programe alternative,
fiind evaluate şi însoţite de posibilită ţile de finanţare.
2. Principiile bugetare

Universalită ţii
Unită ţii
Anualită ţii
Specializă rii
Echilibrului
Neafectă rii veniturilor bugetare
Publicită ţii.
Articolul 3. Noţiuni de bază din L E G E A finanţelor publice şi responsabilităţii
bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014 prevede:

buget – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru


realizarea funcţiilor autorităţilor publice centrale şi locale;
buget al asigurărilor sociale de stat – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor
de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor şi gestionarea sistemului public de
asigurări sociale;
buget al autorităţii/instituţiei bugetare – totalitate a resurselor şi a cheltuielilor destinate
pentru implementarea activităţilor şi sarcinilor statutare ale autorităţii/instituţiei bugetare;
buget de stat – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate
pentru realizarea funcţiilor autorităţilor publice centrale, cu excepţia funcţiilor proprii
sistemului public de asigurări sociale şi sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă
medicală, precum şi pentru stabilirea relaţiilor cu alte bugete;
buget public naţional – sinteză a bugetelor constituite în cadrul sistemului bugetar, cu
excluderea transferurilor interbugetare;
bugete locale – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate
pentru realizarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale de toate nivelurile;
Capitolul II. PRINCIPII, REGULI ŞI RESPONSABILITĂŢI
Articolul 5. Principiul anualităţii
Bugetele se aprobă pentru o perioadă de un an bugetar.
Articolul 6. Principiul unităţii monetare
Toate operaţiunile de încasări şi plăţi bugetare se exprimă în monedă naţională.
Articolul 7. Principiul unităţii
(1) Toate resursele şi cheltuielile autorităţilor/instituţiilor bugetare se reflectă şi se
efectuează exclusiv în/din bugetul de la care se finanţează.
(2) Resursele şi cheltuielile bugetelor formate în cadrul sistemului bugetar se
consolidează în bugetul public naţional.
Articolul 8. Principiul universalităţii
(1) Toate resursele şi cheltuielile bugetare se reflectă în buget în sume brute.
(2) Resursele bugetelor componente ale bugetului public naţional sînt destinate
finanţării tuturor cheltuielilor prevăzute în bugetele respective, fără a stabili relaţii
între anumite tipuri de resurse şi cheltuieli.
Articolul 9. Principiul echilibrării
Orice buget trebuie să fie echilibrat. Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale cu
veniturile plus sursele de finanţare.
Articolul 10. Principiul previzibilităţii şi sustenabilităţii
Politica bugetar-fiscală şi prognozele macrobugetare pe termen mediu, în baza
cărora se fundamentează bugetele anuale, se elaborează în conformitate cu
regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege şi se actualizează periodic
pentru a asigura stabilitate macroeconomică şi sustenabilitate finanţelor publice
pe termen mediu şi lung.
Articolul 11. Principiul performanţei
(1) Resursele bugetare se alocă şi se utilizează în mod econom, eficient şi
eficace, în concordanţă cu principiile bunei guvernări.
(2) Bugetele se elaborează şi se raportează pe programe fundamentate pe
performanţă.
Articolul 12. Principiul transparenţei
(1) Proiectele de acte normative în domeniul finanţelor publice se supun
consultării publice.
(2) Bugetele se elaborează, se aprobă şi se administrează în mod
transparent, avînd la bază:
a) procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar şi pe proceduri
transparente;
b) roluri şi responsabilităţi bine definite în procesul bugetar;
c) informaţie bugetară cuprinzătoare, elaborată şi prezentată publicului într-
o manieră clară şi accesibilă.
(3) Bugetele aprobate şi rapoartele privind executarea lor se fac publice.
 
Articolul 13. Principiul specializării
Bugetele se elaborează, se execută şi se raportează în baza unui sistem unic
de clasificaţie bugetară.
3. Conceptul şi tipurile de sistem bugetar. Sistemul
bugetar al Republicii Moldova.

Sistemul bugetar al fiecă rei ţă ri cuprinde ansamblul


relaţiilor şi al formelor organizatorice prin care se asigură
formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare.
Problema esenţială a structură rii orică rui sistem bugetar
derivă din ierarhizarea dreptului de decizie asupra folosirii
resurselor bugetare, care impune instituirea unui anumit
sistem de venituri cuvenite fiecă rei verigi, precum şi
modalită ţii specifice de încasare a veniturilor şi de alocare
pe destinaţii a resurselor bugetare.
Sub aspect organizatoric şi funcţional deosebim
sistem bugetar de tip federal şi de tip unitar

Sistemul bugetar de tip federal este constituit din trei


verigi:
bugetul federaţiei;
bugetul unită ţilor teritoriale constituente al federaţiei;
bugetul local.
Sistemul bugetar de tip unitar este constituit din două
verigi:
bugetul administraţiei centrale de stat;
bugetul local al unită ţilor administrativ – teritoriale.
Sistemul bugetar al Republicii Moldova

L E G E A finanţelor publice şi responsabilităţii


bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014 prevede :
“Sistemul bugetar este un sistem unitar de bugete şi
fonduri, care constituie bugetul public naţional,
cuprinzînd:
a) bugetul de stat;
b) bugetul asigură rilor sociale de stat;
c) bugetele unită ţilor administrativ-teritoriale;
d) fondurile asigură rilor obligatorii de asistenţă medicală .
Sistemul Bugetar al Republicii Moldova
Administratorii de bugete:

(1) Bugetul de stat se administrează de că tre Ministerul


Finanțelor.

