COLEGIUL DE MEDICINĂ, UNGHENI

La disciplina : Boli infecțioase la copii

Subiectul : Shigeloza (dizenteria bacteriană)

A efectuat : Carp Doina Gr.Am-52

Coordonat : Guriev Galina
 SHIGELOZA - ( DIZENTERIA BACTERIANĂ)
Shigeloza - este o boală infecțioasă, contagioasă, endemo-epidemică,
provocată de bacterii de genul Shigella și caracterizată clinic prin
sindrom toxic și colitic.
Shigelele fac parte din familia
Enterobacteriaceae, g. Shigella

Grupa A – Grupa D –
Sh.dyzenteriae Sh.sonnei

Grupa B – Grupa C –
Sh.flexneri Sh.boydii
 EPIDEMIOLOGIA

Sursa de infecție
Calea de transmitere
-omul
Bolnavul este contagios din primele zile ale bolii, -fecal-oral
eliminând shigele cu materii fecale sau vomismente. -alimentară
-contactul cu obiectele contaminate

Imunitatea
Sezonalitatea
-imunitatea postinfecțioasă este specifică de tip și de
-vara-toamna
scurtă durată ( 5-12 luni )
 PATOGENIA ȘI MORFOPATOGENIA

Shigelele pătrund în stoamc pe cale orală o dată cu alimentele contaminate. Doza infectabilă
determină perioada de incubație și graviditatea bolii. O parte de shigele sunt distruse în
stomac prin aciditatea gastrică, eliminându-se endotoxina, care difuzează în sânge și induce
semne toxice. O parte de shigela cu alimentele pătrund în ilion, apoi în colon, unde se
multiplică, se distrug stimulând inflamația.
 Leziunile morfologice în shigela sunt situate cu predilecție la nivelul
rectosigmoidului și se caracterizează prin :
Inflamație
eritematoasă
Inflamația fibrinoidă se
caracterizează prin apariția
unui exudat fibrinos la
nivelul zonelor de
Inflamație eritematoasă inflamație sau necroze de
acută și hiperemie a culoare gri-gălbuie, infiltrat
mucoasei, edem, cu leucocite. Ganglionii
infiltrație leucocitară, mezenterici sunt tumefiați
secreții serosangvinolente cu focare hemoragice și de
cu descuamarea hiperpazie a celulelor
epiteliului intestinal și reticuloendoteliale.
glandular, uneneori
eroziuni mici.
Inflamație
fibrinoidă
Inflamație
ulceroasă
Inflamație ulceroasă-
un simptom al
Inflamație difterică se shigelozei flexner la
manifestă prin faptul că copii mici- prin
mucoasa colonului este detașarea zonelor
acoperită cu depozit fibrinoido-necrotice,
fibrinos ușor aderent. apar ulcerații
superficiale și profunde
în stratul submucos și
muscular. La copii
aceste leziuni pot
constitui porți de
Inflamație intrare pentru infecții
secundare, septicemii
difterică cu focare metastezice.
 Formele clinice

Forme tipice Conform

Conform
Forme atipice: evoluției bolii
severității bolii

1) ușoară 1) Abortivă (2 zile)

-asimptomatică(inaparentă) 2) medie 2) Acută (1 lună)
3) Trenantă (2-3zile)
-frustă 3) severă: 4) Cronică (mai mult de 3
-tip toxiinfecție alimentară -cu predominarea luni):
-dispeptică (la sugari) sindromului toxic -continuă
-hipertoxică -cu predominare colitei -recidivantă
-mixta
 Criterile de evaluare a gradului de
severitate:

Generale Locale

-Aspectul scaunulelor (afecaloide, cu

mucus și striuri de sânge)
Dureri abdominale permanente, colici
-Sindromul neurotoxic
abdominali
-Dereglări metabolice
-Prolaps rectal, anus beant, anus rezilent
-Dereglări cardiovasculare
-frecvența scaunelor:
-Gradul de deshidratare
• Forma ușoară - 5-10/zi
• Forma medie - 12-20/zi
• Forma severă - peste 20/zi
 TABLOUL CLINIC
Periada de incubație este de 1-7 zile (mai frecvent 2-3 zile). În majoritatea cazurilor debutul
este brusc, cu febră (38-39 C), neregulată. Tulburările digestive se manifestă prin vome
repetate, dureri abdominale, grețuri, scaune diareice cu mucus, uneori cu striuri de sânge.

Sindromul toxic

Sindromul toxic - se caracterizează prin febră, slăbiciune, scăderea poftei de mâncare, cefalee, adinamie,
somnolență, perderea cunoștinței, convulsii, semne meningiene. La copii apar semnele de deshidratare (pielea
uscată, limba saburată, ochii înfundați, plica cutanaă ce se reface mai încet ).

