Fracturile complexului zigomatico

- maxilar: etiologia, tabloul clinic,

tratamentul.
REALIZAT:MUTELICĂ MARIA
GR.308
VERIFICAT:PĂDUREȚ GALINA
FRACTURILE COMPLEXULUI ZIGOMATICO-MAXILAR

fracturi localizate în porțiunea laterală a etajului mijlociu al feței ce

interesează:
-osul zigomatic;
-podeaua și peretele lateral al orbitei;
-peretele antero-lateral al sinusului maxilar;
-arcada zigomatico-alveolară.
Aceste fracturi ocupă locul doi, în ceea ce privește cele mai
obișnuite fracturi ale etajului mijlociui.Osul zigomatic
 formează o porţiune superioară, vizibilă, a conturului
etajului mijlociu facial oferind suport proeminenţei
obrazului. Fiind un os proeminent,este supus frecvent
acţiunii agenţilor traumatici.
Clasificarea

ROWE și KILLEY au descris opt categorii de fracturi zigomatico-maxilare:

I. Fracturi fără deplasare sau cu deplasare minimă.
II. Fracturi ale arcadei temporo-zigomatice.
III. Fracturi maxilo-zigomatice cu rotaţie în jurul unei axe vertical:
 internă;
 externă;
IV. Fracturi maxilo-zigomatice cu rotaţie în jurul unei axe longitudinale
 medial;
 lateral;
V. Fracturi cu dislocarea în bloc  a complexului orbito-zigomatic
 medial;
 inferior;
 lateral;
VI. Fracturi cu dislocarea peretelui orbito-sinusal
 inferior ( blow out);
 superior (fl blow in );
VII. Fracturi cu dislocarea greului orbital;
VIII. Fracturi cominutive.
Din punct de vedere clinic, bolnavii prezintă :
 asimetrie facială (aplatizarea reliefului zigomatic):
 palparea unei trepte osoase la nivelul podelei orbitei (se percepe mai ales la
nivelul rebordului orbitar ), sau la nivelul suturii fronto-zigomatice și temporo-
zigomatice;
 edem genio-zigomatic, care poate masca înfundarea osoasă;
 echimoze palpebrale;
 echimoze conjunctivo-bulbare;
 emfizem subcutanat (când s-a deschis sinusul maxilar);
 limitarea mișcărilor mandibulei, prin alunecarea malarului înapoi și înăuntru,cu comprimarea mușchiului temporal sau
blocarea mișcărilor coronoidei.
 tulburări oculare :
 exoftalmie;
 enoftalmie;
 diplopie (cel mai frecvent);
 limitarea mișcărilor oculare, în special la privirea în sus;
 leziuni ale globului ocular;
 deplasarea medială sau laterală a globului ocular, prin ruperea ligamentelor canthale (medial sau lateral).
 Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice și mai ales pe baza examenului
radiografic ( cea mai utilă fiind incidenţa semiaxială ).
 Evoluție -dacă sunt reduse corect și repede, se consolidează în aproximativ 20
de zile, persistând tulburările de sensibilitate pe teritoriul n. infraorbitar. Dacă nu
s-a intervenit la timp, sau reducerea nu a fost corectă, poate persista diplopia,
fiind necesare intervenţii ulterioare.
Tratament

 Fracturi fără deplasare -tratament antiinflamator.

 Fracturi cu deplasare - tratament chirurgical. Reducerea fracturilor
complexului maxilo-zigomatic se poate face prin mai multe metode:
 Calea temporală ( procedeul GILLIES);
 Calea intraorală (procedeul GINESTET);
 Calea intranazală;
 Calea oro-sinusală;
 Calea anterioară directă ( extraorală). 
În cazul liniilor de fractură multiple și al dislocărilor mari ale osului zigomatic, se
recomandă osteosinteza cu sârmă, sau cel mai bine, cu plăcuţe miniaturale și
șuruburi.