(2) Bugetul asigură rilor sociale de stat se administrează de


că tre Casa Națională de Asigură ri Sociale (CNAS).

(3) Fondurile asigură rii obligatorii de asistență medicală se


administrează de că tre Compania Națională de
Asigură ri în Medicină (CNAM).

(4) Bugetele locale se administrează de că tre autorită țile


executive locale.
Obiectivele bugetelor
Bugetului asigurărilor
Bugetul de Stat sociale de stat (BASS)
- situaţia macro-economică stabilă - plata pensiilor
- strategii economice - ajutoare şi îndemnizaţii
- strategii sociale - protejarea salariaţilor,
- etc. pensionarilor şi familiilor lor

Bugetele unităţilor Fondurile asigurărilor


administrativ-teritoriale (UAT) obligatorii de asistenţă
BUAT asigură cu resurse financiare medicală (FAOAM)
efectuarea măsurilor pentru satisfacerea Bugetul fondului dat este îndreptat
necesităţilor social-economice şi spre apărarea intereselor populaţiei
culturale ale populaţiei şi pentru în domeniul ocrotirii sănătăţii
dezvoltarea teritoriului din subordine

www.ase.md
Bugetul şi politicile economice

Locul strategiilor bugetare în procesul de creştere face din buget


instrumentul privilegiat al politicii economice, atât în planul
mijloacelor, cât şi al realizării anumitor finalităţi politice şi de justiţie
socială.
 Pe planul mijloacelor se evidenţiază că dacă gestiunea bugetară şi
politica fiscală influenţează favorabil rata creşterii, ele provoacă în
schimb o creştere a încasărilor fiscale şi autorizează o expansiune a
cheltuielilor publice. Autoritatea publică are astfel, datorită existenţei
unui „surplus pozitiv” de utilităţi, posibilitatea de a subvenţiona
categoriile sociale afectate de creşterea economică şi de a organiza o
compensare vastă prin bugetul public de stat sau prin subvenţiile
BASS.
Bugetul şi politicile economice

 Bugetul de stat vizează ansamblul de activită ţi economice la nivel naţional şi local


prin subvenţii şi transferuri. Într-un stat modern, bugetul poate afecta practic
întreaga politică economică , în particular - politica de reglare conjuncturală , politica
monetară şi financiară (prin fiscalitate şi prin împrumuturi publice), echilibrul
balanţei de plăţi curente şi politica de export, politica veniturilor şi a amenajă rii
teritoriilor, urbanizarea, politica industrială, politica culturală şi formarea
profesională , politica de preţuri etc. În perioadele de excedent bugetar este
influenţată şi politica bună stării şi a nivelului de viaţă .
 Relaţia dintre buget şi conjunctura economică , abordată adesea la nivelul soldurilor
bugetare, dar şi prin evoluţia agregatelor bugetare şi elasticită ţilor cheltuielilor
publice, poate evidenţia situaţii diverse:
 Impactul deprecierii monetare asupra soldurilor şi agregatelor bugetare;
 Efectul politicii de reflaţie bugetară la nivelul soldurilor asupra evoluţiei cheltuielilor
bugetare şi a cererii globale;
 Influenţa progresivită ţii fluxurilor de încasări fiscale asupra echilibrului bugetar şi asupra
expansiunii economice;
 Legă tura dintre deficitele bugetare continue şi relansarea economică , paritatea valutară ,
precum şi rezervele valutare.
Planificarea bugetară și
Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu
(CCTM - CBTM)

stabileşte ţinte multi-anuale ale politicii bugetar-fiscale a


Guvernului şi determină resursele, şi cheltuielile
bugetului public naţional, adică cele ale Bugetului de Stat,
Bugetului Asigură rilor Sociale de Stat, Fondurilor
Asigură rii Obligatorii de Asistenţă Medicală şi bugetelor
locale.
Documentul CBTM este rezultatul unui proces care
conţine o estimare de sus în jos a cadrului total
(plafoanelor) disponibile pentru cheltuielile publice
conforme stabilită ţii macroeconomice, îmbinate cu
estimă rile de jos în sus ale costurilor de realizare a
politicilor existente şi celor noi, într-un cadru care
reconciliază aceste costuri cu cadrul total. Se numeşte pe
termen mediu deoarece oferă date de perspectivă pentru
anul bugetar urmă tor şi pentru doi ani ulteriori.
CBTM reflectă Principiul unităţii şi cuprinde

