“Folclorul-între tradiție și

inovație”

A elaborat:Ceresco Iulian
Grupa:IPF-021
 Legenda Satului - Suruceni

O maramă de pădure, un început de codri, un lant de

iazuri împrejureşte cel mai frumos sat Suruceni.
Suruceni este un sat din raionul Ialoveni, Republica
Moldova. Denumirea satului are la rădăcină cuvîntul
“surici”, ceea ce, conform cercetătorilor, însemna în
limba cotropitorilor turci din evul mediu “pădure”, ori
“ocrotitor al pădurii”.
 Obiceiuri de Crăciun,Anul nou

De crăciun noi plecăm De anul nou noi plecăm cu

să colindăm cu steaua uratul și recităm urături.Dar
în mână de casă la casă mergem și cu Sorcova la
și cântăm cântece și rude și vecini.
spunem poezii.
 Ceremonialuri de nuntă
1) Îmbrăcarea miresei. La casa părinţilor, mai întîi mireasa este îmbrăcată – „îmbrăcarea miresei” pentru nuntă.
2) Iertăciunea miresei. Apoi în casă la mireasă are loc „iertăciunea miresei”, cînd ea se aşează în genunchi în faţa părinţilor, îşi
cere iertare dacă le-a greşit cîndva şi cere învoire pentru căsătorie, îşi ia rămas bun de la casa părintească.
3) Luarea miresei. Mirele cu ceata lui de băieţi cu muzică, cu vornicei şi druşte însemnaţi cu flori (fetele) şi batiste (băieţii)
pleacă să „ieie mireasa”. În unele sate mirele pleacă cu ceata lui mai întîi la nănaşi, unde ei sînt puşi la masă, apoi toţi
împreună pleacă la mireasă „să ieie mireasa”.
4) Vadra. Obiceiul „Vadra” sau „Vulpea” se realizează în cazul, cînd mirele e din alt sat decît mireasa şi cînd vine s-o ia, flăcăii
din sat împiedică plecarea ei din sat, legînd ieşirea din sat cu lanţuri, făcînd baricade şi cerînd o plată pentru mireasă. Ei pun
în mijlocul drumului o ață şi cer de la mire „vadra” sau „vulpea” în vin şi bani. Uneori mirele încearcă să ocolească drumul
central, însă ieşirile din sat sînt păzite, îndeosebi, dacă a fost o fată bună. Pentru ea se cere vulpea, şi în aşa fel flăcăii îi fac
cinste şi onoare.
5) Primirea miresei la mire. Părinţii mirelui aşteaptă „nunta”, adică alaiul care vine cu mirele şi mireasa. Ei ţin
în mîini un colac, prăjituri şi vin, dulceaţă sau miere de albine şi miez de nucă cu care îi servesc pe tineri, apoi
pe naşi şi ceilalţi oaspeţi. Nuntaşii – oaspeţii trec peste pragul porţii sau casă „pe sub colac” – simbolul sacru al
belşugului şi cinstei. Mama mirelui ia un prosop şi-l aruncă peste mireasă şi mire şi-i „trage – primeşte în casă”.
Apoi îi pune la masă cu bucate reci.
6) Ducerea nunului acasă. Ducerea nunului acasă are loc a doua zi dimineaţă cu muzică şi veselie pe drum. La
nun acasă toţi nuntaşii sînt aşezaţi la „la masa nunului”. Şi astfel nunta începută în prima zi se încheie abia a
doua zi.
 Obiceiuri de invocare a ploii-
Paparudele

 Paparuda reprezintă o practică magico-rituală de provocare a ploilor, desfășurată într-

una din joile după Paşti sau, pur și simplu, în timp de secetă. Originile Paparudei
datează încă din vechime, cînd femeile trace care participau la misterele dionysiace
erau numite Piroboridavae, adică „Înflăcărate; Exaltate; Harnice". Aceste mistere sau
ritualuri se desfăşurau noaptea pe munţi, la lumina faclelor, cu o muzică asurzitoare.
Participanţii dansau urlînd frenetic, în hore ameţitoare, pînă la epuizare. În special
femeile ţineau aceste hore nocturne, îmbrăcate în veşminte lungi, fluturînde, făcute din
blănuri de vulpe, peste care se puneau piei de căprioară şi, pe cap, coarne. La această
ţinută se mai adăugau şerpii, ţinuţi în mîini, sau pumnale cu vîrful ascuns sub iederă.
Chiar şi azi se mai spune că dacă se agită şerpii în vîrful unui băţ, va ploua.
 Opinie personală despre rolul folclorului
în viața unui popor

 După părerea mea folclorul are o mare importanță pentru un

popor deoarece folclorul este obiceiurile, tradițiile,muzica creată
de popor.Este ceea ce îi reprezintă.  În primul rând, acest lucru se
referă la trecutul nostru, pe care îl cunoaștem foarte superficial.
Restaurați timpul de comunicare va ajuta folclor. Este el spune
el ne: Cum au locuit oamenii, au lucrat.