MOL DOV A – D OM N IT OR I

SI I S T OR I E
R IS TIAN , C LA SA A V- A E
ISPAS ANDREI C
RO IE CT R O M AN A O PT IO N AL
P
1. ISTORIA REGIUNII MOLDOVA
• MOLDOVA ESTE, PE PLANUL ISTORIC, O REGIUNE A EUROPEI DE RĂSĂRIT, ROMÂNEASCĂ PE PLANUL CULTURAL ȘI
LINGVISTIC, ASTĂZI ÎMPĂRȚITĂ, DIN PUNCT DE VEDERE POLITIC, ÎNTRE TREI STATE : ROMÂNIA, 
REPUBLICA MOLDOVA ȘI UCRAINA.

• ÎN ROMÂNIA MODERNĂ, MOLDOVA ESTE REGIUNEA DIN NORD-ESTUL ȚĂRII, CUPRINZÂND TERITORIUL RĂMAS DIN 

PRINCIPATUL MOLDOVEI DUPĂ PIERDEREA ÎN 1775 A ȚINUTULUI DIN NORD-VEST NUMIT DE ATUNCI ÎNCOACE 
BUCOVINA ȘI ÎN 1812 A JUMĂTĂȚII DE RĂSĂRIT DIN PRINCIPAT, NUMITĂ DE ATUNCI ÎNCOACE BASARABIA. 
ȚINUTUL HERȚA ESTE UN TERITORIU DIN REGIUNEA MOLDOVA OCUPAT DE TRUPELE SOVIETICE ÎN URMA
ULTIMATUMULUI SOVIETIC DIN IUNIE 1940 DEȘI HERȚA NU ERA REVENDICATĂ ÎN TEXTUL ULTIMATUMULUI : ESTE
ASTĂZI INCLUS ÎN REGIUNEA CERNĂUȚI DIN UCRAINA.
• PRIMELE DATE ISTORICE SUNT LEGATE DE ROMÂNII (VLAHII) NUMIȚI BOLOHOVENI (SAU VOLOHOVENI) ȘI
BRODNICI. BOLOHOVENII TRAIAU LA NORD EST DE NISTRU. BRODNICII OCUPAU UN TERITORIU SITUAT LA SUD
DE ȚARA BOLOHOVENILOR. ULTIMELE INFORMAȚII DESPRE BOLOHOVENI SUNT DIN ANUL 1257., MOLDOVA A
FOST STĂPÂNITĂ DE SLAVI, PECENEGI, CUMANI ȘI ÎN FINAL DE TĂTARI. ÎN SECOLELE XIII- XIV, UNGARIA ȘI-A
EXTINS INFLUENȚA ÎN ACEASTĂ ZONĂ IMEDIAT DUPĂ INVAZIA TĂTARILOR DIN 1285, CÂND ARMATA LUI 
LADISLAU AL IV-LEA CUMANUL A TRECUT CARPAȚII PE LA CÂMPULUNG ȘI MEȘTERII SĂI SAȘI AU CREAT NIȘTE
FORTIFICAȚII ÎN APROPIEREA RÂULUI TROTUȘ ( ÎN ROMÂNIA DE AZI ), ÎN ZONA NEAMȚULUI ȘI ÎN ZONA GURA
HUMORULUI (BAIA ÎN 1300) PENTRU A PREVENI DESELE INVAZII TĂTARE. SUNT PĂRERI CĂ 1285 ESTE DATA
FONDĂRII MOLDOVEI CU INSTAURAREA LUI BOGDAN, PE UN TERITORIU DELIMITAT DE RÂUL MOLDOVA.
• REGIUNILE ÎNVECINATE REGIUNII MOLDOVA DIN ROMÂNIA SUNT:
• ÎN NORD-VEST : BUCOVINA CU 10.441 KM² - 11,5% DIN REGIUNEA ISTORICĂ MOLDOVA - ÎMPĂRȚITĂ ÎNTRE
ROMÂNIA (SUD) ȘI UCRAINA (NORD);

• ÎN NORD ȘI EST : BASARABIA CU 44.422 KM² - 49% DIN REGIUNEA ISTORICĂ MOLDOVA - ÎMPĂRȚITĂ ÎNTRE
REPUBLICA MOLDOVA (CENTRU) ȘI UCRAINA (NORD ȘI SUD, PARTEA DE SUD FIIND CUNOSCUTĂ ȘI SUB
DENUMIREA DE BUGEAC);