(i) toate resursele (veniturile şi sursele de finanţare) şi


cheltuielile Bugetului public naţional,
(ii) toate componentele sistemului bugetar – bugetul de
stat, Bugetul Asigură rilor Sociale de Stat, Fondurile
Asigură rii Obligatorii de Asistenţă Medicală şi
bugetele UAT,
(iii) cheltuielile curente, câ t şi cele de capital, şi
(iv) mijloacele interne (venituri fiscale şi nefiscale, inclusiv
mijloacele speciale) şi cele externe.
Ce este CBTM:

o metodă strategică şi cuprinză toare de planificare a


veniturilor şi cheltuielilor publice
un instrument de corelare a politicilor şi strategiilor
guvernamentale cu alocă rile de resurse
un document aprobat anual de că tre Guvern, care
stabileşte politica bugetar-fiscală pe termen mediu.
Obiectivele CBTM:

 Consolidarea echilibrului macroeconomic şi a disciplinei financiare


prin planificarea unui buget realist;
 Sporirea eficacităţii cheltuielilor publice prin asigurarea unei legă turi
mai bune între politici, priorităţi strategice şi cheltuielile publice în
cadrul sectoarelor şi între sectoare;
 Asigurarea unui nivel previzibil al resurselor alocate autorităţilor
publice centrale la planificarea şi implementarea programelor
multianuale de cheltuieli; şi
 Sporirea nivelului de transparenţă şi răspundere în procesul de luare a
deciziilor cu privire la identificarea priorităţilor de politici şi strategiile
sectoriale de cheltuieli.
CBTM – legătura între Politici şi Bugetul anual

Politici
Iunie
-Noiembrie Strategii şi
Cadrul de resurse
programe
pentru cheltuieli
prioritare
publice
Succesiunea

Dec-Mai CBTM

Alocări detaliate Plafoane de resurse


de resurse şi şi priorităţi de
performanţa cheltuieli
utilizării
Iunie
-Noiembrie
resurselor Bugetul
alocate
anual
Dinamica şi structura veniturilor Bugetului Public Naţional
2012 2013 2014 2015
Veniturile totale BPN, mln.lei 33530.3 36899.5 42446.8 43660.7
ponderea în PIB, % 38 36.71 38.07 36.75
Veniturile BS, mln.lei 20090.6 22436.7 27717.7 28037.9
ponderea în PIB, % 22.77 22.32 24.86 23.6
Veniturile BL, fără G si T 4424.4 4881.1 3782.7 3230.3
ponderea în PIB, % 5.01 4.86 3.39 2.72
Veniturile BASS, fără G și T 7154.2 7761.8 8368.6 9275
ponderea în PIB, % 8.11 7.72 7.51 7.81
Veniturile FAOAM, fără G si T 1826.8 1999.8 2437.3 2865.2
ponderea în PIB, % 2.07 1.99 2.19 2.41
Dinamica şi structura cheltuielilor Bugetului Public Naţional
2012 2013 2014 2015
Cheltuielile BPN, mln,lei 35373.5 38651.3 44393.1 46393.9
ponderea in PIB 40.09 38.46 39.81 39.05
Cheltuielile BS, total, mln,lei 21675.3 23901.8 29347.6 30103.1
ponderea in PIB 24.57 23.78 26.32 25.34
Total Cheltuieli BS în total ChBPN, % 61.28 61.84 66.11 64.89
Cheltuieli BS fără Gr si Transf 12779.9 14784.8 17155.4 16636.2
ponderea in PIB 14.49 14.71 15.39 14
Cheltuielile BL, mln,lei 8920.6 9534.7 11347.4 11517.5
ponderea in PIB 10.11 9.49 10.18 9.69
Cheltuielile BASS, mln,lei 9755.1 10716.2 12029.2 13486.3
ponderea in PIB 11.06 10.66 10.79 11.35
Cheltuielile FAOAM, mln,lei 3951.2 4226.1 4679.5 5152.5
ponderea in PIB 4.48 4.2 4.2 4.34
Dinamica deficitului bugetar
in perioada 2012-2015

2012 2013 2014 2015


 
88227 100510 111501 118800
PIB, mil.lei

Veniturile totale BPN, mil.lei 33530.3 36899.5 42446.8 43660.7

ponderea în PIB, % 38.00 36.71 38.07 36.75

Cheltuielile BNP, mil,lei 35373.5 38651.3 44393.1 46393.9

40.09 38.46 40.74 40.74


ponderea in PIB,%
Excedentul (deficitul) bugetului, mil.lei -1843.2 -1751.8 -1946.3 -2733.2

Ponderea în PIB, % -2.09 -1.74 -1.75 -2.30

S-ar putea să vă placă și