Sunteți pe pagina 1din 15

Declinarea I

Sg. Pl.
N. stella stellae
G. stellae stellarum
D. stellae stellis
Ac. stellam stellas
Abl. stella stellis
V. stella stellae
Observații:
Toate substantivele de declinarea I sunt de gen feminin, cu unele excepții;
sunt masculine:
- nume de bărbați: Cinna, Porsenna, Catilina, Seneca etc.
- nume de fluvii și râuri: Matrona, Garumna, Sequana, Trebia etc.
- nume de ocupații bărbătești: agricola, incola, nauta, poeta, scriba, athleta
etc.
Dativul se poate traduce și „pentru stea”, ca răspuns la întrebarea: pentru
cine?
Latina păstrează forma de genitiv arhaic, în -as, în sintagme precum pater
familias, mater familias etc.;
Unele substantive sunt folosite doar la plural (pluralia tantum): nuptiae,
-arum (nuntă, căsătorie), divitiae, -arum (bogăție); Kalendae, -arum (calende
– prima zi a lunii); Nonae, -arum (a cincea sau a șaptea zi a lunii); Thebae,
-arum (orașul Teba)
• Câteva cuvinte au înțeles diferit la singular și plural:
• Littera, - ae (literă); litterae, -arum – scrisoare
• Copia, -ae – abundență, belșug; copiae, -arum – trupe
• Fortuna, -ae – soartă, noroc; fortunae, -arum – averi
• Dativ-ablativul plural al câtorva substantive feminine
(filia, dea, equa -iapă, serva-sclavă, liberta-libertă,
liberată) are terminația -abus, pentru a evita confuzia cu
aceleași cazuri ale pluralului masculinelor filius, deus,
equus, servus, libertus
• E. g. dis et deabus – zeilor și zeițelor
• Filiis et filiabus – fiilor și fiicelor
• Există, la această declinare, câteva reminiscențe ale
cazului locativ (cu terminație - ae): Romae – la Roma;
militiae – în armată; viciniae (în vecinătate)
• Verae amicitĭae aetērnae sunt
• Aquĭla non capit muscas
• Experientĭa docet
• Via recta est semper bona
• Agrĭcola campum arat
• Amīcam meam linguam Latīnam discit
• Historia est vita memorĭae et magīstra
(îndrumătoarea) vitae.
• Sic transit glorĭa mundi
• Lapsus (alunecare) memoriae
Substantivul aqua,-ae (= apa) are la genitiv plural forma aquarum.
Substantivul epistula,-ae (= scrisoare) are la dativ plural
forma epistulis.
Substantivul sapientia,-ae (= intelepciune) are la acuzativ singular
forma sapientiam.
Substantivul discordia,-ae (= neintelegere) are la dativ singular
forma discordiae.
Substantivul terra,-ae (= pamant) are la ablativ plural forma terris.
Substantivul stultitia,-ae (= prostie) are la acuzativ plural
forma stultitias.
Substantivul auriga,-ae (= vizitiu) are la vocativ singular
forma auriga.
Substantivul fiducia,-ae (= incredere) are la ablativ singular
forma fiducia.
Substantivul nuptiae,-arum (= nunta) are la nominativ
forma nuptiae.
Substantivul fama,-ae (= faima, zvon) are la acuzativ singular
forma famam.
• Declinarea a II-a
• Sg. Pl.
• N. discipulus discipuli
• G. discipuli discipulorum
• D. discipulo discipulis
• Ac. Discipulum discipulos
• Abl. Discipulo discipulis
• V. discipule discipuli
•  
• Substantivele de declinarea a II-a au terminațiile de nominativ -us, -er, -ir pentru
masculine, -us pentru feminine (puțin numeroase), -um pentru neutre.
• Cele mai multe substantive sunt masculine: patronus, advocatus, gladius (sabie),
amicus și neutre: consilium (sfat, plan), edictum (edict), decretum, bellum
(război) etc.
• Sunt de genul feminin toponime precum Aegyptus, Rhodus etc., numele de
arbori: malus (măr), cerasus (cireș), fagus (fag), unele substantive precum humus
(pământ), alvus (pântece).    
• Recunoașterea substantivelor de declinarea a II-a se face după terminația (-i) de
la genitiv singular, care este comună fiecărui gen. 
• Observații:
• Regula neutrelor: orice substantiv de gen neutru, indiferent de declinarea căreia îi
aparține, are la singular și plural trei cazuri identice: N, A, V. La plural, aceste 3
cazuri se termină în -a, cu excepția substantivelor de decl. a III-a parisilabică (se
termină în -ia)
• Există 3 substantive neutre de decl. II terminate la N sg.în -us: Virus (otravă); vulgus
(popor, vulg); pelagus (mare). În flexiune, la fel ca restul neutrelor, Ac și V. au
aceeași formă ca N;
• Decl. II prezintă și ea urme ale locativului: Tusculi (la Tusculum), humi (pe pământ).
• Substantivele terminate în -us au vocativul în -e;
• substantivele cu N. în -ius, fac vocativul în -i: N. filius; V. – fili; N. Cornelius, V.