• ÎN SUD : DOBROGEA ȘI MUNTENIA;
• ÎN VEST : TRANSILVANIA.
POPULATIA

• POPULAȚIA REGIUNII MOLDOVA DIN ROMÂNIA ESTE DE 4.284.062 LOCUITORI DOMICILIAȚI ÎN CELE OPT

JUDEȚE ALE REGIUNII, CARE ESTE ASTFEL CEA MAI POPULATĂ DIN ȚARĂ. LOCUITORII DE BAȘTINĂ AI
REGIUNII SUNT MOLDOVENII, ACEȘTIA FĂCÂND PARTE DIN POPORUL ROMÂN.
2. DOMNITORII SI UNIREA MOLDOVEI CU ROMANIA

• PRINCIPATUL (VOIEVODATUL) MOLDOVEI A FOST UN STAT CE A EXISTAT ÎN EUROPA TIMP DE PESTE CINCI

VEACURI. ERA ÎMPĂRȚIT ÎN ȚARA DE SUS, ȚARA DE JOS, ÎMPĂRȚITE ÎN ȚINUTURI ȘI OCOLURI (CELE 24
ȚINUTURI ERAU: CERNĂUȚI, HOTIN, SOROCA, RĂDĂUȚI, SUCEAVA, DOROHOI, BOTOȘANI, CÂRLIGĂTURA,
NEAMȚ, BACĂU, IAȘI, LĂPUȘNA, ORHEI, PUTNA, ROMAN, TECUCI, VASLUI, TUTOVA, BÂRLAD, COVURLUI,
FRUMOASA, CIUBĂRCIU, OBLUCIȚA, CHILIA, CETATEA ALBĂ. VOIEVODATUL MOLDOVEI CUPRINDEA ȘI 
BASARABIA CARE FĂCEA ACCESUL LA MARE.
EXISTĂ ARTICOLE DIN CONSTITUȚIE ȘI LEGI CONFORME CHENARULUI SOVIETIC, CARE OBLIGĂ INSTITUTELE
DE STATISTICĂ SĂ SOCOTEASCĂ « ROMÂNII » ȘI « MOLDOVENII » CA FIIND DOUĂ ETNII DIFERITE, PRIMA
LOCUIND NUMAI ÎN ROMÂNIA INCLUSIV ÎN REGIUNEA MOLDOVA (LOCUITORI CARE, ÎN ÎNȚELESUL ACESTOR
STATE, NU SUNT « MOLDOVENI »), A DOUA LOCUIND EXCLUSIV ÎN STATELE FOSTE SOVIETICE (ASTFEL CĂ
LOCUITORII ACESTOR STATE CARE SE DECLARĂ « ROMÂNI » SUNT NUMĂRAȚI SEPARAT DE « MOLDOVENI »,
FIIND SOCOTIȚI « MINORITATE NAȚIONALĂ » ÎN PROPRIA LOR ȚARĂ).
Petru Rares Bogdan al III-lea Ștefan cel Mare
ST E F A N C E L
M AR E
1 4 5 7 - 1 5 0 4
• TRADIȚIA CONFORM CĂREIA DUPĂ FIECARE BĂTĂLIE DOMNUL AR FI ÎNĂLȚAT CÂTE O BISERICĂ NU ESTE REALĂ, DAR
ESTE CERT CĂ UNELE LĂCAȘURI AU FOST ÎNĂLȚATE ÎNTRU POMENIREA CELOR CĂZUȚI ÎN LUPTE ȘI CA MULȚUMIRE
PENTRU ANUMITE BIRUINȚE.
INSCRIPTIILE PĂSTRATE DIN TIMPUL SFÂNTULUI ȘTEFAN CEL MARE ÎL ATESTĂ DREPT CTITOR AL URMĂTOARELOR
BISERICI (ANUL DIN PARANTEZE ESTE CEL AL TERMINĂRII LUCRĂRILOR):
PUTNA (1469), MILIȘĂUȚI-BĂDEUȚI (1487), PĂTRĂUȚI (1487), SFÂNTUL ILIE (1488), VORONEȚ (1488), VASLUI (1490), 
IAȘI (1492), HÂRLĂU (1492), BORZEȘTI (1494), HUȘI (1495), DOROHOI (1495), POPĂUȚI (1496), VALEA ALBĂ (1496), 
TAZLĂU (1497), NEAMȚ (1497), PIATRA (1498), VOLOVĂȚ (1502), DOBROVĂȚ (1504), REUSENI (1504).
LA ACESTEA SE ADAUGĂ BISERICILE DE LA RÂMNIC (1704) ȘI SCÂNTEIA (1846), FĂRĂ ÎNDOIALĂ CĂ NUMĂRUL
CTITORIILOR DOMNEȘTI ESTE MAI MARE (CEL PUȚIN ALTE ȘAPTE BISERICI ÎI SUNT ATRIBUITE), DAR EXISTĂ
DOCUMENTE CLARE DOAR DESPRE CELE AMINTITE.
MĂNĂSTIREA PUTNA,
BISERICA CU HRAMUL
„ADORMIREA MAICII
DOMNULUI”
10 IULIE 1466 – 3
SEPTEMBRIE 1469
BISERICA „SFÂNTUL
GHEORGHE”,
MĂNĂSTIREA
VORONEȚ
26 MAI – 14
SEPTEMBRIE 1488
• DUPĂ 1812, CÂND JUMĂTATEA DE EST A MOLDOVEI A FOST ANEXATĂ DE IMPERIUL ȚARIST, ACEȘTIA AU
EXTINS DENUMIREA DE BASARABIA ASUPRA TERITORIULUI ANEXAT PENTRU A-L DIFERENȚIA DE RESTUL
MOLDOVEI.

