Renasterea si Umanismul • Termen provenit din franţuzescul Renaissance - a fost o mișcare artistică, intelectuală și culturală care a influențat toate artele și științele. • Artiștii și savanții renascentiști s-au inspirat din arta și învațătura Romei și Greciei antice, revigorând trecutul pentru a dezvolta și explora noi idei și metode. • Această nouă abordare a devenit cunoscută ca „umanism” deoarece a înurajat oamenii să afle singuri adevărul, în loc să accepte ceea ce li spusese că ar fi adevărat. • Adevărata Renaștere a început în Italia, în secolul XIV, și a atins apogeul în secolele XV-XVI, răspândindu-se în tot vestul și nordul Europei. Renastera si Umanismul • Arhitectura renascentista, al cărei fondator • Ca orice artă, sculptura a cunoscut o evoluție este considerat florentinul Flippo sinuoasă în timp, cu „epoci de aur” și perioade Bruneleschi a apărut prin ideea reanimării de decadență. Deși nu putem face o culturii antice grecești și romane după comparație completă și corectă între cultura Evului Mediu. perioadele artistice(deoarece au prea multe aspecte diferite), nu putem realiza o ierarhie a • În timp ce arhitectura renascentistă, unde acestora, care să fie în totalitate obiectivită. s-au folosit în principal materiale precum Ținând cont de aceasta Renașterea reprezintă piatra și marmura se regăsește mai mult în punctul de cotitură în istoria artei, când toate construcțiile civile, în paralel s-a continuat artele au înflorit concomitant și au cunoscut o și construirea clădirilor religioase. evoluție explozivă și de durată, stilul Construcțiile religioase ne arată faptul că renascentist supraviețuind până azi, credința religioasă din Evul Mediu a fost supraviețuind prin toată perioada modernă ale distrusă în această perioadă. cărei curente artistice diferă enorm de stilul clasic, renascentist. Renasterea si Umanismul • Familia de Medici era originară din Florența. În perioada de 300 de ani, în care a ajuns să tragă frâiele mai multor țări din Europa, această familie a transformat Florența în cel mai mare centru cultural din lume. Se spune că acest centru a atins un vârf cultural atât de mare, încât doar cu Grecia Antică se putea compara. Fascinația și măreția au atins cotele divinului. • Medici a finanțat această revoluție culturală prin crearea unei rețele de comercianți, rutele de aprovizionare și bănci care au extins linii de credit către asociații lor de afaceri. • Au importat mătase, condimente și fructe exotice din Orientul îndepărtat. Aceste practici de afaceri îndrăznețe și inovatoare au conferit familiei bogăție și putere masivă. Renasterea si Umanismul • Biblioteci renumite: • Austria: În 1575, Biblioteca Împăratului Maximilian al II-lea al • Scoli renumite: Austriei avea o colecție de aproximativ 9000 de volume care vor fi organizate pentru prima dată de un bibliotecar șef - Hugo • Școala florentină: Cenno di Blotius. • Marea Britanie: British Library își are începuturile în colecțiile Pepo, Sandro Boticelli, lui Sir Hans Sloane (1660–1753) donate British Museum care numărau 50.000 de documente, cărți, tipărituri și manuscrise. În Pisanello, Perugino 1973, când a luat ființă British Library, au fost reunite colecțiile British Museum, National Central Library și National Lending • Școala venețiană: Gentile Library for Science and Technology. În 1997, colecțiile Regelui George al III-lea însumând peste 60.000 de volume, au fost și Bellini, Tiziano Vecellio, ele incorporate celor existente în clădirea din St Pancras. • Biblioteca Universității din Salamanca: 1254 poate fi Giorgione. considerat anul în care biblioteca universității a fost constituită sub protecția regelui Alfonso al X-lea „El Sabio”, dăruindu-i • Școală romană: Rafaello Sanzio, prima constituție - Carta Magna. Perioada de maximă dezvoltare a fost înregistrată între secolele al XV-lea și al VI-lea. Michelangelo Buonarotti Renasterea si Umanismul • Ca orice mișcare socio-culturală, și Renașterea, după o perioadă de apogeu, cunoaște un declin, în care ideile înnoitoare lipsesc iar epigonii realizează, în cel mai bun caz, lucrări de imitație. • Declinul Renașterii a fost favorizat și accelerat de două împrejurări: • Decăderea politică și economică a Italiei, începând deja în prima jumătate a secolului al XVI-lea, bântuită de războaie nesfârșite, ce au culminat cu jefuirea Romei("Sacco di Roma", 1527) de către trupele de mercenari ale lui Carol Quintul. Aceasta a dus la slăbirea puterii și prestigiului papalității, la decăderea orașelor-state, ca Florența și Milano. Descoperirea unui nou drum spre India, prin înconjurul Capului Bunei Speranțe, slăbește substanțial situația economică a Veneției și Genovei. • Ca reacție la Reforma religioasă inițiată în Germania de Martin Luther, Biserica Catolică instituie Contrareforma și tribunalele inchizitoriale, adevărată lovitură de grație împotriva libertății de gândire. În urma Conciliului din Trient (1545-1563), se alcătuiește o listă a cărților interzise, considerate eretice. în cazul că vin în contradicție cu dogmele bisericești ("Index librorum prohibitorum", 1559). Galilei este constrâns să-și abjure public convingerea asupra rotației pământului în jurul soarelui, nu fără a șopti pentru sine "eppur si muove&;;;quot;. Filosoful Giordano Bruno (1548-1600), combate teza aristoteliană, admisă oficial de Biserică, a unui univers închis, reprezintă un umanism panteist și va fi ars pe rug ca eretic, în urma sentinței tribunalului inchizitorial. La Geneva, sub dominația lui Jean Calvin, teologul și medicul spaniol Miguel Servet (1511-1553), pentru faptul de a fi pus sub semnul întrebării dogma Sfintei Treimi, sfârșește în același fel, condamnat pentru blasfemie, de data aceasta de un tribunal protestant. • Ideile Renașterii nu pot fi însă înăbușite, ele sunt apărate de oameni curajoși ca Erasmus din Rotterdam, Francis Bacon sau René Descartes (1596-1650), filosoful olandez Baruch Spinoza (1632-1677), care își propun ca obiectiv fundamental transmiterea unui mesaj eliberator și purtător de bucuria pe care o dă cunoașterea iar secolul al XVIII-lea va relua spiritul Renașterii sub forma iluminismului francez.