4.3 Modul de întocmire și prezentare a rapoartelor privind fluxul de mărfuri.

În vederea intensificării controlului asupra integrității și oportunității reflectării în

contabilitate a mărfurilor și gestionării acestora de către gestionari periodic se întocmesc rapoarte
privind existența și mișcarea mărfurilor și ambalajului. Termenul de întocmire a rapoartelor îl
stabilește administrația întreprinderii în funcție de condițiile de muncă (volumul livrărilor,
circulația mărfurilor), care poate constitui 1-10 zile. În practică gestionarii întocmesc rapoarte
privind existența și mișcarea zilnică a mărfurilor, pentru 3, 5, 7, 10 zile.
În unitățile de comerț cel mai răspândit tip de raport este raportul privind circulația
(fluxul) mărfurilor. Drept temei pentru întocmirea acestui raport servesc documentele primare
care confirmă intrarea și ieșirea mărfurilor. Raportul menționat constă din trei părți: adresa,
partea ce indică intrările și partea ce indică ieșirile.
În adresa raportului privind circulația (fluxul) mărfurilor se indică denumirea unității și
subunității, genul activității acesteia; numele și prenumele gestionarului; numărul raportului
privind circulația (fluxul) mărfurilor; perioada pentru care se întocmește raportul specificat.
Rapoartele privind circulația (fluxul) mărfurilor se numerotează de la începutul până la sfârșitul
anului calendaristic (financiar), succesiv de la primul număr.
Rapoartele privind circulația (fluxul) mărfurilor ale gestionarilor care au fost angajați nu de
la începutul anului se numerotează începând cu data angajării lor.
În partea de intrări a raportului menționat se reflectă stocurile de mărfuri și ambalaje la
începutul perioadei de raportare. Fiecare document ce confirmă sursa de intrare a mărfurilor și
ambalajului, numărul și data documentului, suma mărfurilor intrate se înscrie separat și se
calculează suma totală a mărfurilor și ambalajului înregistrate în decursul perioadei de raportare
menționate.
În partea ce indica ieșirile, de asemenea, într-un rând separat se înscrie fiecare document ce
confirmă direcția ieșirii mărfii - comercializarea, returnarea mărfurilor de calitate inferioară,
casarea mărfurilor în urma pierderii calităților de consum și altor cauze. Fiecare document în
baza căruia a avut loc ieșirea mărfurilor se reflectă într-un rând separat, precum și se calculează
suma totală a mărfurilor și ambalajelor ieșite din gestiune în decursul perioadei de raportare.
Indicatorul „stocul de mărfuri la finele perioadei de gestiune” se determină ca diferența
dintre indicatorul „stocul de mărfuri la începutul perioadei” plus toate intrările de mărfuri și
minus cheltuielile în decursul perioadei de raportare.
Numărul total de documente în baza cărora s-a întocmit raportul privind circulația (fluxul)
mărfurilor se indică în litere la finele acestuia.
Pentru comoditatea prelucrării documentele se înregistrează în rapoarte într-o anumită
 succesiune, de exemplu, la intrări - livrările de la furnizori, depozitele întreprinderii,
deplasarea internă; alte intrări. în cadrul fiecărui tip de intrări și ieșiri documentele trebuie să
fie aranjate în ordine cronologică.
Raportul privind circulația (fluxul) mărfurilor se întocmește în doua exemplare de către
gestionar și se semnează de către acesta și contabil la depunerea lui în contabilitate. Primul
exemplar al raportului cu documentele anexate la acesta în baza cărora se întocmește raportul
se transmite în contabilitate, iar cel de-al doilea exemplar rămâne la gestionar. Documentele se
anexează la raport conform succesiunii înregistrărilor.
Primind raportul privind circulația (fluxul) mărfurilor contabilul verifică în prezența
gestionarului:
— corectitudinea întocmirii acestuia;
— existența semnăturilor pe toate documentele anexate la raport;
— corespunderea datelor indicate în documente perioadei pentru care este întocmit
raportul;
— existența unor corectări nestipulate;
— corespunderea stocurilor de mărfuri și ambalaje la începutul perioadei de raportare
indicațiilor din raportul precedent la finele perioadei de raportare;
— plenitudinea înregistrării în perioada de raportare a mărfurilor în baza delegațiilor
eliberate, documentelor achitate sau spre achitare;
— corectitudinea prețurilor la mărfuri, calculul valoric, calculele din raport și documentele
anexate la acesta.
Economistul Patrov V.V. subliniază necesitatea efectuării în procesul verificării rapoartelor
privind circulația (fluxul) mărfurilor a trei tipuri de bază a contra verificării 10. La primul tip al
contraverificării se referă confruntarea prețului de vânzare al mărfurilor comercializate în
numerar, care este indicat în raportul privind circulația (fluxul) mărfurilor cu suma încasată
conform raportului casierului. Al doilea tip constă în controlul reciproc al documentelor
„unităților comerciale care au tip al contraverificării „documentele comerciale privind intrarea
mărfurilor de la furnizori anexate la raportul privind circulația (fluxul) mărfurilor se confruntă cu
documentul de decontare pentru același lot de mărfuri intrat prin bancă sau casierie” (11, p. 78).
în unele unități comerciale mici în cazul ținerii manuale a contabilității pot fi aplicate
rapoarte privind circulația (fluxul) mărfurilor îmbinate cu registre contabile: partea de intrări cu
registrul contabil al contului 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”; partea de
ieșiri - cu registrul contabil al contului 217 „Mărfuri”.
Utilizarea rapoartelor-registrelor privind circulația (fluxul) mărfurilor permite să se reducă
volumul muncii contabilului.
 După verificarea raportului privind circulația (fluxul) mărfurilor și registrului, documentele
se supun prelucrării contabile prin înregistrarea conturilor corespondente, gruparea operațiunilor
omogene pe conturi și întocmirea jurnalelor-order sau mașinogramelor în cazul sistemului
automatizat de contabilizare a mărfurilor.