Corneli.
• Substantivul deus are la plural forme diferite:
• N. – dei, dii, di; G. – deorum, deum; D-Abl. – deis, diis, dis.
• V.sg. este deus
• - unele neutre sunt pluralia tantum: acta, -orum (fapte, acte, dări de seamă);
arma, -orum (arme)
• ­- câteva substantive au sens diferit la singular și plural: auxilium, -i (ajutor); auxilia,
-orum (trupe auxiliare) etc.
• Exerciții
• Substantivul focus, -i (= foc) are la ablativ singular forma foco.
• Substantivul cerasus, -i (= cires) are la acuzativ plural forma cerasos.
• Substantivul gladius, -i (= sabie) are la dativ plural forma gladiis.
• Substantivul avus, -i (= bunic) are la vocativ singular forma ave.
• Substantivul vicus, -i (= sat) are la ablativ plural forma vicis.
• Substantivul faber, -bri (= mester) are la acuzativ singular
forma fabrum.
• Substantivul auxilium, -ii (= ajutor) are la nominativ plural
forma auxilia.
• Substantivul vesper, -i (= seara) are la genitiv plural
forma vesperorum.
• Substantivul bellum, -i (= razboi) are la acuzativ plural forma bella.
• Substantivul triumvir, -i (= triumvir) are la dativ singular
forma triumviro.
• Verba volant, scripta manent.
• Asinus asinorum in saecula saeculorum.
• Inter arma silent leges.
• Stulti timent fortunam, sapientes ferunt.
• Barba non facit philosophum.
• Ab arbore frange ramum, fractus germinare non
poterit.
• Per aspera ad astra.
• Declinarea a III-a
•  
• Substantivele și adjectivele acestei declinări sunt de genurile masculin, feminin sau
neutru, cu forme variate la nominativ singular. Genurile acestora nu se pot cunoaște
decât folosind dicționarul. Cele masculine și feminine se declină la fel, iar la neutre se
va ține cont de regula neutrelor.
• Toate substantivele se împart în două mari grupe:
• Imparisilabice – substantive care au la G. sg. o silabă sau două în plus față de N.sg.
• De ex: virtus, virtutis, oratio, orationis (cuvântare), cupiditas, cupiditatis (dorință),
miles, militis (soldat), iter, itineris (drum), iudex, iudicis (judecător), civitas, civitatis
(cetate), debitor, debitoris (datornic, obligation, obligationis (obligație, cauțiune,
ipotecă), vox, vocis (voce) etc.
• Parisilabice – substantive care au la N. și G. sg. același număr de silabe.
• De ex: civis, civis (cetățean), feles, felis (pisică), hostis, hostis (dușman), avis, avis
(pasăre), vulpes, vulpis (vulpe), navis, navis (corabie), mare, maris (mare), sedīle, sedilis
(scaun) etc.
• Declinarea substantivelor imparisilabice și parisilabice este deosebită numai la G. pl.:
cele imparisilabice au terminația -um, iar cele parisilabice, -ium. Există și excepții:
unele imparisilabice se termină la G. pl. în -ium (mons, montis, nox, noctis-noapte,
urbs, urbis-oraș, fons, fontis etc.), iar câteva parisilabice fiind terminate la G.pl. în -um
(pater, patris, frater, fratris, mater, matris, iuvenis, iuvenis, vates, vatis-profet).
• Sg. Pl. Sg. Pl.
• N. miles milites N. civis cives
• G. militis militum G. civis civium
• D. militi militibus D. civi civibus
• Ac. militem milites Ac. civem cives
• Abl. milite militibus Abl. cive civibus
• V. miles milites V. civis cives
• Neutrele parisilabice au N.Ac.V. pl. în -ia și ablativul singular în
-i;
• Ex: mare, maris = marea
•  
• Sg. Pl.
• N. mare maria
• G. marismarium
• D. mari maribus
• Ac. mare maria
• Abl. mari maribus
• V. mare maria
•  
• Câteva forme de locativ s-au menținut și la această declinare:
ruri (la țară), tempori (la timp), Carthagini (la Cartagina).
• Exerciții
•  
• Substantivul iter, itineris (n.) (= drum) are la acuzativ plural forma
itinera.
• Substantivul feles, -is (= pisica) are la dativ singular forma feli.
• Substantivul orator, -is (= orator) are la vocativ plural forma oratores.
• Substantivul navis, -is (= corabie) are la ablativ plural forma navibus.
• Substantivul nomen, -is (n.) (= nume) are la acuzativ singular forma
nomen.
• Substantivul avis, -is (= pasare) are la genitiv plural forma avium.
• Substantivul mare, -is (n.) (= mare) are la ablativ singular forma mari.
• Substantivul pes, pedis (= picior) are la nominativ plural forma
pedes.
• Substantivul pater, -tris (= tata) are la genitiv plural forma patrum.
• Substantivul nubes, -is (= nor) are la dativ plural forma nubibus.
 

S-ar putea să vă placă și