• ÎN ACELAȘI MOD AU ACȚIONAT ȘI AUSTRIECII DUPĂ ANEXAREA PĂRȚII DE NORD-VEST A MOLDOVEI ÎN

ANUL 1775, PE CARE AU DENUMIT-O "BUKOWINA", ADICĂ ȚARA FAGILOR, DUPĂ PĂDURILE DE FAGI DIN
ZONĂ. MOLDOVA S-A UNIT ÎN 1859 CU ȚARA ROMÂNEASCĂ FORMÂND ASTFEL UN NOU STAT SUB
SUZERANITATEA IMPERIULUI OTOMAN, PRINCIPATELE UNITE ALE MOLDOVEI ȘI ȚĂRII ROMÂNEȘTI
 (ROMÂNIA MODERNĂ, STAT RECUNOSCUT CA INDEPENDENT ÎN 1878 ȘI DEVENIT REGAT ÎN 1881).
ETIMOLOGIE
• ETIMOLOGIA NUMELUI MOLDOVA, INIȚIAL NUMELE UNUI RÂU, ESTE DISPUTATĂ. MAJORITATEA CERCETĂTORILOR, SE REFERĂ
LA CUVÂNTUL „MULDA”, CARE ÎNSEAMNĂ ÎN GERMANICA VECHE „SCOBITURĂ PRĂFOASĂ, MINĂ” (
BOGDAN PETRICEICU HASDEU CONSIDERĂ CĂ ACEASTĂ DENUMIRE A FOST ADUSĂ DE BASTARNI), CEEA CE ESTE ÎN
CONCORDANȚĂ CU:

• SEMNIFICAȚIA NUMELUI ROMÂNESC AL PRIMEI CAPITALE BAIA;

• PREZENȚA PE ACESTE MELEAGURI A MEȘTERILOR MINERI SAȘI (DE LA CARE SE TRAGE ȘI DENUMIREA CETĂȚII „NEAMȚULUI”);
• DENUMIREA RÂULUI MOLDOVA, ÎN GERMANĂ „MOLDAU” (NUMELE MOLDAU DESEMNEAZĂ ȘI VLTAVA DIN REPUBLICA CEHĂ),
ÎN MAGHIARĂ „MOLDA” (BAIA NUMINDU-SE ÎN ACEASTĂ LIMBĂ „MOLDVÀR” IAR VOIEVODATUL MOLDOVEI: „MOLDVA”).
CONFORM ACESTEI TEORII, MOLDOVA AR ÎNSEMNA AȘADAR „ȚARA MINELOR”.
• DAR EXISTĂ ȘI ALTE TEORII, CONFORM CĂRORA NUMIREA MOLDOVEI AR VENI DE LA CONIFERUL „MOLIFT”
PREZENT ÎN ALTITUDINE ÎN MUNȚII CĂLIMANI, ÎN JURUL DORNEI ȘI ÎN MASIVUL CEAHLĂULUI, SAU MAI
TIMPURIU, DIN ANTICHITATEA TÂRZIE, DIN LIMBA GOTICĂ SAU CHIAR DACICĂ.
• STEAGUL PRINCIPATULUI
MOLDOVEI ÎNTRE 1834–61
• CETATEA ALBA
• CETATEA HOTIN