Sindromul diareic

Sindromul diareic - apar colici abdominali, aspectul scaunelor frecvente, apar tenesmele, scaunele la început
sunt fecaloide apoi devin sărace, afecaloide, conțin mucozități și striuri de sânge, rareori puroi, în formele severe
scaunele sunt sangvinolente.
 Forma ușoară
(50-80%)
-subfebrilitate (37,5-38,0 C) de
scurtă durată (2-3 zile)
-vome unice (sau absente)
Dureri și garguismente pe
traiectul intestinului gros, spasm
sigmoidian, tenesme absente
-scaune de 5-10 ori pe zi,
fecaloide cu mucus tulbure în
cantități mici, rareori cu striuri
de sânge,
-uneori la copii colita se asociază
cu enterita, scaunele fiind
voluminoase, lichide,
nedigerabile, fecaloide cu
mucus, dureile abdominale sunt
localizate în zona
periombelicală.
Forma medie
(20-40%)
-febră (38-39 C ) cu durata de 2-4
zile
-vome repetate, apetit scăzut
-tegumente și mucoase palide
-limba uscată, saburată
-colici abdominali, tenesme,
chemări false
-garguimente, spasm sigmoidian
pronunțat,
-scaun de 10-20 de ori pe zi,
sărace, cu mucus și striuri de
sânge,
-zgomote cardiace frecvente,
asurzite
-semne de dezhidratare moderată
la copii de vârstă fragedă.
Forma severă
-debut acut, brutal, (39-40
C)-vome repetate
convulsii, somnolenta,
astenie, cefalee, vertij, semne
de iritatie meningiana
-respiratie aritmica,
tahicardie
-colici abdominali
difuzi,tenesme,spasm
sigmoidian
-hepatomegalie
-scaune foarte frecvente,in
debut fecaloide,fetide,apoi
sarace,sangvinolente
-semne de dezhidratare
moderate sau severe
-complicatii fecvente

Forma asimptomatică
(inaparentă)
Semne clinice lipsesc. Diagnosticul se
stabilește iîn baza datelor serologice în
reacția de hemaglutinare indirectă - titrul
de anticorpi crește de 4 ori si mai mult.
Forma dispeptică
-debut treptat, lent
-termepratura corpului normală
-starea generală nealterată
-apar frisoane, paliditate sau cianoza tegumentelor, convulsii, vome repetate
-scaune dispentice, apoase, fără
mucozități și sânge
-vome absente
Formele atipice
Forma frustă
Semne de intoxicație absente,
termperatura corpului normală, Forma hipertoxică
scaune 1-2 în 24 de ore, lichide sau se instalează neurotoxicoza
sub formă de terci cu mucozități, gravă sau șocul toxiinfecțios.
dureri abdominale moderate, colonul
sigmoid sensibil la palpare.
Forma clinica tip toxiinfectie alimentara
-apare în caz de infectare prin alimente contaminate
-incubația durează 8 ore-2 zile
-debut acut cu semne de intoxicație progresivă
-dureri abdominale difuze
-scaune lichide, abundente, apoase
-insuficența cardiovasculară până la starea de colaps
 Particularitățile shigelozei la sugari și copii mici :

 Manifestările generale nu corespund sindromului colitic, sindromului neurotoxic nu este

caracteristic (apare la copii mari, adolescenți).
 Sindromul colitic este nepronunțat ( cu excepția dizenteriei flexnerii), debutul bolii este
acut, scaunele sunt fecaloide cu mucozități și striuri de sânge, diareea survine mai tarziu
în a 3-a -4 a zi de la debutul bolii.
 Tenesmele sunt neliniștite, țipăt, hiperemia feței în tipul defecație.
 Spasmul sigmoidian se înregistrează numai în 1/3 din cazuri.
 Evoluția bolii mai îndelungată, complicațiile specifice și nespecifice sunt mai frecvente
decât la adulți.
 Frecvent se asocialază cu infecții virale, bacteriene
 Sunt posibile decese
 Modificări morfologice-predomină inflamația tip eritematos-folicular.
 Tratamentul la domiciliu
-rehidratarea orala
-continuarea alimentatie
Adresarea la medic e necesar in cazul in care: Terapia de rehidratare
-starea copilului se agraveaza -Orală (lapte matern,SRO,fiertura de orez de
-nu poat bea sau sa se alimenteze legume,iaurt,apa fiarta)
-vome repetate Perfuzionala- (Ringer lactat,sol.fiziologica)
-febra
-scaune cu striuri de sange

Alimentatia
Terapia antibateriana
Alimentatia la san a copilului se recomanda sa fie
Nifuroxazid
mai frecventa.In caz de alimentatie
Co-trimaxazol
artificiala,copilului in vrsat pana la 6 l i se va
Amoxicilina
administra amestecuri lactate,iar celui mai mare
Durata tratamentului este de 5 zile
de 6 l- piureuri,supa dn legume,terciuri,carne
fiarta tocata.
 PROFILAXIA

 Profilaxia specifică nu se aplică

 Profilaxia nespecifică:
Depistarea cât mai precoce a bolnaviilor, izolarea lor la domiciliu sau în
spital de boli infecțioase, dezinfecția continua a scaunelor.
Notificarea cazurilor la CSP
Supravegherea clinică zilnică a contacților 7 zile, începând de la ultimul
contact presupus infectat, precum și examinarea bacteriologică a acesteia.
Externarea convalescenților doar după efectuarea coproculturilor de
control.
Ținerea la evidență a purtătorilor de shigela, supunerea lor unui tratament
respectiv.